Linkuri accesibilitate

Dorin Dobrincu: Republica Moldova este cam de una singură


Istoricul Dorin Dobrincu

Am stat de vorbă cu istoricul de la Iași Dorin Dobrincu despre cum se vede Republica Moldova la 29 de ani. „E un loc în care există și interese și românești, și rusești, și ale altora. Cred că există o singură soluție rațională – drumul european al Republicii Moldova”, este de părere Dorin Dobrincu.

Dorin Dobrincu: Republica Moldova este cam de una singură, nu este într-un spațiu geopolitic guvernat de reguli
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:15:34 0:00
Link direct

Europa Liberă: Domnule Dobrincu, cum vedeți Dvs. Republica Moldova la acești aproape 30 de ani? Cum se vede din punct de vedere regional, dar și din punctul de vedere al capacității interne de a crea un stat și a-l gestiona?

Dorin Dobrincu: „Cei 29 de ani care au trecut din momentul în care Republica Moldova și-a declarat independența au fost cu suișuri și coborâșuri. După entuziasmul începutului au urmat ani de căutări, de dispute interne deosebit de grave, însă Republica Moldova este un actor între alți actori regionali mult mai mari, este un actor est-european mic și este printre actori mult mai mari: pe de o parte vorbim de Rusia, succesorul proclamat și recunoscut al Uniunii Sovietice; pe de altă parte Uniunea Europeană și NATO, unde România este parte de la aproximativ jumătatea anilor 2000.

Măcar formal e o țară independentă, recunoscută internațional

Ceea ce cred că e important de semnalat este că Republica Moldova a încercat de-a lungul celor aproape trei decenii de existență mai degrabă să plutească între acești mari actori politici, militari și economici. A reușit într-o oarecare măsură, după cum vedem, măcar formal este o țară independentă, recunoscută internațional. Însă jocurile de acasă, jocurile interne sunt mult mai complicate. Cred că sunt aici lucruri care trebuie discutate în perspectivă istorică și unele care trebuie puse într-un context extrem de volatil, ca să spunem așa, de-a lungul acestei lungi perioade.”

Europa Liberă: În ceea ce privește capacitatea internă de a crea un stat, de a-l gestiona, satisfacția locuitorilor unui stat – acestea sunt componente care sunt importante pentru o construcție statală. Din punctul acesta de vedere, al vitalității unui stat, cum percepeți Dvs. situația?

Dorin Dobrincu: „Republica Moldova, spre deosebire de alte foste republici sovietice, are câteva probleme pe care le anticipam în răspunsul meu mai general de dinainte.

Podul de flori peste Prut, Ungheni, 6 mai 1990
Podul de flori peste Prut, Ungheni, 6 mai 1990

Ea a ieșit din perioada sovietică, să spunem așa, cu o identitate slabă. Spre deosebire de statele baltice, spre exemplu, chiar spre deosebire de Ucraina sau chiar de republicile caucaziene, Republica Moldova a ieșit cu o identitate slabă, pentru că ea a intrat în componența Uniunii Sovietice groso modo, în 1940, chiar dacă, într-un fel, s-a considerat continuatoarea unui teritoriu de la Est de Nistru, Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, dar era un construct în bună măsură gândit la Moscova, pus în practică în anii stalinismului. S-a pus accentul în anii Uniunii Sovietice pe o națiune construită pe baze etnice, pe baze etnice moldovenești, în antiteză cu România. Dar asta era doar la un nivel, să spunem așa, de carapace, pentru că de fapt cei care decideau ceea ce se întâmpla în Republica Moldova erau mai degrabă cei de la Moscova.

Elitele... erau deseori din afara republicii

Pe urmă a existat un gen de colonizare intensă, culturală, economică, politică, inclusiv cu trimiterea unui număr foarte mare de oameni din afara Republicii Moldovenești, oameni care, de regulă, aveau niște poziții foarte sus-puse. Adică elita de la Chișinău sau din raioanele Republicii Moldovenești erau deseori din afara republicii. Asta a dus în timp și la apariția unui gen de inferiorizare a populației locale. În cazul Republicii Moldova, tensiunile dintre moldo-români și rusofoni au explodat după proclamarea independenței în ceea ce numim până astăzi războiul de pe Nistru.

Ei, lucrurile acestea, alături de identitatea aceasta slabă care s-a văzut din ce în ce mai clar din a doua jumătate a anilor 90 și până astăzi, fac din Republica Moldova mai degrabă un stat slab.

Este vorba, totodată, de slăbiciunea în raport cu ceea ce ar trebui să-i țină pe locuitorii din acest stat împreună și, după aceea, și de problemele reale care țin de statul de drept, instituțiile puternice, nu de unele care derivă, de fapt, din cultura politică de tip sovietic sau de tip „colhoz”.

Republica Moldova este un teritoriu în continuare de margine, el este, practic, și la marginea unui spațiu civilizațional și de putere nord-atlantic, dar, pe de altă parte, la marginea fie a Federației Ruse, fie a zonei de influență rusă directă.”

