În Republica Moldova, sfârșitul lunii august e plin de zile cu semnificație deosebită, dar înțeleasă diferit, de unde și disputele care se aprind an de an. În „zilele de 23-24 august, când în România se marchează lovitura de stat dată de tânărul rege Mihai prin arestarea mareșalului Antonescu și ieșirea României din Axă (...), dincolo de Prut accentul se pune pe declanșarea Ofensivei Iași-Chișinău de către Armata Roșie. Dar„este acesta un moment fondator al statului moldovean, așa cum vrea să arate impresionanta lucrare, inaugurată la amurgul URSS, în 1990? se întreabă Ovidiu Nahoi în Reporter global (...) În definitiv, scrie el, dacă sovieticii au venit ca eliberatori, atunci de ce se serbează declarația de independență? Nu cumva sovieticii au venit ca ocupanți?”. Legat de Ziua limbii române, sărbătorită pe 31 august, Nahoi spune: „Astăzi, dincolo de Prut, a spune ce limbă vorbești poate reprezenta chiar o declarație politică. Dacă ești pro-român sau pro-european, nu neapărat unionist, vei spune că vorbești limba română. Dacă ești un ferm antiunionist și ți-ai dori, mai degrabă, orientarea țării către Uniunea Euroasiatică, atunci vei spune că vorbești moldovenește. Dacă vrei să fii «corect politic», atunci vei vorbi în «limba de stat»”. Concluzia este că, dincolo de Prut, „rupturile civilizaționale sunt enorme” la acest sfârșit de august, iar președintele Igor Dodon n-ar trebui să uite că „acum zece ani, tinerii moldoveni se ridicau la revoluție împotriva lui Voronin”.
Pe site-ul Jurnalistii.ro, Sebastian Rusu scrie din nou despre poziția șubredă a celor din blocul ACUM în coaliția cu socialiștii. Ar fi „numai o chestiune de timp şi opţiune geopolitică până când «oamenii Kremlinului» din statul moldovean (îi) vor debarca de la butoane” pe cei dintâi. Autorul se întreabă ce garanții dețin cei de la ACUM ca să creadă că nu vor fi scoși pe tușă, întrucât s-au mulțumit cu puțin la crearea Alianței, dând dovadă „de o flexibilitate exagerată”.
Ciprian Apetrei scrie pe blogurile Adevărul despre Ziua limbii române „cu muțumiri”. Mulțumiri fiindcă cei de dincolo de Prut „ne păstrează limba”, spune autorul. „Ziua limbii române trebuie să fie Ziua rezistenţei basarabene. Nu cred că înţelegem destul cât de greu le-a fost să continue să vorbească româneşte, după zeci de ani de teroare şi asimilare. Într-un petic de ţară, din care au fost deportaţi atâţia oameni şi aduşi la schimb ruşi care până astăzi nu vorbesc decât limba lor”.
România, și ea vizată de aceste „arme” soft nu are încă un răspuns adecvat.
Jurnalistii.ro se ocupă și de „posibilitățile de influență ale Moscovei la nivel global”. Unii le exagerează, alții riscă să le minimalizeze. De fapt, Rusia s-ar afla într-o ofensivă contra timp de a avansa tehnologic în domeniul armamentului, dovadă cele două accidente din ultima vreme: explozia legată de testarea unei rachete balistice și scufundarea unui submarin. Flaviu Maxim atrage atenția că, spre deosebire de alte state producătoare de armament, Rusia a ținut și mai ține domeniul la mare secret. Veniturile din acest comerț nu se varsă în bugetul destinat populației. De șase ani consecutiv, nivelul de trai al rușilor degradează. Conștientă de resursele economice limitate, Moscova exportă armament în Africa și „arme” soft power în țările baltice, inundate cu fake-news și manipulări de tot felul. România, și ea vizată de aceste „arme” soft nu are încă un răspuns adecvat, se mai scrie pe site-ul jurnaliștii.ro.
