Despre o noua reformă a salarizării care trebuie sa fie bazată pe echitate, meritrocație și să asigure un sistem unitar pe toate sectoarele, despre o nouă structură a Consiliului Național de Determinare a Dizabilității și Capacității de Muncă,despre noua formulă de calculare a pensiei vorbește Ministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Stela Grigoraș.
Europa Liberă: Pornim de la salarizare, pentru că asta preocupă o bună parte din populație, mai ales pe cei care lucrează la stat, care sunt bugetari. Ei sunt preocupați cel mai mult de reforma sistemului de salarizare în sectorul bugetar. Ce prevede această reformă?
Stela Grigoraș: „Acest concept de reformă a sistemului de salarizare în sectorul bugetar sau lucrul de elaborare a acestui concept a fost lansat chiar de primul-ministru, conștientizând de fapt problemele care se regăsesc în acest sistem. De ce venim cu un nou concept de salarizare? În primul rând, pentru că este un sistem foarte fragmentat.
Avem câteva modalități de stabilire a salariilor în acest sistem. Unele sunt racordate la salariul mediu, altele sunt pe rețeaua tarifară unică. De fapt, cea mai mare majoritate a persoanelor sunt pe această rețea salarizate. Mai mult ca atât, avem multe inechități în sistem și datorită faptului că avem trei modalități separate de stabilire a salariului. În special, salariile celor care sunt racordate la salariul mediu pe economie și care sunt recalculate în fiecare an sunt favorizați, pe când ceilalți, spre exemplu, sunt salarizați în baza rețelei tarifare unice, salariile sunt foarte mici, pornesc de la o mie de lei, deci, prima treaptă și nu beneficiază de această recalculare. Ceea ce de fapt provoacă o nemulțumire în rândul cetățenilor, pentru că această inechitate de fapt nu este una benefică pentru a înregistra o performanță.
Mai mult ca atât, sistemul ziceam că este foarte fragmentat, avem foarte multe sporuri. De exemplu, pentru funcționarii publici cu statut special avem până la 17 sporuri, pentru profesori, până la 10-12 sporuri.”
Europa Liberă: Doctorii, multe categorii de bugetari sunt care în baza diferitelor criterii și metodologii acumulează suma totală.
Stela Grigoraș: „Da, sigur. Și de fapt, sporurile reprezintă partea variabilă, pentru că ar trebui să se ofere în baza unei performanțe, dar de fapt se oferă în baza unor sarcini care oricum se regăsesc în fișa postului. Și de fapt, acest coraport dintre partea variabilă și partea fixă a salariului este unul defectuos.”
Europa Liberă: Cum va fi de azi înainte?
Stela Grigoraș: „De azi înainte, ne dorim, în primul rând, acest coraport, partea fixă, partea variabilă, să fie unul sănătos. Și ziceam că la noi, la momentul actual, partea fixă constituie de la 20 până la 70%, când trebuie să fie invers: partea fixă să constituie 80%, ceea ce înseamnă că vom încorpora toate sporurile în partea fixă, deci, partea asigurată a salariului.
Persoana este foarte important să cunoască că are un salariu bine stabilit, iar partea variabilă să nu fie mai mare de 20% și să fie oferită în baza criteriilor de performanță care urmează să fie elaborate pentru fiecare sector în parte.
Ne dorim să avem o lege unitară. Deci, o singură lege organică în care să putem să arătăm care sunt principiile de salarizare. Ne dorim o singură grilă de salarizare, ceea ce înseamnă că va trebui să evaluăm toate posturile care există în sectorul bugetar, să le grupăm cu responsabilități similare și să le plasăm pe această grilă de salarizare. Și un lucru foarte important pe care trebuie să-l schimbăm în sistemul de salarizare, îl numim noi așa un „raport de compresie”. La noi, raportul dintre salariul cel mai mic, în comparație cu salariul cel mai mare, este de 27 de ori.”
Europa Liberă: Dar știți că reproșul vine foarte des din partea cetățenilor care zic că unde e echitatea socială dacă cineva are un salariu de o mie, o mie și ceva de lei, iar altcineva?...
Stela Grigoraș: „De 27 de mii…”
Europa Liberă: Încă și mai mult.
Stela Grigoraș: „Poate nu în sectorul public. Și atunci, ne dorim de fapt ca acest raport de compresie să fie unul mai mic - 1:10- 1:12 - astfel încât persoana, în primul rând, să poată să aibă și o perspectivă de creștere de la o treaptă de salarizare la altă treaptă de salarizare, pe verticală, dar și pe orizontală, în baza performanțelor.”