Moldova, Ucraina, Georgia: țări independente sau cioburi de URSS?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 1:36:47 0:00

Europa Liberă: Domnule Dobrincu, eu trebuie să recunosc că m-a surprins cumva această declarație a Dvs., că Republica Moldova, oamenii de aici au ieșit cu o identitate slabă din URSS. Eu îmi amintesc de acea perioadă de la sfârșitul anilor 1980, începutul anilor 1990: poduri de flori, literatură, conexiuni foarte puternice cu România… Deci, era o zonă care era extrem de puternic de conectată cu spațiul spiritual românesc. Din mărturiile chiar ale fostului președinte Mircea Snegur, a fost un moment în care s-a discutat și era pe punctul de a se decide unirea. Între timp, am ajuns la situația în care acest spațiu este practic total conectat informațional la Federația Rusă, este influența Federației Ruse foarte puternică, cum ați constatat și Dvs. Sunt voci la Chișinău care spun că una din problemele care a determinat această evoluție cumva surprinzătoare este inclusiv faptul că nu a fost adoptată atunci, la începuturi, Legea lustrației și s-a perpetuat nomenclatura care a avut acces și la bani, și la funcții, și la capacitatea de gestionare a unui stat. Și aceasta ar fi, de fapt, una din problemele foarte mari ale acestui spațiu. Dvs. cum vă explicați această traiectorie?

Dorin Dobrincu: „Reiau nedumerirea Dvs. în legătură cu afirmația mea privind identitatea slabă. În spațiile rurale, identitățile sunt de un anume tip. Identitățile moderne sunt construite și consolidate mai ales în comunitățile de tip urban. Ceea ce s-a exportat din România, parțial la sfârșitul anilor 1980, dar mai ales în anii 1990, nu a fost o cultură identitară de tip liberal, ci una forjată mai ales în anii național-comunismului. Inclusiv adepții românismului de la Chișinău erau de fapt tributarii acestei perspective național-comuniste care se baza, nu, pe o interpretare idealizată, selectivă a trecutului.

Cred că societatea din Republica Moldova are în continuare de făcut o alegere. E o condiționare geopolitică evidentă, dar nu aș duce totul numai în geopolitică, așa cum obișnuiesc să facă, din păcate, foarte mulți. Este, până la urmă, o problemă de societate, aceste lucruri nu se schimbă de pe o zi pe alta. E o problemă legată de cultura de partide din Republica Moldova, după aceea – de problemele structurale care țin de educație, de valori profunde, de migrația această enormă care afectează, până la urmă, țara în ansamblul său și nu e valabilă doar pentru Republica Moldova această chestiune.”

Europa Liberă: Da, e o chestiune regională, adică e și în România, e și în Ucraina, cumva e o zonă care exportă masiv forță de muncă. Sociologii vorbesc însă și despre unele efecte pozitive pe care le-ar putea avea migrația dacă statul ar fi gestionat în așa fel încât să poată să-i atragă înapoi pe oamenii care au studiat acolo, au acumulat anumite experiență, au interacționat cu instituțiile unor țări democratice și știu cum ar trebui să funcționeze, și știu că nu e bine să dai mită sau să obții foloase prin alte mijloace ilegale… În Republica Moldova ce ar trebui să se întâmple pentru ca acest val de migrație să se inverseze, așa cum a fost în Polonia, de exemplu, la un moment dat?

Dorin Dobrincu: „Oamenii nu pleacă din țara lor doar pentru că au nevoie de o slujbă care se le aducă venituri necesare pentru întreținerea familiei și mai ales pentru un trai mai bun. Oamenii pleacă deseori și pentru că nu au un mediu potrivit, o atmosferă potrivită la ei acasă.

Sunt de acord cu Dvs. că toate aceste mari mișcări de populație nu au numai efecte negative, adică doar faptul că pleacă forța de muncă. Există și aspecte pozitive, într-adevăr. Și acest lucru se vede în mai multe locuri în România în mod clar, mai ales în tendința de vot. Spre exemplu, în Moldova din dreapta Prutului, tendința veche care a fost ca un fel de stigmat în România, că oamenii votează cu Partidul Social-Democrat, descendentul direct al Partidului Comunist, nu mai este valabilă în ultimii ani.

Cred că acest lucru este posibil să se întâmple inclusiv în Republica Moldova. Numai că este această diferență care contează – și anume că Republica Moldova este cam de una singură, adică nu este într-un spațiu mai mare geopolitic guvernat de reguli, nu are o protecție în acest sens. E un loc în care există și interese și românești, și rusești, și ale altora.

Din punct de vedere strict personal, să spunem așa, cred că există o singură soluție rațională – drumul european al Republicii Moldova. Adică, chiar dacă asta poate deruta, eu nu cred că jocul pe cartea naționalistă pe care îl fac unii și în România, și în Republica Moldova, ar fi unul câștigător.

