Linkuri accesibilitate

Eremei Priseajniuc: „Prioritatea numărul 1 este securitatea farmaceutică a Republicii Moldova”


Eremei Priseajniuc
Eremei Priseajniuc

Autoritățile încearcă să se pregătească pentru următoarele câteva luni de pandemie achiziționând medicamente și consumabile de primă necesitate.

Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale a făcut o evaluare a stocurilor de medicamente şi produselor de uz medical de primă necesitate acum, cum ar fi măștile, dezinfectanți şi mănuşi. Datele arată că pentru perioada imediat următoare, de cel puţin trei luni, sunt suficiente stocuri, dar există şi posibile riscuri dat fiind că marea majoritate a medicamentelor sunt importate în Moldova, iar multe state menţin restricţiile în contextul pandemiei de Covid-19. Directorul general al Agenţiei, Eremei Priseajniuc, numit recent în funcţie, dă asigurări că instituţia supraveghează tehnologiile medicale, dar și siguranța medicamentelor inclusiv pentru prevenirea și controlul infecției cu coronavirusul de tip nou COVID-19.

Eremei Priseajniuc: „Prioritatea numărul 1 este securitatea farmaceutică a Republicii Moldova”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:20:36 0:00
Link direct

Europa Liberă: Care sunt primele acțiuni pe care vreți să le întreprindeți în calitate de director?

Eremei Priseajniuc: „A fost făcută o evaluare și o analiză a stocurilor de medicamente și a altor produse de uz medical. Și aici vorbim de produsele de importanță cum sunt măștile medicale, dezinfectanții medicali, mănușile sterile și nesterile, pentru a vedea care este starea lucrurilor și, în funcție de consumul de trei luni, noi am vrut să vedem care sunt stocurile pentru etapa imediat următoare, cel puțin pentru trei luni în continuare. Agenția Medicamentului, în calitatea sa de regulator național, este o structură care estimează temperatura pe piața farmaceutică a țării.

Regulatorul național... stabilește niște criterii de apreciere a riscului

Am stabilit că stocurile sunt pregătite, dar totodată am evaluat și eventualele riscuri care pot surveni în condiția în care pe plan mondial situația este complicată din punctul de vedere al restricțiilor impuse de multe țări. Medicamentele care sunt pe piața Republicii Moldova în mare parte sunt importate, circa 90 la sută sunt producție de import, până la 10% revin producției autohtone. Și atunci când vorbim despre producția de import, și atunci când apare situația în care sunt unele deficiențe în unele țări stabilite pe fundalul de restricționare în mobilitatea și transportarea medicamentelor, atunci regulatorul național în toate țările, inclusiv ale Uniunii Europene, dar și în alte țări ale lumii stabilește niște criterii de apreciere a riscului, ceea ce am și făcut.”

Europa Liberă: Deci, astăzi există măști suficiente, mănuși și dezinfectanți?

Eremei Priseajniuc: „Noi ne-am pus drept prioritate ca Republica Moldova să fie asigurată și cetățenii țării din punctul de vedere al accesibilității la toate produsele, inclusiv la măști și la dezinfectanți. Și în acest sens deja și discuțiile pe care le avem la nivel de primele persoane, inclusiv Ministerul Sănătății, prioritatea este acordată segmentului ce ține de industria locală, fiindcă în momentul în care, spre exemplu, sunt unele riscuri de perturbare a unor livrări din afară și pot să vă spun că sunt unele situații când este întârziată livrarea din afară a unor produse medicamentoase, îndeosebi cum sunt unele produse de licitație, sunt produse pentru unele instituții medicale la care Agenția Medicamentului, ca regulator național, este sesizată referitor la întârzieri.”

Europa Liberă: În stocuri există măști, mănuși și dezinfectant pentru două- trei luni, pentru cât?

