Într-un mesaj online după depuneri de flori la monumentele lui Ștefan cel Mare și al Mamei Îndurerate, președinta Sandu a mai spus că „mai există forțe” care încearcă să sădească „neîncredere și discordie între noi”, dar că acestea „nu vor reuși nici acum, nici pe viitor”.
La Tiraspol, liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a transmis într-un mesaj scris difuzat de presa locală că autoritățile regiunii secesioniste „înțeleg pe deplin” cât de importantă este „menținerea păcii pe malurile Nistrului” și că încearcă prin „toate mijloacele” să asigure acest lucru.
Contextul comemorărilor dat de o cerere transnistreană către Moscova
Cu patru zile mai devreme, liderul transnistrean a convocat la Tiraspol un „congres” al aleșilor locali, care au cerut parlamentului Rusiei, într-o rezoluție, să ia „măsuri pentru protejarea” regiunii transnistrene și au acuzat autoritățile moldovene de „presiuni” care ar echivala cu un „război economic”.
Rusia a spus că forurile ei competente – Duma de Stat, în primul rând, vor analiza cererea Tiraspolului.
Statele Unite și-au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a R. Moldova și au îndemnat autoritățile de la Chișinău și Tiraspol „să conlucreze și să găsească soluții pentru preocupările presante ale comunitățile de pe ambele maluri ale Nistrului”.
De la 1 ianuarie, autoritățile de la Chișinău au extins legislația vamală asupra agenților economici din stânga Nistrului și au început să le impoziteze exporturile, punându-i în poziție de egalitate cu cei de pe malul drept al Nistrului. Chișinăul spune că măsura are scopul să reintegreze economic malurile Nistrului așa încât ambele să beneficieze de avantajele apropierii de UE. Cea mai mare parte a exporturilor care provin din regiunea transnistreană au ca destinație UE.
Autoritățile de la Chișinău au spus că evenimentul de la Tiraspol a fost o „scamatorie”, iar solicitarea adresată Moscovei o „declarație propagandistică”. Dar acest episod nu se regăsește în declarațiile din 2 martie făcute la Chișinău și Tiraspol.
Regiunea transnistreană și războiul din Ucraina
Este pentru al treilea an consecutiv când comemorările de pe 2 martie au loc în condițiile războiului declanșat de Rusia contra Ucrainei pe 24 februarie 2022. În această perioadă, au existat temeri că Rusia poate atrage în război regiunea transnistreană pe care pe controlează inclusiv cu ajutorul unei baze militare.
„De când războiul bântuie țara vecină Ucraina, chiar la granița noastră, efortul vostru este cu atât mai prețios”, a spus Maia Sandu în mesajul său despre nevoia de menținere a păcii.
Președinta moldoveană, care a denunțat agresiunea rusească în Ucraina din primele săptămâni ale acesteia, și-a intensificat recent apelurile către țările occidentale de a-și continua sprijinul militar și economic pentru Ucraina, descrisă de ea drept un „scut” care apără și R. Moldova de amenințări militare rusești.
Ucraina spune că vede în regiunea transnistreană o potențială amenințare. Într-un interviu recent pentru podcastul „Pe Agendă” al Europei Libere, ambasadorul ucrainean la Chișinău, Marko Șevcenko, a explicat această îngrijorare prin staționarea în regiunea separatistă „a armatei ruse sub steagul pacificatorilor” și prin faptul că forțele armate transnistrene ar fi controlate de ruși.
Ambasadorul american la Chișinău, Kent Logsdon, a declarat aceluiași podcast al Europei Libere că Statele Unite nu au indicii că R. Moldova ar fi amenințată de Rusia pe plan militar direct sau prin regiunea transnistreană, dar a spus că pericolele „hibride” ruse sunt reale, inclusiv imixtiuni în politica moldoveană și campanii de dezinformare mediatice.