Asumarea identității este necesară, dar nu am avea nevoie de o exacerbare, ci am avea nevoie de consolidarea unor comportamente democratice care au apărut târziu aici, dar care pot ajuta, până la urmă, și Republica Moldova, și Ucraina să fie mai ancorate într-un spațiu de valori care să ne depărteze de vechile practici sovietice.”

Europa Liberă: Domnule Dobrincu, Dvs. ați spus că Republica Moldova este cam de una singură și m-am gândit la faptul că probabil este și din cauza acestei politici permanent duplicitare care a fost promovată la Chișinău, adică încercăm să împăcăm și Vestul, și Estul, încercăm să fim o „punte” între cele două. Credeți că este viabilă, poate sta în picioare o astfel de politică? Și care a fost momentul în care s-a demonstrat că e o cale care duce nicăieri, de fapt?

Dorin Dobrincu: „Da, e un joc duplicitar, fără îndoială, al elitelor politice de la Chișinău. În același timp și jocurile celor mari, în special ale rușilor, au fost extrem de vizibile.

Cartea democratică în Republica Moldova se joacă abia de 10-11 ani…

Eu nu știu dacă a fost un moment potrivit până în 2009, adică cred că mai degrabă cartea democratică majoră a Republicii Moldova se joacă de zece ani încoace. Fiindcă în anii 1990 a fost o elită politică care venea direct din experiența sovietică, pentru că asta erau și Snegur, și toți ceilalți. Și pe urmă s-a revenit la o formulă surprinzătoare chiar și în România, și anume ascensiunea comuniștilor pe față, mă refer la comuniștii lui Voronin. De 10-11 ani cartea democratică se joacă la Chișinău, dar am văzut că de unde se părea că viitorul este luminos, deschis, spre Vest, de fapt a apărut un sistem de-a dreptul mafiot, cum a fost sistemul Plahotniuc.

Probabil vă așteptați să vă răspund și cum văd situația în raport cu România și cu proiectul acesta unionist: eu unul nu cred în așa ceva și nu cred că aceasta ar trebui să fie formula, cu 1918 în față. Nu cred că aceasta ar trebui să fie formula și obiectivul principal al locuitorilor Republicii Moldova. Miza este, până la urmă, statul de drept, valorile pe care construiești statul, pe care reașezi statul și valorile din societate. Cred că într-o Uniune Europeană în care s-ar regăsi Republica Moldova, sau ar fi într-o variantă de relație foarte strânsă, granițele nici nu mai contează atât de mult. Trebuie să vedem lucrul acesta, pentru că mi se pare important și realizabil.”

Europa Liberă: Uniunea Europeană ca o perspectivă realizabilă pentru Republica Moldova, în viziunea Dvs.. Dar avem nevoie și de o altă clasă politică pentru a putea continua în aceeași direcție. De unde luăm o altă clasă politică, domnule Dobrincu?

Dorin Dobrincu: „Discuția nu se poartă doar la Chișinău, după cum bine știți, se poartă în foarte multe locuri din Europa, ca să rămânem pe continentul nostru. Se observă o degradare, și nu vreau să fiu declinist, dar se observă o degradare în contextul și informațional, și al jocului ascuns al unor interese și de natură politică, și de natură economică. Se vede o degradare a elitelor politice cam peste tot. România nu stă grozav din acest punct de vedere, trebuie să o spun, e destul să ne uităm la scena politică românească a ultimilor ani.”

Europa Liberă: Dar văzută de la Chișinău, România pare să aibă, totuși, mai mult potențial, în sensul unor oameni de foarte bună calitate care există în societate și care ar putea accede, la un moment dat, la guvernare. În Republica Moldova, pe fundalul acestei migrații, chiar este o problemă foarte mare, inclusiv din acest punct de vedere. Și atunci, cum putem continua acest stat în condițiile în care nu avem oameni de calitate care să-l ducă dincolo de paradigma unui stat mafiot?

Dorin Dobrincu: „Sunt de acord cu Dvs., e nevoie de oameni implicați în politică. În același timp, nu trebuie să avem așteptări majore doar de la politicieni. O societate funcțională și un stat viabil nu sunt posibile fără implicarea unui mare număr de oameni. Adică, în afară de partide, e nevoie de societate civilă, inclusiv în forme organizate, mă refer la asociații, la ONG-uri și așa mai departe; e nevoie de promovarea unor valori moderne. Acest lucru nu e simplu deloc în Republica Moldova, dar cred că nici nu trebuie să cădem în depresie. Cred, totuși, că există speranțe, observând scena politică de la Chișinău. Trebuie, până la urmă, să facem tot ce se poate cu ceea ce avem la îndemână. Nu e simplu, mai ales într-o țară mică, dar atât de complicată cum este, până la urmă, Republica Moldova.”

Europa Liberă: Domnule Dobrincu, vă mulțumesc foarte mult pentru această discuție. La mulți ani, Republica Moldova! Se pare că avem un efort pe termen lung în față pentru a construi un stat cu adevărat democratic și de drept și cât mai aproape de Uniunea Europeană.

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG