Linkuri accesibilitate

Dima Al-Khatib (PNUD Moldova): trei șanse oferite de pandemie IMM-urilor


Dima Al-Khatib, reprezentanța PNUD Moldova

„Întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova trebuie să se dezvolte, nu doar să supraviețuiască” – este îndemnul Dimei Al-Khatib, reprezentanta PNUD Moldova.

Într-un recent comentariu, Dima Al-Khatib a atras atenția autorităților moldovene că ÎMM-urile au fost sever afectate de pandemie și că, indirect, situația are un impact negativ și asupra angajaților, or, micii antreprenori sunt cei care angajează un număr impunător de persoane vulnerabile, femei și tineri, prin urmare aceștia suportă greul impactului generat de COVID-19. La scurt timp după ce a fost clar că Republica Moldova nu va fi ocolită de pandemie, PNUD Moldova a anunțat că evaluează impactul socio-economic al COVID-19 pentru a sprijini recuperarea grupurilor vulnerabile și a afacerilor locale. Am întrebat-o pe Dima Al-Khatib ce sugerează primele concluzii ale evaluării?

Interviul matinal: Dima Al-Khatib, reprezentanta PNUD Moldova.
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:21:59 0:00
Link direct

Dima Al-Khatib: „Toată lumea a fost afectată de pandemia de COVID-19, însă așa cum ați observat, există grupuri afectate mai sever. În Republica Moldova există anumite categorii de populație care până la pandemie se confruntau cu greutăți, iar criza nu a făcut decât să le adâncească suferința. Alături de partenerii noștri naționali, studiem la moment impactul pe care îl are pandemia, inclusiv din punct de vedere economic. Primele concluzii arată că foarte afectați sunt copiii și tinerii, familiile care nu au mai putut face față cheltuielilor zilnice din cauza faptului că le-au scăzut veniturile, persoanele care nu au o familie, dar au un credit de achitat la bancă, copii cu nevoi speciale, vârstnici și migranții reveniți acasă. Deci, vedeți că cei afectați sunt foarte mulți. De asemenea, în timpul evaluării asupra căreia lucrăm, am înțeles că din cauza pandemiei au apărut noi vulnerabilități: lipsa veniturilor, lipsa locurilor de muncă, probleme legate de faptul că a fost îngreunat accesul la educație și servicii de sănătate. Sperăm că evaluarea impactului socio-economic să fie finalizată în câteva săptămâni. De asemenea, vom lucra asupra unei analize mai profunde, bazată pe datele obținute de la Biroul Național de la Statistică. Așa vom putea să vedem clar care sunt consecințele pandemiei de COVID-19 asupra mobilității, asupra finanțelor, asupra dificultăților în ce privește accesul la educație, inclusiv la distanță. Noi, în cadrul sistemului ONU, ne propunem o recuperare orientată spre oameni. Deci, informațiile vor fi utile atât pentru autoritățile Republicii Moldova, cât și pentru partenerii noștri ca aceștia să le folosească pentru a ști cum să-și canalizeze sprijinul necesar pentru Moldova”.

Europa Liberă: Recent, ați semnat un articol în care ați transmis mesajul că „ÎMM-urile din Republica Moldova trebuie să se dezvolte, nu să supraviețuiască”. De ce anume întreprinderile micro, mici și mijlocii au atras atenția Dvs?

Dima Al-Khatib: „Prin articolul la care faceți trimitere am încercat să aducem lumină asupra importanței întreprinderilor mici și mijlocii în economia Republicii Moldova. IMM-urile reprezintă 95 la sută din afacerile private din țară și peste 60 la sută dintre populație este angajată în cadrul acestor întreprinderi. Când spunem 60% trebuie să înțelegem că în spatele acestor cifre sunt mii de gospodării și familii cu copii. Deci, rolul ÎMM-urilor este foarte important. PNUD Moldova se implică foarte mult la nivel local, prin intermediul proiectelor noastre suntem prezenți în 2/3 din satele țării, prin urmare ne-am propus să înțelegem care sunt necesitățile oamenilor și cum aceștia au fost afectați în ultima perioadă.

Am descoperit că oamenii de afaceri, indiferent de sector, au înregistrat scăderi în ce privește vânzările și foarte mulți au trebuit să-și închidă temporar afacerile. De asemenea, mulți au întâlnit impedimente atunci când au vrut să procure materie primă pentru produsele lor, deci, lanțul de producere le-a fost întrerupt.

O altă provocare pentru oamenii de afaceri e numărul în scădere al clienților care în prezent se străduie să cheltuie mai puțin sau pur și simplu să analizeze cu atenție cumpărăturile pe care le fac. Aceste lucruri ne vorbesc despre faptul că autoritățile ar trebui să sprijine întreprinderile mici și mijlocii ca să își revină după această criză. Desigur, sunt unele domenii în special afectate – agricultura, HoReCa, comerțul etc. Vom analiza starea de lucruri din aceste sectoare și observațiile noastre se vor regăsi într-o evaluare a impactului socio-economic al pandemiei asupra mediului de afaceri”.

