Linkuri accesibilitate

Ion Hadârcă: „Ori continuăm cursul european, ori ne înglodăm definitiv în mlaștina ceea de unde nici n-am ieșit bine”


Ion Hadârcă

Ion Hadârcă a fost fondatorul și primul președinte al Frontului Popular din Moldova (1989-1992), este semnatar al Declarației de Independență a Republicii Moldova.

Din decembrie 2016 este senator al Românei. Politicianul crede că acum 30 de ani a fost momentul de vârf al trezirii conştiinței naţionale, atunci totul era bazat pe entuziasm, pe deschidere democratică, pe încredere, dar regretă că statul nu și-a consolidat independența.

Ion Hadârcă:„Ori continuăm cursul european, ori ne înglodăm definitiv în mlaștina ceea de unde nici n-am ieșit bine”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:13:32 0:00
Link direct

Europa Liberă: Astăzi, dacă ar fi să mai puneți semnătura pe acea Declarație de Independență, ați proceda la fel?

Ion Hadârcă: „Aniversarea aceasta este una care permanent ridică semne de întrebare și întrebări și ne provoacă la meditație, la destăinuiri. Sunt multe de spus, dar la întrebarea Dvs. directă pot să vă răspund cu o amintire. Era perioada când, după ce am trecut în câteva rânduri prin toate instanțele, am ajuns la Curtea de Apel Chișinău, unde ni s-a refuzat demersul nostru – și eu eram în prim-plan atunci – de contestare cu privire la concesionarea ilegală a Aeroportului Chișinău. Asta era perioada 2015 și acolo, fiind nemulțumit de atitudinea judecătorilor, celor care prezentau și distorsionau adevărul, am avut un moment de sinceritate, tocmai era în spatele judecătorilor reprodusă Declarația de Independență cu semnăturile noastre, declarație refăcută, pentru că originalul, după cum știți, a ars.”

Europa Liberă: Da, în 2009...

Ion Hadârcă: „Dar, oricum, declarația este valabilă, deoarece este autentificată prin semnăturile autentice și am arătat înspre declarația aia, am spus că sunt și eu unul din semnatarii și chiar ctitorii (iertați-mi nemodestia) independenței, al procesului de independență, al realizării independenței și, împreună cu ceilalți colegi care și-au pus semnătura pe acest document important care stă la temelia statului Republica Moldova, am pledat pentru statul de drept, pentru justiție, pentru democrație, pentru libertate, pentru adevăr și, în fine, am ajuns la un sistem fraudulos, din care s-au creat diferite sisteme oneroase, corupte pe inamovibilitate în afaceri. Pentru care eu am regretat acolo, am spus mai apăsat lucrul acesta, am regretat semnătura și ziceam: nu știu dacă aș mai pune o dată, dacă ar fi să fie acele evenimente, știind unde s-a ajuns. Din păcate, din 2015 lucrurile au evoluat din rău în mai rău – și situația aeroportului a rămas incertă, și justiția, și toate celelalte instituții ale statului continuă să fie sub dominație. Câtă independență avem, numai Dumnezeu o știe.”

Europa Liberă: Multe voci cred că Republica Moldova nu a reușit să iasă de sub ciubota Federației Ruse. Această dependență de resursele energetice, nesoluționarea conflictului transnistrean o fac dependentă încă de Moscova. Dvs. cum vedeți desprinderea de ceea ce a fost?

Ion Hadârcă: „Desprinderea pe moment a fost una entuziasmată, euforică, pentru că, așa cum stipula Declarația, ne desprindeam – și asta era direcția noastră clară –, ne desprindeam de imperiul sovietic. Asta era semnificația majoră a Declarației de Independență și în ea se conține spiritul declarației, în litera ei, în abordările istoricului, justificării juridice etc. Republica Moldova este un stat suveran, independent și democratic, scrie în declarație, liber să-și hotărască prezentul și viitorul fără nici un amestec din afară, în conformitate cu idealurile – eu subliniez lucrul acesta -, cu idealurile și năzuințele sfinte ale poporului în spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale. Ei, ca să vedeți, nuanțele acestea pe urmă au fost interpretate în mod diferit și, îndată după proclamare, s-a declanșat o nouă luptă – lupta pentru putere. Pe lângă faptul că Imperiul de Răsărit, nemulțumit cu ceea ce s-a întâmplat, după „parada suveranităților”, ne-a organizat conflictul, ne-a organizat războiul, dar chiar în toamna acelui an, după independență, după proclamarea independenței, Moscova întâi s-a asigurat, anume Federația Rusă s-a asigurat întâi că Snegur va semna constituirea noii Comunități de State Independente, documentul de constituire și abia după aceea a semnat, la 16 decembrie, pare-mi-se, a recunoscut independența Republicii Moldova.”