Europa Liberă: Acum, cel mai mic salariu îl are o dereticătoare și cel mai mare, un magistrat.
Stela Grigoraș: „Așa este. Și atunci ne dorim să fie 1:12, pentru că este o normă aprobată la nivel internațional. Dar pentru ca să ajungem la această lege unitară, pe lângă faptul că avem nevoie ca acest concept să fie aprobat și să avem undă verde să trecem la elaborarea legii, trebuie să facem și acest exercițiu de evaluare a posturilor, care este unul destul de complicat și care stă la baza de fapt creării acestei grile de salarizare. Și după aceasta vom modela deja.
Trebuie să vedem, să racordăm de fapt această grilă de salarizare la posibilitățile economice ale statului Republica Moldova, pentru că trebuie să fim onești, să recunoaștem că odată ce avem o singură lege – o lege unitară -, costurile vor crește, pentru că nu vom putea să descreștem salariile celor care sunt salarii cât de cât mari, competitive va trebui pe ceilalți să-i aducem cât mai aproape, astfel încât să micșorăm această rată de compresie. Și costurile vor crește, de aceea este foarte important ca noua lege de salarizare să fie implementată împreună cu reformele structurale în sectorul bugetar. Și aici mă refer și la reforma autorității publice centrale, reforma autorității publice locale. Avem nevoie de reforme profunde, astfel încât să putem să avem o administrație mai mică, mai suplă, dar cu oameni motivați, competenți, astfel încât să putem să oferim și un salariu pe măsura performanțelor pe care le înregistrează persoana.”
Europa Liberă: Dar odată cu această reformă a administrației centrale și locale credeți că ar putea să se mărească și armata șomerilor?
Stela Grigoraș: „Poate fi, dar este foarte important, pentru că atunci când banul public se va utiliza deja mai eficient, vor fi posibilități și mai mari de creare a locurilor de muncă în sectorul real, pentru că la noi acum raportul dintre sectorul real și sectorul public nu este unul sănătos. Ne dorim ca sectorul real să fie mai puternic, cu multe locuri de muncă, cu salarii competitive, astfel încât sectorul public să fie mai mic, mai suplu și mai ieftin în administrare.”
Europa Liberă: Doamna ministră, după reforma pensiei, multă lume e nemulțumită că au așteptat ca să crească substanțial, să poată să meargă să ridice pensia și, în baza pensiei, să-și asigure o parte din cheltuielile pe care le face. Lumea nu a înțeles, până la urmă, că această valorizare a adus mai mulți bani în buzunar atunci când ia pensia.
Stela Grigoraș: „Vorbisem și cu Dvs. cu ceva timp în urmă – această valorizare nu s-a aplicat tuturor pensionarilor, pentru că este măsura cea mai costisitoare din toată reforma pensiei și ea va fi implementată treptat. În anul 2016 a fost aplicată valorizarea pensionarilor care și-au stabilit dreptul la pensie în perioada 2001-2008.
Totodată, trebuie să recunoaștem că pentru această grupă de pensionari pierderea în pensii a fost mai mică, pentru că o pensie stabilită în 2001 este de două ori mai mare decât o pensie stabilită în 2016. Am luat prima perioadă, pentru că sunt și cei mai în vârstă și au nevoie de o atitudine mai specială la început de reformă. Pentru ei valorizarea n-a fost foarte mare – în medie, 35%.”
Europa Liberă: Oamenii spun că 30-40 de lei, iar pentru ei asta ar însemna o nimica toată.
Stela Grigoraș: „Lumea spune, dar depinde cine este persoana. Noi de fiecare dată invităm persoana la noi, la CNAS, și verificăm dosarul persoanei și descoperim că este o pensie incompletă, cu un stagiu de cotizare de 12-15 ani, ori…”
Europa Liberă: Sau bieții țărani, cei care au lucrat în agricultură?
Stela Grigoraș: „Bieții țărani de fapt au beneficiat foarte mult de pe urma acestei reforme. În special, pentru persoanele care au activat în agricultură pensiile au crescut cu peste 21%, dar vreau să menționez că asta este pensia minimă și majoritatea din ei primesc pensia minimă, pentru că agricultorii, după cum știți, nici nu contribuie la sistemul de pensionare. Și atunci este vorba de o redirecționare a resurselor financiare de la cei care au contribuit către agricultori care, cu părere de rău, n-au contribuit, dar majoritatea din ei ia o pensie minimă.”
Europa Liberă: Dar când credeți că va veni și mulțumirea din partea celor care sunt la pensie pentru mărimea pensiei pe care o ridică?
Stela Grigoraș: „Noile stabiliri sunt foarte… Noile stabiliri, cu noua formulă de pensie… trebuie să găsiți acești oameni și să-i vedeți cât de fericiți sunt, pentru că, dacă compari o pensie stabilită până la 1 aprilie 2017 cu o pensie stabilită după 1 aprilie 2017, este cel puțin 45-50% diferența. Și vor fi foarte mulți mulțumiți în 2018 când vom face valorizarea 2008-2011, iar pentru cei de la 2011 în sus valorizarea va fi și mai mare, pentru că pierderea lor în pensie a fost mai mare, pentru că formula era defectuoasă și banul se devaloriza în timp. Și baza din care se calcula pensia nu se actualiza la valoarea banului în timp. Și vom vedea anul viitor mai mulți fericiți de pe urma valorizării, dar este un concept complicat și lumea nu înțelege că de fapt unii încurcă pensia cu alocația, că am avut 150 de lei și acum mi-ați mai dat 160.
Asta nici nu este pensie. Alocația este doar un suport din partea statului pentru persoana care n-a avut măcar un stagiu minim de cotizare. Și atunci este bine ca să punem aceste nemulțumiri în contextul dosarului personal. Deschidem dosarul și vedem toată cariera profesională a persoanei și cum a contribuit, și câți bani a vărsat în bugetul de asigurări sociale.”
Europa Liberă: Știți de ce e această nemulțumire? Că foarte mulți din cei care își varsă amarul încearcă să compare cum s-au făcut indexările pe timpul guvernării comuniste și ei cred că atunci statul avea în grija lui bătrânii, iar acum – mai puțin.
Stela Grigoraș: „Atunci a fost o indexare mare, de 20%, care a distorsionat sistemul de buget de asigurări sociale și am intrat în deficit, dar de atunci încolo indexările se făceau în baza creșterii indicilor…”
Europa Liberă: Cu acele 6,8%?
Stela Grigoraș: „Da, 6,8%, care de fapt este… indexarea se face în baza ratei inflației pentru anul precedent. Dar vă zic: reforma pensiilor are mai multe activități pe care trebuie să le vedem în ansamblu. Obiectivul a fost ca pensia să fie mai competitivă, dar în același timp, în condiții echitabile, pentru că noi nu putem să-i punem pe același cântar pe cei care au lucrat 34 de ani și au contribuit cu oamenii care au lucrat 10-12 ani și care măcar la o pensie minimă nu ajung. Dar iarăși, o schimbare foarte bună pentru cei care au muncit, de exemplu, o viață, dar au avut un salariu destul de mic, le oferim pensia minimă, care este deja VLMG-ul nostru de 961 cu indexarea de 6,8, 1026 de lei. Și asta este recunoștința statului. Persoana a muncit o viață, dar a contribuit puțin, pentru că salariul a fost mic și noi îi ridicăm pe toți la pensia minimă.”
Europa Liberă: Unde mai văd indignarea din partea cetățenilor? Acolo și atunci când vine vorba despre asistența socială. Se face ordine în acest domeniu, pentru că percepția multora e că, totuși, statul încă îi mai favorizează pe cei care parazitează? Adică, oamenii care sunt lenoși, care nu sunt dornici…
Stela Grigoraș: „Da, este o percepție falsă și chiar acum am terminat o evaluare a impactului ajutorului social asupra nivelului sărăciei. O evaluare efectuată de o companie britanică în colaborare cu o companie din Republica Moldova care a demonstrat, în primul rând, că lumea spune: «Stau ani de zile.» Nu este corect, perioada medie este de un an de zile, ceea ce înseamnă că unii stau doi ani, unii stau trei luni, în medie, pentru toți cei care au trecut prin ajutor social la momentul când s-a dezvoltat sistemul este de un an de zile, ceea ce înseamnă că se aplică diferențiat gospodăriilor pentru perioada de criză, pentru perioada când este nevoie de o susținere suplimentară. O altă fabulă despre care vorbește lumea e că sunt foarte mulți din cei care folosesc alcool și utilizează banii nu știu pe ce…”
Europa Liberă: Pe cumpăratul unei sticle de rachiu…
Stela Grigoraș: „Da, numărul este mic. Chiar și cu primarii când vorbim, ei spun că dezvoltați parazitismul. Câți ai, o familie? Bine, dar celelalte zeci de familii cum să?... Păi, da, ele merită.
Europa Liberă: Și tot de la primari aud că ei nu găsesc personal ca să-i angajeze în administrația publică locală, pentru că mai degrabă cetățeanul preferă să ia această asistență socială decât să se angajeze pe un salariu la primărie.
Stela Grigoraș: „Așa e, așa e. Dar vă spun: numărul este foarte mic. În al doilea rând, am venit și cu unele măsuri de politică. Începând cu 1 ianuarie 2017, primarul are dreptul să creeze o comisie la nivel local și să verifice corectitudinea tuturor aplicațiilor făcute în raza comunității lui. Mai mult ca atât, Direcția de Asistență Socială cu persoanele care sunt destul de greoaie în comunicare și în găsirea unor soluții deja semnează un contract, prin care familia se obligă să devină independentă, să obțină un loc de muncă etc. Și Direcția de Asistență Socială îi oferă pentru aceasta un suport financiar pentru o anumită perioadă de timp.
O altă schimbare legislativă la care lucrăm la momentul actual este dreptul primarilor de a organiza activități comunitare, pentru că ei spun că noi nu putem să-i angajăm, ei nu vor să muncească și ei uită cum se muncește. Această lege este în proces de avizare. Sper să ajungă în Parlament cel puțin în toamnă. Conform acestei modificări legislative, primarul va organiza activități comunitare și persoana care beneficiază de ajutor social, în funcție de mărimea suportului pe care îl primește, va oferi un anumit număr de ore pentru binele comunității.
Dar ne dorim foarte mult ca primarul să poată organiza aceste activități în funcție de, în primul rând, nevoile comunității, dar și profilul beneficiarului de ajutor social, pentru că avem și mulți pensionari, avem foarte mulți pensionari care primesc ajutor social, în special cei care sunt cu pensii incomplete ori cu alocații la pensie. Și atunci dacă persoana respectivă a avut o anumită experiență profesională și poate contribui prin activități de voluntariat, lucrul cu copii cu dizabilități sau lecții suplimentare cu copiii care sunt mai greu la școală, sau activități de alt gen, nu neapărat să meargă la văruit și la săpat în clumbele comunității. Important e să găsim activități decente pentru fiecare beneficiar de ajutor social, să avem o abordare individualizată, conform capacității și experienței respective.”
Europa Liberă: Despre o altă vulnerabilitate despre care s-a discutat mult în societatea moldavă – felul cum reușesc anumite categorii de persoane să obțină grad de invaliditate? S-a vorbit, poate și s-a speculat că și o bună parte din cei care muncesc peste hotare au reușit să obțină un asemenea grad și ridică bani acolo, pentru că îi câștigă în sudoarea frunții, dar aici, în Republica Moldova, beneficiază de acest suport financiar. Știu că Dvs. puneți accent acum pe reformarea Consiliul de determinare a dizabilităților. Vă reușește să schimbați percepția?
Stela Grigoraș: „Da, suntem în proces de reorganizare a acestui sistem. Conceptul privind reorganizarea sistemului de determinare a dizabilității și capacității de muncă a fost aprobat de domnul prim-ministru câteva luni în urmă, acum suntem în implementarea acestui concept și lucrăm și la o nouă hotărâre de Guvern care va schimba foarte multe lucruri. Într-adevăr, sistemul actual este vulnerabil din mai multe motive.
În primul rând, pentru că nu avem și o metodologie la moment foarte bună, racordată la standardele internaționale cu privire la determinarea dizabilității și atunci fiecare echipă de medici, asistenți medicali, care au de fapt și pedagogi, și asistenți sociali, la momentul actual, interpretează în felul lor gradul de dizabilitate. Mai mult ca atât, avem deja și resurse umane care au nevoie de un refresh și de o instruire și consolidare a capacităților, pentru că chiar nu s-au făcut foarte multe în acest domeniu. La momentul actual, un consiliu poate să deservească două raioane.
Atracția este foarte mare și persoanele care nu au un loc de muncă își găsesc, ca o strategie de supraviețuire, obținerea unui grad de invaliditate ori dizabilitate care oferă cât de cât un suport financiar.
În contextul reformei, ne dorim să avem doar patru consilii regionale, ceea ce înseamnă că nu vom avea foarte multe din ele, dar în care să se asigure o transparență, în care să se asigure o evaluare aleatorie a persoanei. Deci, persoana când va veni la acest consiliu, va veni deja cu o programare online, cu o verificare a tuturor actelor carte vor fi examinate pentru stabilirea dizabilității, va extrage un tichet și va merge la una din cele trei, patru sau cinci echipe, care vor lucra în paralel; echipe multidisciplinare. Ne dorim să schimbăm abordarea de la abordare medicală spre abordare biopsihosocială, ceea ce înseamnă că noi nu vom verifica diagnosticele stabilite de medici în instituțiile sanitare, dar noi în baza diagnosticelor vom face o evaluare suplimentară, o evaluare funcțională mai mult a ceea ce poate să facă persoana pentru ca să identificăm, în primul rând, capacitățile pe care le are sau capacitățile care urmează a fi dezvoltate. Și în baza acestei evaluări funcționale într-o echipă multidisciplinară – medici, asistenți sociali, pedagogi – să putem veni cu un plan individualizat de asistență pentru această persoană, astfel încât, oferindu-i chiar un grad de dizabilitate pentru o anumită perioadă de timp, în această perioadă să putem să lucrăm cu această persoană, să o reabilităm și s-o ajutăm să se încadreze fie în sistemul educațional, fie în câmpul muncii.
Deci, schimbăm abordarea din doar stabilirea gradelor de dizabilitate și considerându-i pe ei ca o povară pentru sistemul de asistență socială sau de asigurări sociale, noi de fapt vrem să-i ajutăm să devină participanți activi în societate, să-și obțină ei singuri un venit asigurat. Venim și cu alte măsuri de politici pentru a asigura dreptul persoanelor cu dizabilități să fie încadrate în câmpul muncii. Avem și o nouă strategie de ocupare a forței de muncă; venim cu măsuri active de stimulare atât pentru angajator, să creeze locuri de muncă, să le mențină locurile de muncă, să angajeze persoane cu dizabilități, dar și pentru diferite grupuri de persoane care au o anumită vulnerabilitate și care sunt greu angajabile să-și crească potențialul și competențele pentru a face față cerințelor de pe piața muncii.”
Europa Liberă: Și la finalul acestei discuții, pentru că deja este cunoscută structura noului Cabinet de Miniștri, pentru că ministerul pe care-l reprezentați Dvs. - Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei - se va comasa cu Ministerul Sănătății, vă întreb: Cum vedeți Dvs. această comasare și vă regăsiți în noua componență a Guvernului?
Stela Grigoraș: „Fuzionarea, indiferent a ministerelor, a companiilor, a diferitelor organizații, este dificilă și bine că rata de succes nu este una dintre cele mai mari, dar depinde cum se va lucra. Dacă să ne uităm obiectiv, există foarte multe impedimente pe care le simțim noi acum așa obstacole având două ministere separate, pentru că o tendință nouă în guvernare este de a avea această conlucrare multisectorială și deseori este foarte greu să depășim aceste limite a confortului profesional și să vedem, de exemplu, un copil sau o familie ca un tot întreg și din punctul de vedere al sănătății, dar și din punctul de vedere al altor domenii de bunăstare. Din această perspectivă, eu văd asta ca un punct forte al reformei. Eu cred că sunt și avantaje, și dezavantaje. Contează foarte mult managementul care va fi aplicat în acest proces de transformare. Orice proces de transformare este dureros. Eu sunt optimistă…”
Europa Liberă: Vă regăsiți în noua componență a Guvernului?
Stela Grigoraș: (râde) „Mă regăsesc oricum în domeniu – fie că în interiorul Guvernului, ori în afara Guvernului. Din sector nu voi pleca, pentru că eu sunt și doctor, și medic, și am lucrat 20 de ani în protecția socială. Și atunci, domeniile respective sunt de fapt pasiunea mea. Mă văd în continuare contribuind cumva la dezvoltarea acestor sisteme.”
Europa Liberă: Dar perioada de tranziție va fi?
Stela Grigoraș: „Trei luni, trei luni, conform…”
Europa Liberă: Trei luni; tranziția nu va fi de lungă durată.
Stela Grigoraș: „Nu va fi de lungă durată, pentru că este foarte important, eu zic, să nu pierdem resursele umane în acest proces. Și atunci când este o tranziție prea lungă…”
Europa Liberă: …demotivezi oamenii.
Stela Grigoraș: „…persoanele, de obicei cele mai bune, pleacă, pentru că ele mai ușor își găsesc un loc de muncă în altă parte, dar pentru noi este foarte important să-i păstrăm, să-i menținem pe toți cei care sunt foarte buni profesioniști. Și mai mult ca atât, cu un nou concept de salarizare, să putem să-i motivăm ca per total instituțiile să înregistreze performanțe cât mai mari.”