Europa Liberă: Ce i-ați spune unui antreprenori care astăzi, din cauza crizei și a faptului că i-a lipsit sprijin din partea statului, se gândește să renunțe la afacerea pe care a clădit-o, poate, ani la rândul?

Dima Al-Khatib: „I-as spune că situația prin care trecem cu toții ne cheamă la solidaritate, or, toată lumea, indiferent de locul în care se află pe acest glob, a fost afectat de pandemie. De ce nu, poate pandemia reprezintă o oportunitate să ne adaptăm afacerile la așa numita nouă realitate și la noile cerințe ale pieței? Sunt diferite opțiuni și oportunități asupra cărora ar putea să-și îndrepte atenția antreprenorii. Prima este digitalizarea procesului de afaceri, ceea ce noi numim e-comerț, și care deja a început să fie explorată de anumite companii. Colegii noștri de la Banca Mondială ne-au spus zilele trecute că tot mai multe întreprinderi se îndreaptă spre digitalizare.

În al doilea rând, putem să vă asigurăm că vom atrage o atenție sporită asupra acestui aspect și în programul de recuperare pe care îl vom pregăti neapărat vom include și sprijin pentru afacerilor care vor să-și digitalizeze procesul.

În al treilea rând, pandemia le oferă antreprenorilor oportunitatea unică să-și regândească modul de a face afaceri, la competențele pe care le au și, de ce nu, să se gândească la noi produse care pot fi oferite în actualele condiții. Știu că asta presupune costuri suplimentare, dar poate e timpul să investim în cunoștințe, în noi servicii și produse, adaptate la realitățile vremii”.

Europa Liberă: Dna Al-Khatib, cred că veți fi de acord că echilibrul guvernării și maturitatea clase politice sunt esențiale pentru orice stat care vrea să depășească o criză, indiferent dacă vorbim despre o criză economică, de sănătate etc. Ce îndemn ați avea pentru autoritățile moldovene în această situație specifică?

Dima Al-Khatib: „Există foarte multe oportunități și măsuri care pot fi luate acum. Pe de o parte, sunt necesare decizii consolidate și ferme, iar pentru aceasta partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova, inclusiv PNUD Moldova, oferă autorităților o platformă pentru a interveni prin politici publice sau prin intervenții foarte clar țintite. Evaluarea impactului socio-economic asupra căreia lucrăm și la care m-am referit mai devreme va oferi autorităților datele necesare pentru încropirea unui plan de recuperare.

De asemenea, în zilele următoare guvernul trebuie să prezinte rezultatele privind îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă pe care și le-a asumat până în 2030. Îndemnăm autoritățile în continuare să țină cont de aceste obiective pentru că le vor ajuta să-și revină mai ușor după această criză. Cum spuneam, e important să sprijinim IMM-urile, dar la fel de important este educația. Poate ar trebui să ne întrebăm cum investim în capitalul uman, în angajați bine pregătiți? Știm că guvernul a luat deja anumite măsuri însă, la fel ca și în alte state, întotdeauna este loc pentru mai bine”.

Europa Liberă: Din punctul Dvs de vedere, ce lecție a oferit pandemia de COVID-19 societății moldovene?

Dima Al-Khatib: „În primul rând, lecția e că suntem cu toții egali. De asemenea, această experiență ne-a demonstrat cât de important este să știm să ne adaptăm.

Sunt de peste un an în Republica Moldova și am fost uimită de solidaritatea de care dau dovadă cetățenii moldoveni. Am să vă dau un exemplu: antreprenorul Igor Hâncu pe care îl sprijinim în cadrul unui proiect cu Uniunea Europeană. El și-a reorientat activitatea la scurt timp după ce a devenit clar că Republica Moldova nu va fi ocolită de pandemie. După ce a înțeles că medicii duc lipsă de echipament personal de protecție, atelierul lui Igor Hîncu de lângă Chișinău a început să producă viziere – ecrane de protecție din plastic. A donat aceste viziere inclusiv medicilor și asistenților medicali din prima linie, deci, exemplul lui a fost un puternic semnal de solidaritate. De asemenea, suntem uimiți de colaborarea diasporei cu cei de acasă.

Alături de Biroul de cooperare al Elveției sprijinim proiectul „Migrație și dezvoltare locală” în cadrul căruia băștinașii rezolvă problemele localității fiind sprijiniți inclusiv financiar de sătenii plecați peste hotare. Noi încercăm să multiplicăm aceste exemple de cooperare și în alte țări din regiune pentru că ne pare formulă fantastică de colaborare. În pofida pandemiei, săptămâna trecută am lansat 24 de noi proiecte dezvoltate alături de migranți. Aceste exemple demonstrează că în pofida pandemiei sunt multe oportunități care pot fi folosite atât la nivel local, la nivel individual, cât și în sectorul privat”.

XS
SM
MD
LG