Mai mulți reprezentanți ai comunității de experți s-ai întâlnit în cadrul unei ședințe informale la IDIS Viitorul pentru a discuta situația creată după confruntarea din strâmtoarea Kerci. Reprezentanții societăți civile vorbesc despre o reacție întârziată a autorităților moldovene la acutizarea situației în țara vecină și amintesc că Republica Moldova nu doar că se află la frontiera Ucrainei, ci are pe teritoriul său trupe rusești și un regim separatist controlat de Moscova. Fondatorul IDIS Viitorul, Igor Munteanu, fost ambasador în SUA, atenționează că de această dată nu este vorba despre acțiunile unor „omuleți verzi” care au ocupat pe timpuri, în 2014, peninsula Crimeea, ci despre o acțiune militară deschisă, o acțiune de război a Federaţiei Ruse.
Igor Munteanu: „Legea marțială, introdusă prin decretul președintelui Poroșenko, aprobată și de către marea majoritate a deputaților din Radă este doar un element de răspuns la acțiunile de provocare și de escaladare a tensiunilor în estul Ucrainei. Blocada în strâmtoarea Kerci efectuată de forțele rusești înseamnă de fapt o autorizare a acțiunilor de război contra Ucrainei.
De această dată nu este vorba despre green men, despre „oamenii verzui” care au ocupat pe timpuri, în 2014, peninsula Crimeea, este vorba despre o acțiune militară, deliberată, o acțiune de război, așa cum este numită de autoritățile ucrainene. Și de fapt această acțiune vizează nu doar limitarea accesului navelor ucrainene în Marea Azov, înseamnă de fapt o promisiune de ocupare mai departe, în continuare a teritoriului ucrainean. Și mă refer, în primul rând, la orașele-port Mariupol și la orașul Berdeansk, care reprezentau și reprezintă în acest moment orașele de defensivă sistemică a statului ucrainean față de expansiunea și extinderea controlului trupelor separatiste în estul Ucrainei.
Incidentul militar de la podul Kerci înseamnă de fapt o provocare și pentru Occident, pentru că Federația Rusă transmite următorul mesaj: „Orice investiție în armata ucraineană n-are sens, oricât de mult ați crește capabilitățile militare de luptă ale statului ucrainean, noi le vom depăși cu ușurință. Și, respectiv, portavionul, controlul asupra peninsulei Crimeea au o asemenea anvergură și valoare strategică, astfel încât statul nostru poate considera ambele mări – și Marea Azov și Marea Neagră – ca niște lacuri rusești”.
Or, acest lucru creează vulnerabilități pe tot frontul estic și creează vulnerabilități pentru strategia Occidentului de a apăra democrațiile emergente în această regiune.
Ce se va întâmpla în continuare după anunțarea legii marțiale, este că va fi introdusă o conducere militară pe șapte din regiunile ucrainene cele mai vulnerabile.
Și este important de menționat că și zona care se învecinează cu segmentul transnistrean, de asemenea Basarabia de jos, regiunea Odesa sunt considerate regiuni extrem de vulnerabile și pentru 30 de zile va fi aplicată legea marțială. Vor fi restricții de circulație, conducerea unor instituții civile va fi preluată de militari.
Sper foarte mult că acest lucru nu se va extinde după această dată și alegerile prezidențiale nu vor fi împiedicate de acest regim special de guvernare în aceste regiuni ale Ucrainei, ceea ce ar atrage foarte multe critici în adresa conducerii Ucrainei.”
Europa Liberă: Ce înseamnă pentru Republica Moldova introducerea acestei legi marțiale la frontiera ei?
Igor Munteanu: „Eu cred că Republica Moldova trebuie să-și reevalueze tacticile și strategia în raport cu regiunea separatistă transnistreană, pentru că business usual n-o să iasă de acum înainte.
Noi vedem foarte clar că pe măsură ce mergem în întâmpinarea unor inițiative ale unor organizații internaționale situația nu se schimbă, din contra, regimul separatist doar îngroașă rândurile companiilor care profită de businessul cu Uniunea Europeană, fără ca să-și ajusteze comportamentul, acțiunile la proiectul de reintegrare promovat de Oficiul guvernamental pentru reintegrare. Incursiunile repetate ale miliției transnistrene, rețelele de spionaj, care, evident, sunt mult mai puternice pe malul drept decât pe malul stâng dau de gândit și ar trebui, totodată, să adoptăm și politici mai ferme, mai categorice față de prezența trupelor rusești pe teritoriul suveran al Republicii Moldova. Și nu doar la nivel de declarații în ONU, ci și la nivelul stopării circulației acestor persoane conectate cu GOTR-ul pe teritoriul Republicii Moldova, circulația lor prin Aeroportul Internațional Chişinău și, cel mai important lucru, alimentarea acestor trupe ilegale aflate pe teritoriul Republicii Moldova prin bănci, prin asigurări, prin transport. Asta ar arăta fermitate și ar arăta capacitatea Republicii Moldova de a se ajusta contextului tot mai conflictual din regiune.”
Europa Liberă: Credeți că Republica Moldova este în continuare vizată de acel proiect al Novorossiei, despre care se discuta foarte mult în 2014? Acum, cu noua situație credeți că se poate reveni la acel scenariu?
Igor Munteanu: „Republica Moldova este vizată în tot ce se întâmplă în acest moment pe teritoriul ucrainean. Și odată ce războiul nu este încheiat, iar status-quo-ul din Donbas nu este mulțumitor nici pentru una dintre părți, Republica Moldova primește practic toate externalitățile negative, adică toate acțiunile legate de plecarea populației din zonele de conflict, de diminuarea comerțului cu Ucraina, de activizarea rețelelor de intelligence, conduse de Federația Rusă în această regiune.