Eremei Priseajniuc: „Estimarea pe care noi am făcut-o, asta este pentru următoarele trei-patru luni, dar iarăși trebuie să reieșim și din aspectul ce ține de planificare, fiindcă în momentul în care existau restricții la internările planificate în cadrul instituțiilor medico-sanitare publice și atunci când existau restricțiile erau formate stocurile la nivel de depozite farmaceutice care nu erau livrate în această perioadă, pe motivul că nu era, spre exemplu, asigurată sau oferită în această perioadă asistență pe tot ce ține de alte maladii decât ceea ce ține de COVID, alte comorbidități. În momentul în care s-a reluat această internare planificată, colegii de la Centrul de Achiziții Publice în Sănătate au demarat și sunt acum într-un proces amplu de desfășurare a achizițiilor centralizate de medicamente și ale altor produse de uz medical și în funcție deja de consumul și necesitățile care au fost stabilite cu instituțiile medico-sanitare publice vor desfășura în continuare și vor asigura cu necesarul de medicamente prin prisma licitațiilor.”

Europa Liberă: Totuși, cum explicați faptul că există mari diferențe de prețuri de la măști - de la 12 lei până la peste 150 de lei masca? Acum, masca e prima necesitate pentru cetățean.

Eremei Priseajniuc: „Dacă prețul la mască ar fi înregistrat în Catalogul național de prețuri…”

Europa Liberă: De ce nu se înregistrează?

Eremei Priseajniuc: „Fiindcă legislația încă nu prevede ca la toate dispozitivele să fie înregistrat prețul de producător. Masca a devenit un produs solicitat în condiția pandemiei, ca să înțelegeți…”

Europa Liberă: Și va mai fi solicitată.

Eremei Priseajniuc: „Până la pandemie, acest produs nefiind solicitat, ca să înțelegeți Dvs., mulți își formau stocurile care nu erau vândute ani de zile.”

Europa Liberă: Dle Priseajniuc, și totuși, 12 lei și peste 150 de lei pentru o mască e o mare diferență?

Eremei Priseajniuc: „Sunt de acord cu Dvs. În acest sens, transparența asupra aspectului ce ține de cheltuielile care sunt suportate de importatori la etapa de până a veni în țară trebuie să fie asigurată și unul din momentele în care noi, ca stat, putem să asigurăm această verificare asta doar prin mecanisme de declarare de preț. Atunci când vom declara prețul la intrare, atunci vom putea urmări lanțul valoric. Până atunci este problematic să evaluăm prețul cum a fost format în condiția în care este utilizat un offshore, două, trei, știți cum, ca și la medicamente, atunci când noi aveam o situație foarte dificilă și chiar îmi pare rău să spun că noi eram pe alocuri ca stat într-o incapacitate de acționare. Acum chiar este dificil să vii cu așa niște formule. Pentru meseriașii în acest domeniu este complicat să treacă peste regulatorul național.”

Europa Liberă: Acum toată lumea este în așteptarea vaccinului împotriva COVID-19. Credeți în solidaritatea europeană? Când se va descoperi un asemenea vaccin? Ce strategie ar trebui să aibă Republica Moldova să se asigure că și țara noastră va avea acces repede la acest vaccin?

Eremei Priseajniuc: „Foarte bună întrebare și, în acest sens, Republica Moldova, în conformitate cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, inclusiv colegii de la Ministerul Sănătății al Republicii Moldova deja sunt în faza de discuții, inclusiv Agenția Medicamentului în cadrul căreia activează Serviciul de farmacovigilență și studii clinice. Noi suntem parte a unor colaborări pe studii clinice în partea ce ține nu doar de vaccin, dar inclusiv medicamente pentru tratamentul de COVID. Iată chiar ieri am planificat și o întrevedere cu o companie care desfășoară în Republica Moldova multiple studii clinice, inclusiv pe segmentul COVID. Apropo, în acest sens este și un aport enorm, că aici noi vorbim inclusiv de segmentul de cercetare și știință și, în acest sens, Universitatea de Medicină și Farmacie acordă un ajutor și un suport enorm pentru a veni cu noi soluții, noi formule și iarăși ei sunt parte a unor mecanisme internaționale, de aceea și colegii de la Universitatea de Medicină, de la Agenția Națională de Sănătate Publică, care permanent sunt într-o sincronizare cu tendințele recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății transpuse și implementate de Ministerul nostru de Sănătate...”