Europa Liberă: România a fost primul stat care a recunoscut independența Republicii Moldova...

Ion Hadârcă: „Din păcate. Eu zic din păcate, pentru că nici nu era cazul să recunoască. Germania Occidentală n-a recunoscut până la căderea Zidului Berlinului și nici după aceea n-a recunoscut Republica Democrată Germană.”

Europa Liberă: Dar Rusia, dacă a recunoscut și mai târziu independența Republicii Moldova, a lăsat statul să-și consolideze acea independență în acești 29 de ani?

Ion Hadârcă: „Nu. Amintiți-vă, stimată Valentina Ursu, Dvs. ați auzit de autoarea unui cutremurător eseu, o carte de publicistică – „Râuri de sânge” –, semnată de publicista Valentina Ursu din ‘92. Ea știe mai bine, probabil, despre realitățile zguduitoare ale primăverii-verii anului 1992, războiul din Transnistria, războiul ruso-moldav din Transnistria.”

Europa Liberă: De ce Rusia, totuși, ține cu tot dinadinsul să mențină în orbita sa de influență Republica Moldova?

Ion Hadârcă: „Rusia a declarat și prin purtătorul ei major de cuvânt, Vladimir Putin a declarat în repetate rânduri despre interesele spațiului apropiat («близкое зарубежье»), cum îi zic ei, interesele prioritare ale Rusiei în aceste spații. Și probabil că aici sunt deja și componente strategice, geostrategice, Marea Neagră, vedeți, deci cazul Crimeii vorbește de la sine. Și acolo, mai ales că dincolo, peste Nistru s-a păstrat un mare efectiv militar și noi cu mâna noastră, de fapt, am sporit acest efectiv. După conflict, Snegur a semnat Acordul de introducere a trupelor pacificatoare, care mână în mână lucrează cu separatiștii din Tiraspol, nemaivorbind de dependența energetică, dependența structurilor, dependența spațiului mediatic. Atunci când vin în Moldova, imediat simt presiunea spațiului limbii ruse și a propagandei, mai ales a „Sputnik”-ului și a altor mijloace de propagandă rusești. Toate acestea împreună vorbesc despre faptul că independența noastră este mai mult pe hârtie. Este recunoscută oficial de statele lumii, nici vorbă, dar tot recunoașterea aceasta, dacă vă amintiți, la ONU a și fost prima sfârlă pentru declanșarea conflictului militar din Transnistria.”

Europa Liberă: Dar acolo, la București, e cunoscut bine dosarul Republica Moldova?

Ion Hadârcă: „Da, eu cred că se cunoaște, poate că noi ne simțim așa și am vrea o accelerare a acestor procese de sincronizare a eforturilor noastre pe cale diplomatică, politică, economică etc., dar personal am avut în repetate rânduri atitudini în Senatul României legate de starea de lucruri din Republica Moldova și alți colegi, dl Codreanu – în Camera Deputaților. Avem reprezentanți în structurile Guvernului, Ministerul de Externe face eforturi deosebite și știu că a avut o atitudine chiar astă-primăvară, până la declanșarea acestei epidemii, ministrul Aurescu a avut o atitudine destul de tranșantă la Chișinău, când s-a întâlnit cu ministrul de Externe moldovean, când a accentuat faptul că se vor sprijini eforturile acestea de integrare europeană, dar condiționat. Condiționările acestea au rămas în vigoare, cu toate că, uitați-vă, deci ajutorul substanțial, cele două milioane și ceva de euro prin ajutorul acordat Republicii Moldova cu eșalonul acela de medicamente, de măști, echipamente medicale pentru lupta cu pandemia sau inaugurarea gazoductului, despre care s-a vorbit atâta și care poate că va fi o alternativă, sper eu și sperăm cu toții să fie o alternativă energetică pentru Republica Moldova. Se vorbește mult în ultima vreme despre demararea, deja după ce s-au făcut studii de fezabilitate, a tronsonului acesta de infrastructură Târgu Mureș și Iași, și până la Ungheni și, dacă va da Dumnezeu și condițiile vor fi favorabile, s-ar putea să fie continuat.

