Decizia Curții a fost susținută de șase din nouă judecători, care au spus „că în timpul vizitelor sale de lucru în străinătate din 31 august, 1 septembrie și 6 septembrie 2023, președinta Georgiei Salome Zurabișvili și-a depășit prerogativele, reprezentând țara și exercitându-și autoritatea în domeniul relațiilor internaționale fără acordul guvernului georgian”.
Constituția Georgiei interzice președintelui să se implice în politica externă fără acordul executivului.
Zurabișvili a călătorit la Paris, Berlin și Bruxelles pentru a promova candidatura Georgiei la Uniunea Europeană și s-a întâlnit cu liderii Franței, Germaniei și ai UE.
Ea a calificat încercarea de demitere ca „rușinoasă și neîntemeiată” și a promis că nu va demisiona.
În martie 2022, alături de Ucraina și R. Moldova, Georgia a cerut statutul de țară candidată la aderare, dar spre deosebire de celelalte două, a primit numai „perspectiva” acestui statut. Comisia Europeană i-a cerut în schimb să facă o serie de reforme înainte de a deveni oficial candidată.
Demiterea, improbabilă
Inițiativa de a începe procedurile de demitere a președintei fusese depusă în Parlament, în septembrie, de 80 de deputați ai Visului Georgian, partidul de guvernământ. Un număr suficient pentru a iniția procedurile, dar nu suficient pentru înlăturarea din funcție. Cel puțin 100 din cei 150 de membri ai parlamentului Georgiei trebuie să voteze acum moțiunea de demitere a președintei, dar liderii Visului Georgian recunosc că este puțin probabil ca moțiunea să treacă.
Tensiunile dintre conducerea Visului Georgian și președintă – care a fost membră a partidului – au crescut pe fundalul războiului din Ucraina, provocat de invazia Rusiei. Cota de popularitate a președintei Zurabișvili, cunoscută pentru poziția sa profund pro-europeană și pro-ucraineană, este în creștere, mai ales după ce s-a opus deschis și unor decizii problematice ale partidului de guvernământ.
Una dintre ele a fost propunerea unei controversate legi a „agenților străini”, despre care Zurabișvili a spus că va aduce Georgia „mai aproape de modelul rus defectuos și nu de modelul european”. Propunerea a stârnit un val de proteste și până la urmă a fost retrasă.
Din premiantă, repetentă?
Cu numai câțiva ani în urmă, Georgia era considerată „premianta clasei” între cele șase țări din Parteneriatul Estic, când era vorba de reforme care să o apropie de Uniunea Europeană. Astăzi are numai „perspectiva” de a deveni candidată la aderare, deși cunoscătorii spun că, după multe criterii tehnice, este mai aproape de UE decât Moldova sau Ucraina.
Ideea aderării la UE rămâne foarte populară printre georgieni.
Comisia Europeană este îngrijorată în primul rând de polarizarea politică, de regresele în domeniul justiției, dar mai ales al luptei cu corupția și crima organizată, la care se adaugă poziția ambiguă a conducerii de la Tbilisi față de Rusia.
În structurile internaționale, începând cu ONU, Tbilisi condamnă agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Georgia respectă sancțiunile occidentale impuse Moscovei, dar premierul Irakli Garibașvili refuză să rupă sau cel puțin să restrângă relațiile cu Moscova. El îi acuză pe cei care cer Georgiei să sprijine mai puternic Ucraina că ar face parte din „partidul pro-război”. Totodată argumentează că limitarea comerțului cu Rusia ar „distruge economia Georgiei”.
Georgia a reluat în vară legăturile aeriene cu Rusia, și fără explicații, nu a permis intrarea unor critici marcanți ai regimului lui Vladimir Putin, deși de la izbucnirea războiului din Ucraina a acceptat zeci de mii de refugiați din Rusia.
Va deveni țară candidată sau nu?
Comisia Europeană a pus Georgiei 12 condiții care trebuie îndeplinite pentru a primi statutul de țară candidată la aderare. O primă analiză a stadiului de implementare este așteptată în noiembrie, când Comisia Europeană va publica rapoarte despre progresele Georgiei, la fel ca ale Ucrainei și Moldovei. În decembrie, la summitul UE, ar urma să se decidă dacă Ucraina și Moldova pot începe negocierile de aderare, iar Georgia devine stat candidat.
Șansele Georgiei sunt bune, crede Rikard Jozwiak, corespondentul pe probleme europene al RFE/RL, pentru că în acest moment – pe fundalul războiului din Ucraina – Uniunea Europeană pare deschisă la o nouă extindere, inclusiv cu mai multe state din Balcanii de Vest, aflate în așteptare de ani și ani de zile.
„Această șansă există acum, dar ar putea să dispără la anul, când UE va fi ocupată cu alegerile pentru Parlamentul European, alegerea unor noi lideri și crearea unei noi Comisii”, mai scrie Jozwiak.