Europa Liberă: Eu vă întrebam, dacă credeți într-o solidaritate europeană.

Eremei Priseajniuc: „Evident! Și noi suntem parte a tot ce înseamnă solidaritate europeană și eu pot să vă demonstrez aceasta inclusiv prin mecanismele de control al calității care este asigurat pentru medicamente, fiindcă Laboratorul de control al calității din Republica Moldova face parte dintr-o rețea europeană de laboratoare de control al calității. Adică asta ce presupune? Că Republica Moldova beneficiază de informații de rapid alert și informații în regim online despre toate cazurile referitoare la calitate sau reacții adverse, sau ceva de genul acesta care vine în detrimentul calității unor produse ce sunt plasate pe piața europeană. Inclusiv noi ca țară în momentul în care depistăm unele produse incerte din punctul de vedere al calității sesizăm această rețea europeană la care suntem parte.”

Europa Liberă: Paiața farmaceutică autohtonă e gata să țină piept în caz că numărul celor infectați cu COVID-19 se va mări?

Eremei Priseajniuc: „Piața Republicii Moldova trebuie să fie pregătită și este un proces permanent de lucru în care regulatorul inclusiv în colaborare cu alte autorități, cu instituțiile medicale, cu toți actorii, producătorii, rețelele, producătorii autohtoni de medicamente trebuie să fie în permanentă comunicare și să parvină în regim online informația în ceea ce ține de asigurarea securității farmaceutice a țării, fiindcă acum prioritatea de bază este securitatea farmaceutică a Republicii Moldova. În acest sens, un element important este sincronizarea tuturor structurilor care sunt implicate.”

Europa Liberă: Problema problemelor e calitatea și prețul medicamentelor. Multă lume încă mai rămâne sceptică atunci când vine vorba despre medicamentele de calitate de pe piața Republicii Moldova sau, din contra, crede că sunt foarte multe medicamente la preț mic. Ce explicații aveți pentru cei care, iată, cred în aceste realități?

Niciun medicament care nu este introdus în Catalog nu poate fi plasat pe piață

Eremei Priseajniuc: „Până în 2010, în diferite perioade, mai ales când era sezonul rece al anului, multe dintre medicamentele care se utilizau în această perioadă contra răcelii creșteau într-o formă haotică. Și atunci, în 2010, a fost pusă ca sarcină, inclusiv la nivel de conducere a țării, ca să fie identificată o soluție, astfel ca să nu fie fluctuațiile acestea de prețuri, fiindcă într-o zi ne trezeam cu un medicament al cărui preț creștea practic într-o noapte de 2-3 ori, cu până la 300% și, în acest sens, am fost delegat responsabil pentru implementarea unui mecanism de declarare a prețului de producător. Asta înseamnă că orice producător extern care vine în Republica Moldova și nu doar extern, inclusiv producătorii autohtoni sunt obligați să înregistreze prețul de producător în Catalogul național de prețuri, ceea ce presupune că niciun medicament care nu este introdus în catalog nu poate fi plasat pe piață. Acest mecanism n-a admis acea majorare haotică și în momentul în care noi ca stat avem o previzibilitate asupra aspectului ce ține de formarea prețului, atunci noi avem o certitudine că prețurile nu o vor lua razna, la care până în 2010 aveam o instabilitate. Aici, întorcându-mă la perioada zilei de azi, deja suntem în situația în care beneficiem de rezultate de la mecanismele acestea de înregistrare a prețurilor. Inclusiv controlul calității, ceea ce spuneți Dvs., fiindcă atunci când vorbim despre controlul calității, iarăși revin la situația în care laboratorul și Agenția Medicamentului sunt parte la rețeaua europeană de laboratoare și nu doar laboratoare, dar inclusiv este parte la unele organisme europene care țin de verificarea a tot ce ține de aspectul post-plasarea medicamentelor pe piață, ceea ce înseamnă farmacovigilență. Este parte a unui organism care se cheamă Uppsala.”