Uniunea Europeană și acest acord sunt unica șansă de refacere a statului de drept, de democratizare

Sunt proiecte importante demarate împreună și cu Uniunea Europeană, România fiind membru al Uniunii Europene și pledând acolo pentru cauza Republicii Moldova, pentru cauza europeană a Republicii Moldova, pentru continuarea reformelor. Eu cred că în tot acest amalgam sistemic despre care vorbim noi aici – dependență/independență, orientare ș.a.m.d. –, cel mai important accent este accelerarea și păstrarea condiționalităților de continuare a implementării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Aici este punctul cel mai important al procesului de evoluție geopolitică a Republicii Moldova, prin Parteneriatul Estic, prin alte sisteme care ar aduce Republica Moldova înapoi unde îi este locul ei, în Uniunea Europeană, nu înspre Est. Uniunea Europeană și acest acord sunt unica șansă de refacere a statului de drept, de democratizare, de salvgardare a valorilor naționale în fața premiselor și pericolelor care sunt tot mai accentuate dinspre Est.”

Europa Liberă: Și tot acest parcurs al Republicii Moldova cu sau fără Transnistria?

Ion Hadârcă: „Aici e întrebarea cea mai gravă. În primul rând, eu cred că trebuie, așa cum am pledat atunci când eram în Parlamentul de la Chișinău pentru internaționalizarea monitorizării spațiului acesta. Este timpul ca forțele pacificatoare, care nu sunt deloc pacificatoare în spațiul acesta, după cum s-a văzut și în Crimeea, și în Ucraina și după cum se vede acum probabil că și în Belarus, trebuie internaționalizat, trebuie asigurată stabilitatea zonei acesteia care nu este atât o problemă a noastră, cât e problema estului Europei prin forțe multinaționale ale Organizației Națiunilor Unite, ale Europei, ale altor instituții importante.”

Europa Liberă: Experții spun că reprezentanții coloanei a șasea ar fi mai puternici, ar mai avea influență mare chiar încă de la începutul eliberării naționale și până astăzi, la a 29-a aniversare de la proclamarea independenței.

Ion Hadârcă: „...N-aș vrea să intru în toate detaliile acestea, aici e și componenta războiului hibrid, și multe alte sisteme logistice, de securitate, FSB-ul și alte acțiuni. Uitați-vă ce s-a întâmplat cu liderul opoziției ruse, cu Alexei Navalnîi. Ele au fost întotdeauna. Numai s-a creat Frontul Popular din Moldova, aici imediat în paralel a apărut Intefrontul, a apărut Gagauz Halkî, au apărut alte mișcări separatiste, deci imperiul știe să lucreze foarte diabolic și foarte nuanțat în direcția aceasta, dar noi nu avem altă salvare decât să ne continuăm drumul acesta de consolidare a statului de drept, a instituțiilor statului care își poate apăra independența și suveranitatea în mod real, nu prin declarații festiviste la anumite aniversări.”

Europa Liberă: Unirea mai e cu șansă? Unirea celor două maluri ale Prutului, pentru că în Republica Moldova curentul unionist ar fi în creștere, dar forțele unioniste nu se pot uni.

Ion Hadârcă: „Acesta-i paradoxul: pledează pentru Unire neunindu-se. E un paradox care deja într-un fel descurajează masele largi, dar nu că Unirea este o șansă, Unirea este unica alternativă și aceasta trebuie s-o înțeleagă cei care împărtășesc valorile europene, valorile naționale, tot ceea ce este pus în Declarația noastră de Independență.”

Europa Liberă: Guvernul v-a nominalizat laureat al Premiului Național. Cum ați primit această veste?

Ion Hadârcă: „Destul de calm, așa. E, cum au zis unii colegi de-ai mei, au zis că „în sfârșit. E o chestiune care se merita de mult”, dar, oricum, este o onoare. Alături de Anatol Chiriac, alături de Andrei Mudrea, sigur că este o chestiune de demnitate, pe lângă valorile naționale ne ducem mai departe crucea.”

Europa Liberă: Ce mesaj aveți pentru cetățenii Republicii Moldova în ajunul acestei a 29-a aniversări de la proclamarea independenței?

Ion Hadârcă: „Să nu dispere, să creadă în valorile pentru care a luptat generația noastră și să se pregătească pentru un scrutin care va fi destul de fierbinte și destul de complicat. Să se unească forțele de dreapta, să-și consolideze mișcările și liderii să găsească limbaj comun și atunci vor fi mai credibili în fața poporului.”

Europa Liberă: Ce miză au aceste alegeri prezidențiale din toamnă?

Ion Hadârcă: „Foarte mare – ori continuăm cursul european, ori ne înglodăm definitiv în mlaștina ceea de unde nici n-am ieșit bine.”

Vezi comentarii (4)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG