Europa Liberă: Ce calități contează pentru ca un președinte să fie ales, judecând după sondaje, judecând după președinții care au mai fost, judecând după tendințele regionale, unde parte importantă din populația post-sovietică vrea o mână forte etc.?
Igor Boțan: „Un președinte al Republicii Moldova ar trebui să aibă trei calități fundamentale. În primul rând, trebuie să fie o persoană credibilă, onestă, fără schelete în dulap, ca să spunem așa. A doua calitate – să fie consecvent în atingerea scopurilor strategice ale Republicii Moldova, așa cum sunt ele fixate în cele mai importante documente pe care țara noastră le-a semnat vreodată. Și aici mă refer la integrarea europeană a țării noastre. Și a treia calitate ține de atitudinea și modalitatea pe care le poate aplica președintele, prin consecvența sa, în reglementarea transnistreană. Cred că aceste calități sunt primordiale, astfel încât țara să aibă un președinte care își îndeplinește atribuțiile constituționale și asigură ascensiunea spre scopurile strategice pe care și le-a desemnat țara.”
Europa Liberă: Lista asta ați făcut-o Dvs. în baza calităților pe care le-au avut președinții până acum sau în baza unor doleanțe pe care le cunoașteți?
Igor Boțan: „Eu pornesc de la scurta istorie pe care o are Republica Moldova și de la activitatea președinților pe care i-a avut țara noastră. Mă refer la dl Mircea Snegur, Petru Lucinschi, Vladimir Voronin, Nicolae Timofti și actualul președinte Igor Dodon.”
Europa Liberă: Pe Mihai Ghimpu nu l-ați pus în listă.
Cred că dl Ghimpu a avut o contribuție în ceea ce privește adevărul istoric
Igor Boțan: „Mihai Ghimpu a fost președinte interimar, a fost președinte de parlament și a avut și funcția de șef al statului timp de mai bine de un an de zile. Da, cred că dl Ghimpu a avut o contribuție în ceea ce privește adevărul istoric, scoaterea în prim-plan a suferințelor poporului nostru și la scoaterea de sub tiparul secret a documentelor referitoare la deportări și la edificarea unui monument foarte important, și identificarea unui loc unde trebuie să fie construit un monument pentru ca descendenții să își amintească...”
Europa Liberă: O paranteză. De altfel, succesorul lui Mihai Ghimpu n-a mai îndrăznit să scoată „piatra lui Ghimpu” din Piața Marii Adunări Naționale, așa cum lăsa să se înțeleagă?
Igor Boțan: „Sigur că nu a îndrăznit și, probabil, nimeni nu va îndrăzni să facă acest lucru, pentru că, într-adevăr, toată lumea înțelege că suferințele prin care a trecut poporul nostru nu trebuie transformate într-un joc politic, iar inițiativa dlui Ghimpu chiar a fost una demnă de toată admirația.”
Europa Liberă: O întrebare provocatoare la prima vedere: există o diferență între calitățile președintelui și calitățile unui candidat care trebuie să lupte pentru funcția de președinte? Or, în campanie nu se operează neapărat cu mănuși albe, cel onest până în măduva oaselor, care nu folosește PR negru, riscă să nu mai ajungă în fotoliu.”
Igor Boțan: „Sigur că aveți dreptate și anume așa va fi, nu ne facem iluzii. Putem invoca experiența președintelui Vladimir Voronin, care ne-a promis integrarea Republicii Moldova în Uniunea Rusia-Belarus, dar a fost, de fapt, inițiatorul integrării europene pe bune a Republicii Moldova, odată cu semnarea decretului din 13 noiembrie 2002 privind integrarea europeană a Republicii Moldova. A fost absolut neașteptat, dar dl președinte Voronin a găsit și o explicație pentru gestul domniei sale, invocând faptul că, dacă un partener strategic, cum era Rusia la acea vreme, nu contribuie la soluționarea problemelor Republicii Moldova, atunci țara noastră își va găsi alți parteneri strategici care pot contribui la soluționarea problemei.
