Linkuri accesibilitate

Granturi pentru promovarea îmbătrânirii active a vârstnicilor: „Statul n-are plăcere de noi”


Imagine generică

Potrivit estimărilor, fiecare al cincilea cetăţean al R. Moldova are peste 60 de ani. 

Autoritățile au prezentat luni, la Chişinău, programul de îmbătrânire activă, încurajând oamenii de vârsta a treia să creeze grupuri de acţiune locală şi să depună proiecte la următoarea rundă de granturi mici care va fi deschisă în luna februarie. Ministerul sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale spune că, până acum, câteva zeci de pensionari au fost implicaţi în diverse iniţiative destinate lor, fie că e vorba de ateliere de meșteșugărit, însușirea tehnologiilor informaționale sau promovarea unui mod sănătos de viaţă prin sport.

Granturi pentru promovarea îmbătrânirii active a vârstnicilor: „Statul n-are plăcere de noi”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:31 0:00
Link direct

Cluburi de voluntari în care s-ar asocia pensionarii, mai nou numiţi politicos seniorii, nu sunt o noutate pentru localitățile din Republica Moldova. În perioada sovietică, ca şi după declararea independenței, au existat colective specifice care atrăgeau persoane de vârsta a treia. Oamenii îşi luau ceva de lucru şi mergeau la șezători improvizate mai mult pentru socializare, ca să nu stea singuri acasă. La un moment dat, din cauza lipsei de fonduri şi grijă deficitară din partea statului, acest grup de vârstă a fost pierdut din atenție.

În ultimii ani, spun experţii din domeniu, s-a ajuns la situaţii de discriminare pe criteriu de vârstă, şi nu e vorba numai despre angajarea în câmpul muncii. În consecință, mulţi din pensionari se simt excluşi, izolaţi ori marginalizaţi. O confirmă şi Ana Plămădeală, de 73 de ani, din Stăuceni, care a venit la evenimentul organizat la Palatul de cultură al feroviarilor. Din punctul ei de vedere, după 1990 s-a schimbat sistemul de valori, încercând să fie creată o imagine din care lipsesc bătrânii neputincioşi şi săraci, în majoritatea cazurilor, deoarece ar fi partea urâtă a tabloului.

Ana Plămădeală
Ana Plămădeală

„Sunt foarte fascinată că ne-au băgat în seamă. Ne-au mai scos din casă să vedem şi noi lumea şi lumea pe noi, să ne bucurăm”.

Europa Liberă: La Stăuceni aveți activități? Vă întâlniți cu colegi?

„Nimic. Președintele de selsoviet o spus că o să facă club. Cât o stat la putere niciun club nu s-a făcut. Noi ne ducem acolo unde ne cheamă. Ne cheamă chitaiojii - ne ducem, ne cheamă catolicii - ne ducem. Noi ne ducem pentru că noi avem plăcere, dar statul n-are plăcere de noi”.

Urmând trendul internaţional, în ultimii ani, şi autoritățile de la Chişinău au început a promova îmbătrânirea activă a celor de vârsta a treia, indiferent că locuiesc la sate sau în capitală. Potrivit estimărilor, fiecare al cincilea cetăţean al R. Moldova are peste 60 de ani.

Până acum, circa 400 de mii de lei au fost oferite în calitate de grant organizațiilor neguvernamentale, administrațiilor locale sau grupurilor ce au drept ţinţă pensionarii. În unele cazuri au fost procurate aparate pentru săli sportive, un acordeon pentru un colectiv de artişti amatori sau puieţi de pomi decorativi pentru amenajarea unor parcuri. Pot părea sume simbolice, dar de fapt sunt o încurajare a lor.

Larisa Podlesnova
Larisa Podlesnova

Larisa Podlesnova, de 72 de ani, o altă persoană întâlnită la evenimentul de promovare a voluntariatului 60 plus, spune că mulţi vârstnici au fost aduşi la o asemenea condiție materială că trebuie ajutaţi financiar, nu doar cu vorbe. Chiar şi aşa, ea recunoaște că deseori comunicarea şi întâlnirile sunt de nepreţuit la bătrâneţe.

„Înțelegeți, atunci când lucrez cu oamenii şi le spun că îi voi ajuta cu ceva, inclusiv material, ei mă vor asculta. Dar dacă nu îi pot ajuta cu nimic… Mai bine haideți să-i asigurăm cum se cuvine cu pensii bune, nu să redirecționăm bani pentru o anumită organizație. Să nu păţim că iată, bănuții au fost, iată-i că nu-s, şi ce şi cum s-a întâmplat nu este clar. Eu sunt sceptică, trebuie să fie un control foarte riguros”.

Aliona Crețu
Aliona Crețu

Şefa serviciului politici demografice de la Ministerul sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale, Aliona Creţu, afirmă că până acum banii au fost utilizaţi conform destinaţiei. Ea spune că programul de granturi mici urmăreşte scopul de a uni persoanele de vârsta a treia în diverse forme colective, iar acest lucru, conform unor studii, de fapt, le şi menţine tonusul de viaţă mai ridicat decât în cazul celor neimplicaţi.

„E ştiut faptul că atunci când sunt organizați în grupuri, în ONG-uri, atunci evident că mai uşor pot să-şi promoveze anumite idei, acţiuni. Activismul nu întotdeauna depinde de partea financiară. Da, sunt foarte importante pensiile, veniturile, dar studiile şi experiența altor state demonstrează că cel mai important e ca persoanele vârstnice să nu fie izolate, discriminate şi neimplicate”.

Chiar şi cu puţinii bani puşi la dispoziţie, promotorii acestui program au spus că există interes din partea administrațiilor centrale şi locale, şi a oamenilor în etate de a redeveni utili societății. Un prim argument e că e păcat să se piardă experienţa şi înțelepciunea lor, în condițiile unei ţări afectate în continuare de migrație.

XS
SM
MD
LG