Europa Liberă: Dar știți că pacientul, cetățeanul mai degrabă vrea să cumpere un medicament care costă mai mult, să fie de import și nu prea crede în ceea ce se produce aici, în interior?

Eremei Priseajniuc: „Totul este relativ. Pentru situația Republicii Moldova, cetățenii caută în mare parte un medicament accesibil din punctul de vedere al prețului și aceasta iarăși este una din sarcini la care noi tot încercăm să identificăm soluții pentru diminuarea prețului. Și atunci când vorbim de prețurile mari sunt în centrul atenției acei producători care au prețuri mari și încercăm să purtăm unele discuții pe platforma Agenției Medicamentului ca să diminuăm prețul acolo unde este cazul.”

Europa Liberă: Deseori, cetățenii trec Prutul ca să ia medicamente din România, pentru că acolo le cumpără la un preț mai mic.

Eremei Priseajniuc: „Dna Valentina, Dvs. ați abordat o întrebare foarte interesantă și Republica Moldova este interesantă pentru producătorii serioși de medicamente, fiindcă noi trebuie să fim priviți ca entitate separată, fiindcă noi tot reprezentăm o parte componentă a tot ce înseamnă piața europeană. Și atunci când un producător livrează tot ce înseamnă piața europeană, pentru producătorul respectiv este important să fie prezent inclusiv pe piețe precum Republica Moldova sau alte țări cum sunt pe segmentul european...”

Europa Liberă: Dar producătorul ține cont și de capacitatea de cumpărare a cetățeanului?

Eremei Priseajniuc: „Evident, ține cont și de capacitatea de cumpărare. Și în acest sens iarăși revin la formula de birou de prețuri care există în Republica Moldova și în cazul în care noi negociem prețul, reieșind din situația economică. Acesta este iarăși unul din motivele din care noi venim cu solicitarea să fie apreciate toate aspectele care țin de piața țării și nivelul economic al țării. Și în acest sens sunt producători pentru care este importantă prezența în Republica Moldova, poate că partea economică este tot atât de importantă, dar de multe ori, bunăoară, pentru unii producători de molecule noi este important și segmentul farmaceutic din punctul de vedere al studiilor clinice, fiindcă țara noastră este foarte atractivă din punctul de vedere al studiilor clinice și farmacovigilenței. Dacă sincer să vă spun, la momentul actual noi foarte bine ne plasăm din punctul de vedere al recunoașterii internaționale pe partea ce ține de aspectul de studii clinice efectuate. Asta înseamnă molecule noi, asta înseamnă metode noi de tratament, asta înseamnă medici, specialiști, profesori internaționali care vin în Republica Moldova și instruiesc medicii noștri care să vină cu noi tendințe și protocoale internaționale europene. Pentru țară asta este foarte bine și eu sincer vă spun, atunci când este un producător care pleacă de pe piața Republicii Moldova chiar îmi vine greu să spun de ce pleacă în momentul în care sunt oferite toate aceste posibilități în care el să se manifeste și nu doar economic.”

Europa Liberă: Și totuși, de ce pleacă?

Eremei Priseajniuc: „Sunt diverse motive. Eu vă dau un exemplu de săptămâna trecută - un producător care a venit și a spus: „Eu vreau să majorez prețul de două ori, fiindcă am venit cu un produs care este acum în top vânzări în condițiile în care este pandemie”. Adică noi vorbim despre niște preparate antiinflamatoare la care unii producători spun că acum este momentul să obțină veniturile corespunzătoare. Poziția Agenției Medicamentului este fermă: noi nu admitem majorări în condițiile în care este pandemie și eu personal, în calitatea mea de conducător al acestei instituții, voi depune tot efortul ca să nu fie permise majorări nejustificate.”

Europa Liberă: Cât de profitabilă este piața medicamentelor în Republica Moldova?