Societatea noastră divizată pe criterii etnice, lingvistice, geopolitice lasă amprenta asupra comportamentului președinților
Această explicație a fost primită de către cetățeni și ne amintim că cetățenii țării noastre au mai votat partidul d-lui Voronin încă de două ori, acesta obținând majorități absolute pentru parlament, iar dl Voronin a fost reales președinte, după ce a făcut această mișcare. Deci, trebuie să luăm în considerare că societatea noastră divizată pe criterii etnice, lingvistice, geopolitice lasă amprenta asupra comportamentului președinților, dar aceștia, după ce fac promisiuni pentru a se vedea în fotoliul prezidențial, până la urmă sunt forțați de circumstanțe să promoveze interesele Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Pe poziția a treia ați numit atitudinea față de reglementarea transnistreană. Dar cât de corect este să fie votat președintele Republicii Moldova de un contingent important și numeric, și simbolistic, dacă cetățenii din zonă răsăriteană a Republicii Moldova, de fapt, nu sunt conectați la viața politică? În plus mai și acceptă „propriul” președinte, actualmente Krasnoselski, chiar dacă Dodon în cea mai recentă apariție televizată în emisiunea sa pe internet a ținut neapărat să precizeze că există un singur președinte al Republicii Moldova, dar au și propriul lider? Și atunci, și Dodon, dar și alții acceptă, de fapt, să rămână la latitudinea unor alegători care sunt ușor influențabili, ca să nu spunem altfel?
Igor Boțan: „Atitudinea mea față de problema transnistreană și calitățile pe care le atribui unui președinte consecvent în reglementarea transnistreană se referă la faptul că președintele Republicii Moldova trebuie să pornească de la prevederile constituționale, că Republica Moldova este stat unitar și reglementarea transnistreană trebuie să aibă loc în baza unor negocieri pașnice cu participarea partenerilor Republicii Moldova, dar această soluție trebuie să fie exact în formula pe care o prevede Constituția și legea din 2005 privind reglementarea transnistreană...”
Europa Liberă: Și asta ar plăcea alegătorilor transnistreni, care, zic ei, au propria Constituție, propriul președinte și un candidat la funcția de șef de stat al Republicii Moldova reîntregite le-ar spune pe față că sunteți niște separatiști și oricum o să fiți în componența statului reîntregit?
Igor Boțan: „Această abordare sigur că trebuie luată în considerare, dar ea nu trebuie exagerată. Experiența a arătat că de-a lungul anilor - și Republica Moldova are o istorie de aproximativ 30 de ani - la alegerile prezidențiale și cele parlamentare au participat aproximativ 10 mii de cetățeni din Transnistria, cu anumite excepții pe care le-am avut în turul doi de scrutin în 2016, când au participat 17 mii de cetățeni și alegerile parlamentare din februarie 2019...”
Europa Liberă: Și ce i-a motivat să participe? Asta e important - ce i-a adus la secțiile de votare?
Igor Boțan: „Banii! Acest lucru a fost demonstrat cu foarte multă dexteritate și abilitate de către jurnaliști care i-au abordat pe cei transportați organizat la secțiile de votare și care au deschis parantezele și au spus că au fost plătiți ca să vină la vot.”
Europa Liberă: Și atunci ajungem la ceea ce vă întrebam – ce valoare poate să aibă integritatea unui candidat dacă până la urmă contează banii și contează ce le promite transnistrenilor?
Igor Boțan: „Iarăși, nu trebuie să exagerăm. Atunci, la alegerile parlamentare au venit peste 30 de mii de cetățeni din Transnistria, ceea ce este destul de mult, aproximativ 2% din cei care au participat la scrutin, dar contează ce se întâmplă mai departe. Da, dl Dodon, ne amintim, în calitate de președinte, a venit cu câteva inițiative referitoare la reglementarea transnistreană prin federalizarea Republicii Moldova, dar aceste planuri nu au prins contururi. Același lucru l-a făcut Vladimir Voronin în 2001, apoi în 2004; în 2005 și-a schimbat atitudinea față de reglementarea transnistreană, insistând pe reglementarea acestei probleme în cadrul constituțional existent și a fost unul din marii susținători ai legii din 2005 privind reglementarea transnistreană, care prevede și dezvoltă exact ceea ce este scris în Constituția țării.”
