Comisarul european pentru vecinătate, Johannes Hahn, a declarat miercuri la Bruxelles, într-o conferinţă la care a participat şi premierul Pavel Filip, că „opinia Comisiei de la Veneția” privind preconizata schimbare a sistemului electoral în R. Moldova trebuie „urmată în totalitate, în literă și spirit”. Hahn a mai declarat că împărtășește opinia Comisiei și anume că „trecerea la sistemul electoral mixt este o schimbare fundamentală care ar putea reprezenta un risc pentru democrație si domnia legii in contextul politic actual din R. Moldova” şi că toate instituțiile europene, care au aprobat ajutorul macrofinanciar pentru R. Moldova de 100 de milioane de euro, vor analiza cu atenție, înainte de eliberarea fiecărei tranșe, starea „democrației și domniei legii” în R. Moldova. Liliana Barbăroşie a discutat despre aceste concluzii cu europarlamentarul social-democrat român, Andi-Lucian Cristea, șeful structurii de cooperare parlamentară dintre Bruxelles și Chișinău.
Europa Liberă: Cele trei instituţii ale UE au aşteptat avizul Comisiei de la Veneţia referitoare la intenţia puterii de la Chişinău să schimbe sistemul electoral. Acest aviz a venit. El spune că reforma nu este recomandabilă. Care sunt acum soluţiile pentru Chişinău şi câte sunt aceste soluţii, una, două?
Andi-Lucian Cristea: „Eu sunt de acord cu autorităţile de la Chişinău când spun că se aşteptau ca evaluările Comisie de la Veneţia să rămână tehnico-juridice. Într-adevăr, deciziile care ţin de oportunitatea politică sunt luate de oameni politici şi partidele care guvernează. Însă trebuie să recunoaştem că momentul ales pentru această schimbare nu este tocmai grozav şi managementul credibilităţii este esenţial.
Mingea este din nou în terenul Chişinăului. Depinde acum de coaliţia de la guvernare, de modul în care îşi va exercita înţelepciunea deciziilor în perioada următoare, mai ales în contextul mizei asistenţei macro-financiare.
Dialogul este esenţial, atât intern, cât şi cu partenerii externi...
În opinia mea, este înţeleaptă continuarea dialogului şi flexibilitatea, nu fermitatea decizională pe calea începută. Consider că autorităţile de la Chişinău au nevoie de simpatia Bruxellesului pentru a reuşi sustenabil. Este important să se păstreze această relaţie la cote înalte şi să nu permitem dubiilor să se aştearnă. Dialogul este esenţial, atât intern, cât şi cu partenerii externi, şi, în acest sens, eu salut întâlnirile pe care conducerea guvernului, a parlamentului şi a coaliţiei le-a avut la Bruxelles zilele trecute.
Anul trecut credibilitatea Moldovei a fost câştigată pas cu pas şi este esenţial acum să nu permitem o desprindere, tot pas cu pas, a acestei credibilităţi câștigate. Trebuie să păşim cu înţelepciune. Eu am încredere că actuala putere se va concentra pe reforme şi va acorda atenţia necesară procesului de consultare din cadrul societăţii referitor la schimbarea sistemului de vot.
Eu acum mă aştept să nu se grăbească cu o decizie, să nu impună, chiar dacă au o majoritate, puterea lor faţă de ceilalţi, ci să analizeze cu atenţie ceea ce au spus cei de la Comisia de la Veneţia, cei de la OSCE/ODIHR şi tot ce poate fi implementat de acolo, să implementeze.”
Europa Liberă: Şi o întrebare pe altă temă: la un moment dat, preşedintele Igor Dodon a spus că jumătate din banii pe care UE i-a acordat Republicii Moldova ar fi fost furaţi. În ce măsură UE a găsit relevantă această declaraţie şi dacă s-a făcut vreo analiză urmare a acestei declaraţii?
Eu sunt convins că dl Dodon ştie faptul că banii UE nu pot fi furați, pentru că sunt atent monitorizaţi... ...
Andi-Lucian Cristea: „Declaraţiile făcute de un şef de stat sunt importante şi sunt luate în serios de către UE. Ceea ce spunea dl Dodon, însă, este complet greşit. Am avut astăzi (joi, 22 iunie) o discuţie împreună cu comisia pentru control bugetar, împreună cu dl ambasador Tapiola (Pirrka Tapiola, şeful delegaţiei UE la Chişinău), pentru a discuta şi verifica practic declaraţiile pe care preşedintele Dodon le-a făcut. Concluzia a fost că, de fapt, sunt alegaţii. Banii nu au fost furaţi şi noi practic am fost puşi în situaţia de a verifica, de a da un răspuns la declaraţii politice, nu factuale. Pentru că eu sunt convins că dl Dodon ştie faptul că aceşti bani nu pot fi furați, pentru că sunt atent monitorizaţi, că ei nu pot ajunge în buzunare private. Însă el, care este practic un vector al Moscovei, foloseşte aceste declaraţii doar de o manieră politică, nu tehnică. Ele nu reflectă chestiuni reale.
La întâlnirea pe care am menţionat-o mai sus s-a subliniat faptul că Republica Moldova rămâne de o importanţă strategică pentru UE în vecinătatea estică şi că UE va acorda în continuare interes şi sprijin pentru dezvoltarea ţării şi apropierea ei de valorile democraţiei de tip european.”