Eremei Priseajniuc: „Piața per total constituie aproximativ 4 miliarde de lei, adică eu nu pot să spun că ea nu este profitabilă. Noi avem mulți jucători pe piață, nu putem să spunem că nu este concurență. Într-adevăr sunt unele poziții în care noi acum lucrăm, apropo, Agenția Medicamentului pentru a face încă mai mare concurența pe piața Republicii Moldova. Iată, de exemplu, vineri avem Comisia medicamentului în care intră molecule noi, intră producători noi pe piață care sunt totuși interesați. Dacă mă uit pe statistica care ține de tendințele în care Republica Moldova este acum pe piața farmaceutică, ea este în creștere din punctul de vedere al atractivității. Atunci când spune cineva că, uite, eu am plecat, eu aș fi vrut să intru în esența motivelor plecării, poate că undeva nu s-a acceptat prețul care s-a dorit a fi majorat, dar, scuzați, vă rog, pentru noi acum prioritatea este cetățeanul. De aceea, atunci când mergem la farmacie și eu tare n-aș fi vrut ca noi să revenim la formula de până la 2010, când era o imprevizibilitate totală din punctul de vedere al creșterii prețurilor. Noi avem o chestiune în care statul are pârghia aceasta și noi o folosim în acest sens.”

Europa Liberă: Nu sunt prea multe farmacii? În Chișinău se zice că ele apar ca ciupercile după ploaie, iar în mediul rural uneori sunt surprinsă să aflu că sunt sate care nu au farmacii.

Eremei Priseajniuc: „Există și inițiativa propusă de deputatul Pavel Filip, fost prim-ministru, ce ține de obligarea rețelelor mari de farmacii în momentul în care ei deschid în localitățile, spre exemplu, în Chișinău sau în alte orașe mari, sau în centre raionale, dânșii să fie obligați să deschidă în satele în care nu există. Pe de o parte, noi înțelegem că vorbim despre profitabilitatea unei farmacii în satul unde există 1.000 de oameni sau 2.000 de oameni, spre exemplu, profitul presupun că merge în detrimentul interesului economic, dar totodată este compensat pe fundalul farmaciilor existente în centrele raionale sau în municipii. Și atunci, noi venim iarăși ca regulator cu o formulă unanim acceptată și de interes reciproc. Pe de o parte, statul este conștient și vrea să asigure cu tot necesarul de medicamente inclusiv populația din zonele rurale și urbane, pe de altă parte, noi avem mediul de afaceri care, da, uite, voi aveți intenția și voi vreți să vă lărgiți, inclusiv știți că este o cerere mare față de segmentul din Chișinău până în prezent, fiindcă numărul de solicitări pentru a deschide farmacii este mare, de aceea noi trebuie să discutăm și să analizăm această situație. Și la această inițiativă deja au fost prezentate avizele corespunzătoare și sper că în viitorul apropiat în parlament va fi aprobată.”

Europa Liberă: Unii observă că se administrează haotic medicamentele, pentru că în orice farmacie poți să intri și să ai acces la o bună parte din gama de medicamente fără a avea rețetă de la doctor. Ce credeți despre această situație?

Eremei Priseajniuc: „Noi discutăm despre utilizarea rațională a medicamentelor. Știți că totul vine de la educație, noi trebuie să educăm cetățenii din punctul de vedere al consumului, fiindcă noi nu apelăm în primul rând la medic, dar deodată mergem la farmacie. Este o practică care trebuie să fie puțin revizuită.”

Europa Liberă: În statele UE e greu să cumperi un medicament dacă nu ai rețetă.

Eremei Priseajniuc: „În statele UE este problematic să cumperi și o seringă, fiindcă o seringă nu este eliberată pentru uz personal, ea poate fi eliberată doar către instituția medicală și către profesioniștii din domeniu. Desigur, eu sunt de acord cu Dvs. că la compartimentul respectiv noi urmează, inclusiv Agenția Medicamentului urmează să vină și să continue campania de informare a tot ce înseamnă utilizarea rațională a medicamentelor.”

Europa Liberă: Contrabandă cu medicamente se face?