Europa Liberă: Deci, Dvs. sugerați că mai puțin contează ce spune, cât viața reală de pe malul drept al Nistrului, care este factorul decisiv? Asta vreți să spuneți?
Igor Boțan: „Da, avem două exemple. Primul exemplu pe care deja l-am discutat este vorba de integrarea în comunitățile regionale – Uniunea Euroasiatică, pe de o parte, și Uniunea Europeană. Și am văzut că dl Voronin, care a venit la guvernare în baza lozincii aderării Republicii Moldova la Uniunea Rusia-Belarus, a fost cel care a pus bazele integrării europene...”
Europa Liberă: Și a deschis poarta pentru exportatori transnistreni?
Igor Boțan: „Exact! Și al doilea exemplu ni l-a oferit tot Vladimir Voronin, care a început cu câteva proiecte federaliste. Unul care a fost elaborat în 2002 la Kiev, apoi ne amintim de comisia comună care să elaboreze o Constituție federalistă pentru Republica Moldova, iar apoi ne amintim de „memorandumul Kozak”, care prevedea așa-zisa federație asimetrică. Și am văzut cu ce s-au terminat toate aceste încercări. Deci, dl Igor Dodon practic repetă acțiunile ex-președintelui Voronin, iar rezultatele vor fi în orice caz aceleași - după ce va manevra, va ajunge la concluzia că nu există alte opțiuni pentru Republica Moldova. Și acest lucru îl vedem.
Dl Dodon a făcut declarații despre federalizarea Republicii Moldova
În luna mai prim-ministrul Chicu a vorbit în mod deschis despre faptul că Republica Moldova trebuie să tindă să devină țară membră a Uniunii Europene; ex-consilierul dlui Dodon și promovat de acesta în funcția de prim-ministru. Și aceste declarații, această luare de poziție a dlui Chicu a avut loc cu câteva luni în urmă. Aceeași situație o avem cu problema transnistreană. Dl Dodon a făcut declarații despre federalizarea Republicii Moldova, despre soluționarea acestei probleme, iar acum vedem că lucrurile au intrat într-o situație de impas sau înghețare a conflictului și se așteaptă noi abordări care nu pot ignora situația regională pe care o avem. Războiul dintre Rusia și Ucraina, mă refer la războiul din Donbas, care mocnește, anexarea Crimeii, toate aceste circumstanțe nu oferă alte soluții pentru Republica Moldova decât cele care pot veni atunci când se va schimba conjunctura și vom avea marile puteri implicate într-o căutare de soluții de reparare a arhitecturii securității regionale.”
Europa Liberă: Iar până vine vrabia de pe gard, promisele 200 sau cât or fi milioane de la ruși, Chișinăul s-a împrumutat de la europeni și a cumpărat locomotive, pe care președintele Dodon cu mare plăcere le-a acceptat și le-a inspectat. Totuși, revenim la subiectul candidaților la funcția de președinte. Maia Sandu a fost nominalizată deja oficial din partea Partidului Acțiune și Solidaritate. De ce Maia Sandu? Atunci când sunt desemnați candidații se ține cont de acele calități la care v-ați referit Dvs. sau și la calitatea foarte importantă în campanie și în competiția electorală de a doborî adversarii reali pe care s-ar putea să îi aibă în față: Igor Dodon, Andrei Năstase, Octavian Țîcu și cine o mai fi?
Igor Boțan: „Dna Maia Sandu probabil are calități care trebuie apreciate și, dacă revenim la șirul de calități pe care l-am invocat, sigur că este o persoană onestă, nu are schelete în dulap și ar putea să atragă simpatiile cetățenilor, lucruri pe care…”
Europa Liberă: Atât doar că nu știe cât plătește pe facturi și televiziunile au făcut mare tam-tam pe chestiunea asta?
Igor Boțan: „Da, exact. Punctul „slab” al Maiei Sandu este că nu va accepta niciodată să facă șmecherii pentru a-și îmbunătăți ratingul politic.”
Europa Liberă: Slab în ghilimele?