Noi trebuie să fim atenți la reactivarea scenariului „republicii Bugeac” cu centrul la Odesa, dar și la activizarea structurilor care sunt loiale datorită propagandei rusești și datorită sentimentului de dez-unitate sau de neloialitate față de statul Republica Moldova din partea unor grupuri periferice, a unor elite locale, care nu se văd în continuare în statul Republica Moldova.”
Europa Liberă: Cum vă explicați Dvs. reacția întârziată a autorităților de la Chișinău la acest eveniment, care vizează o țară care este învecinată direct?
Igor Munteanu: „Probabil din punctul nostru de vedere, care vrem să maximizăm capacitatea statului de răspuns la asemenea acțiuni de securitate, nouă ni se par aceste acțiuni palide, din punctul lor de vedere, probabil că e o zonă de risc în care nu și-ar dori să intre în conflict cu cei care sprijină proiectul de izolare de Uniunea Europeană.
Noi trebuie să fim conștienți de faptul că toate acțiunile care au făcut ca Republica Moldova, Guvernul Republicii Moldova să fie tot mai separat de normele și practicile europene din ultimul an, 2017-2018, de fapt au jucat la planul Federației Ruse de a crea diviziuni în interiorul Republicii Moldova și de a menține această ostilitate dintre autoritățile politice și Uniunea Europeană. Din punctul meu de vedere, ceea ce fac ei se angajează în logica creării unui stat autoritar în Republica Moldova. Mă refer la guvernarea actuală, la câteva partide care nu ar dori să se conformeze condiționalităților pe care le aplică Uniunea Europeană.
Deci, din punctul meu de vedere, ei fac exact ceea ce și-ar dori Federația Rusă, ei creează o zonă de instabilitate și de neaplicare a legislației similară cu Transnistria. Deci, are loc un fel de transnistrizare lentă în acest moment în Republica Moldova și, evident, asta creează o agendă diferită de cea care ar corespunde interesului național.
Interesului național ar corespunde ca noi ca stat mic să ne adaptăm cât mai rapid la normele prevăzute în Acordul de Asociere, ca Republica Moldova să fie un stat funcțional, o economie puternic integrată in Uniunea Europeană, nu doar prin comerț, dar și prin standardele pe care le respectăm. Iar zona de insecuritate legată de regiunea separatistă ar trebui să fie tratată cu reziliență ca instrument puternic al strategiei se securitate globală a Uniunii Europene.
Noi nu facem acest lucru, noi pretindem că ripostăm unor atacuri de dezinformare și propagandă, dar în definitiv tolerăm o prezență hiperactivă a structurilor loiale statului rus pe teritoriul nostru și nu identificăm sau nu aplicăm instrumentele care ar putea să facă prezența lor extrem de costisitoare.
Actuala guvernare încearcă mai degrabă să găsească compromisuri și târguri cu regimul separatist și mă refer la felul în care contractele de energie sunt în continuare validate de înțelegerile dintre doi oligarhi, iar comerțul pe care în acest moment îl desfășoară companiile transnistrene nu converge înspre o reintegrare a spațiului economic comun, ci mai degrabă spre o izolare și acceptare asimetrică a unor mecanisme ale Uniunii Europene, fără ca transnistrenii să se apropie de linia de reintegrare teritorială a Republicii Moldova.
Vă aduceți aminte ceea ce a spus recent într-un interviu Marc Tkaciuk: „Modelul nostru de reintegrare ar fi ca Transnistria să nu urmeze Constituția Republicii Moldova, iar Republica Moldova să nu se transnistrizeze, ci să construim un fel de stat comun în care fiecare își caută de treburi în mod separat, doar nominal aflându-ne în același stat comun”. Or, acest narativ și această paradigmă de dezvoltare corespund intereselor Federației Ruse de a vedea în continuare Republica Moldova dezbinată, dezintegrată pe parcele administrative și separată de proiectul de integrare europeană.”
Europa Liberă: Și în această situație avem legea marțială la frontieră, avem un Guvern care este pe punctul de a intra în campanie electorală, avem un proces electoral în față destul de discutabil și cu multe semne de întrebare, Republica Moldova ca stat are capacitatea de a gestiona această situație? Care sunt factorii de reziliență în societate în acest moment?
Igor Munteanu: „Factorii de reziliență sunt legați de identitatea noastră europeană și de capacitatea noastră de a promova alternative la politicile guvernării. Din momentul în care noi vom accepta ideea că noi suntem înfrânți, nimeni nu va rezista sau nu se va opune planurilor Federației Ruse de a-și supune Republica Moldova într-un proiect mai larg, al Novorossiei și altor „rossii” din frontierele fostului imperiu țarist.
În acest moment, alternative la politica defetistă a actualei guvernări se găsesc în majoritatea partidelor de opoziție, în societatea civilă, în mediul persoanelor care nu au pierdut cu totul speranța că Republica Moldova poate să devină un stat normal, în anumite circumstanțe – în circumstanțele în care elitele politice sunt responsabile în fața propriilor identități naționale și geopolitice, în fața alegătorilor și în fața unui proiect de țară care să merite efortul nostru comun.
Uniunea Europeană poate să ajute foarte mult, dar ea niciodată nu va substitui votul alegătorilor și nu va substitui deciziile, alegerile pe care noi singuri le facem în Republica Moldova.”