Eremei Priseajniuc: „Organele competente în cazul în care există urmează să întreprindă măsurile corespunzătoare ca să combată și ca să nu admită aceste elemente. În cazul în care există, atunci ea trebuie să fie anihilată. Noi oferim tot suportul în momentul în care vin angajați ai organelor de drept, noi suntem deschiși pentru a oferi orișice suport în acest sens.”

Europa Liberă: Lista medicamentelor compensate se va lărgi?

Eremei Priseajniuc: „Compania Națională de Asigurări în Medicină a prezentat această listă cu majorarea de cinci denumiri comune internaționale, deși practic oferim suportul permanent, fiindcă în momentul în care în Republica Moldova pe lista de medicamente compensate sunt circa 150 de denumiri comune internaționale, rolul Agenției Medicamentului este ca pentru aceste denumiri comune internaționale să fie asigurate cu mai mulți producători și să nu admitem monopoluri pe anumite poziții, fiindcă în perioadele precedente am văzut situații în care existau anumite denumiri comune internaționale în care era doar un singur producător. Asta ce înseamnă? Că medicamentul respectiv este prescris pacienților și beneficiază doar o singură companie producătoare.”

Europa Liberă: Mai există monopol pe piața medicamentului?

Eremei Priseajniuc: „Există loc de lucru și sarcina de bază este să asigurăm concurența. În acest sens, vreau să vă spun că atât concurența, cât și competiția vor fi asigurate...”

Europa Liberă: Cum le asigurați?

Eremei Priseajniuc: „Prin înregistrarea, autorizarea și crearea condițiilor, ca producătorii serioși pe plan european, mondial, inclusiv din alte țări ale lumii să vină în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Sunt medicamente care se retrag de pe piață din cauza ineficienței lor?

Eremei Priseajniuc: „Sunt aceste medicamente, inclusiv…”

Europa Liberă: Multe denumiri?

Eremei Priseajniuc: „Îmi vine greu acum să vă spun denumirile, dar urmează să venim cu o comunicare, cred că la sfârșitul săptămânii acesteia sau săptămâna viitoare vom veni cu niște anunțuri referitoare la retragerea unor produse de pe piață.”

Europa Liberă: Ce alte intenții mai aveți să faceți ca să crească încrederea în această Agenție a Medicamentului?

Eremei Priseajniuc: „Prioritatea este menținerea echilibrului sau accesibilitatea cu medicamente în condițiile de COVID, deci, practic, noi suntem concentrați în regim de 24 de ore, în regim non-stop suntem toți angajații. Și profit de ocazie ca să mulțumesc încă o dată la toți angajații Agenției Medicamentului.”

Europa Liberă: Câți aveți?

Agenția Medicamentului... este responsabilă de tot ce intră în țară

Eremei Priseajniuc: „Noi avem 125 de angajați, persoane cu dedicație maximă, poate multă lume nici nu cunoaște ce înseamnă Agenția Medicamentului, dar să știți că această structură este responsabilă de tot ce intră în țară. Mai bine spus, este un „filtru” înainte de a intra produsele farmaceutice pe piața Republicii Moldova și în condiția în care noi suntem în situația de pandemie, calitatea și prezența pe piața țării, securitatea farmaceutică în condițiile de COVID și nu doar în condițiile de COVID, dar și după COVID iarăși noi o să avem aceeași situație în care noi o să trebuiască să asigurăm această siguranță. Analiza a arătat care sunt aceste deficiențe sau perturbări la nivel de livrare, noi le analizăm minuțios și atunci când depistăm că există anumite riscuri la nivel de livrare, spre exemplu, a unei producții, balansăm inclusiv cu susținerea a tot ce înseamnă a industriei farmaceutice autohtone, fiindcă industria farmaceutică autohtonă nu este atât de masivă, ea reprezintă, după câte v-am povestit, doar 10 la sută. În țările membre ale Uniunii Europene este minimum 40 la sută și în Republica Moldova noi avem producători care dețin certificate GMP și care dețin și certificate eliberate de autoritățile europene, noi avem produse care sunt exportate și pe piața Uniunii Europene și chiar avem cu ce ne mândri în acest sens.”

XS
SM
MD
LG