Igor Boțan: „Da, sigur, slab în ghilimele, pentru că până la urmă contează să câștigi o luptă politică. Am văzut prestația dnei Maia Sandu în 2016, din prima încercare să iei un scor atât de bun a fost ceva uimitor. Sigur că acel scor s-a datorat foarte mult valului protestatar care exista la acea vreme...”
Europa Liberă: Dar eu totuși nu mă refer concret la Maia Sandu, eu mă refer la modul de a desemna candidatul. Dacă Dvs. ați fi consiliul național al unui partid, ați alege un candidat bun ca să conducă țara sau unul mai puțin bun, dar care poate să învingă adversarii în campanie, să treacă vadul?
Igor Boțan: „Dificilă întrebare. Trebuie să pornim de la premisa că politicienii totuși sunt actori. Probabil pentru a învinge într-o luptă, într-o confruntare electorală trebuie să facem și anumite compromisuri, cedări. Da, din acest punct de vedere cred că dna Sandu este rigidă, nu acceptă niciun fel de compromisuri. Așa cum spuneam, este punctul ei „slab”. Nu cred și nu văd cum dna Maia Sandu s-ar deda unor jocuri care să-i aducă avantaje, după care să apară în fața cetățenilor și să le explice de ce cele promise nu se mai îndeplinesc.”
Europa Liberă: Ultima întrebare. Noi vom mai avea ocazia să discutăm, campania prezidențialelor abia urmează, dar în această fază aș vrea să vă întreb – în regiune, în lume în general, în campania prezidențială se confruntă populiștii cu stângiștii, naționaliștii cu socialiștii, vezi exemplul clasic american, vezi Polonia, Ungaria, Bulgaria și tot așa. În Republica Moldova vom avea la fel o confruntare de acest gen? Cum puteți defini linia de demarcație între candidații principali?
Igor Boțan: „Sigur că vom avea destule populiste, dar Republica Moldova are un specific - țara noastră, din păcate, nu este un subiect autosuficient, dacă pot spune așa. Țara noastră este dependentă de suportul partenerilor de dezvoltare. Ce ar face Republica Moldova actualmente dacă nu ar avea suportul Uniunii Europene? Întrebarea e deschisă. Ce ar fi făcut Republica Moldova în 2015, când Uniunea Europeană a sistat asistența pentru țara noastră, dacă nu venea cu ajutor România, un ajutor financiar foarte consistent? Iată două exemple care arată că țara noastră este dependentă de partenerii de dezvoltare și atunci populismele, chiar dacă vor persista fără niciun fel de dubii în campania electorală, cred că oricum cetățenii deslușesc foarte clar și au această capacitate de discernământ să înțeleagă: pentru țara noastră, în situația în care se află, cea mai bună soluție este totuși să aibă lideri care sunt consecvenți, onești și care spun lucrurilor pe nume, pentru că altminteri nu va avea suportul partenerilor de dezvoltare și acest lucru cetățenii l-au văzut, am văzut câte săgeți au fost îndreptate de către autoritățile actuale către Uniunea Europeană: că nu oferă suportul care a fost promis, că Uniunea Europeană pune condiții.
Ce se cere de la liderii politici din Republica Moldova ? Să fie parteneri de nădejde ai Uniunii Europene
Până la urmă, toți cetățenii se conving că condițiile formulate de Uniunea Europeană sunt în beneficiul Republicii Moldova. Cine nu vrea ca în țara noastră să existe justiție independentă? Cine nu vrea ca în țara noastră să fie dezvoltate așa-zisele mici orașe? Lucru pe care îl face Uniunea Europeană la Ungheni, Cantemir, Cahul, în alte orașe din Republica Moldova. Ce se cere de la liderii politici din Republica Moldova în această situație? Un singur lucru – să fie parteneri de nădejde ai Uniunii Europene cu care avem acest Acord de Asociere, cel mai important document pe care l-a semnat vreodată Republica Moldova cu cineva. Lucrurile mi se par foarte clare, depinde și de capacitatea de manevrare a candidaților pentru a convinge cetățenii că aceasta este actualmente cale pe care trebuie s-o urmeze Republica Moldova.”
