Candidaturile lor, ca membri din partea societății civile în consiliul centrului, au fost aprobate de deputații partidului de guvernământ „Acțiune și Solidaritate” (PAS), la ședința plenară din 28 decembrie.
Ei au fost aleși în urma unui concurs public, organizat de comisia parlamentare cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media. În total, 21 de persoane și-au exprimat interesul pentru participare la concurs, a spus șefa comisiei, Liliana Nicolăescu-Onofrei. 12 persoane și-au depus dosarele, șapte candidați au fost admiși la interviu, dintre care cei doi au fost votați de comisie și propuși spre numire Parlamentului.
Valeriu Pașa este cunoscut în spațiul public ca expert și analist. La sfârșitul lunii mai 2023, când președinta Maia Sandu a propus crearea unui centru de combatere a propagandei, Pașa a criticat numele propus de Președinție – „Patriot”, spunând că este „o denumire tâmpită, care discreditează ideea și munca de un an”.
Pașa susținea atunci că ar fi lucrat de un an la crearea unui centru de comunicare strategică „care să ajute instituțiile statului să înțeleagă și să lupte cu dezinformarea”, o agenție de tipul StratCom. „Dar în final, prin martie, ne-am trezit că procesul trece la Președinție și mai e nevoie de niște muncă de ajustare”, declara Pașa.
Și alți experți și organizații media au cerut ca centrul să fie redenumit, inclusiv să se renunțe la noțiunea de „propagandă”, pe motiv că termenul este greu de definit, lasă loc de interpretări și ar putea fi folosit abuziv.
- Te-ar putea interesa și: Fără „propagandă” la „Patriot”. Experți despre crearea unui centru de combatere a dezinformării
Printre criticii proiectului în prima variantă a fost și Petru Macovei, directorul executiv al Asociației Presei Independente, care gestionează proiectul „StopFals”. În 2022, StopFals a devenit partenerul Meta în verificarea datelor pe Facebook în R. Moldova.
De rând cu 18 deputați PAS, Macovei a fost inclus în august, în lista persoanelor cărora li s-a interzis intrarea în Federația Rusă. Decizia a venit după ce Ministerul de Externe de la Chișinău a redus numărul diplomaților Ambasadei Federației Ruse în R. Moldova.
Centrul pentru comunicare strategică și combatere a dezinformării a fost creat în luna iulie a acestui an. Instituția va lua măsuri „pentru asigurarea securității spațiului informațional în fața dezinformării, manipulării și ingerințelor străine”. Deși aceste măsuri vor avea caracter de recomandare, membrii centrului vor avea dreptul să sesizeze organele de drept, dacă vor depista încălcări ale legislației. De asemenea, ei vor putea să primească informații la solicitare, inclusiv informații care conțin date cu caracter personal sau secret de stat.
- Te-ar putea interesa și: „R. Moldova se află într-un război informațional”. Parlamentul a aprobat crearea Centrului pentru combaterea dezinformării
În octombrie, președinta Maia Sandu a numit-o în calitate de directoare a centrului pe fost ministră de Interne, Ana Revenco, care a demisionat după atacul armat din vara anului 2023 de pe Aeroportul Internațional Chișinău.
Centrul va fi compus din 11 persoane. Directorul și vice-directorul vor fi numiți, pe un termen de 5 ani, de Parlament, la propunerea președintelui R. Moldova, în urma unui concurs public.
Din centru vor mai face parte câte un reprezentant din partea Parlamentului, Cancelariei de Stat, Ministerului Apărării, Ministerului de Interne, Ministerului de Externe, Consiliului Audiovizualului, Serviciului de Informații și Securitate.
Activitatea centrului va fi finanțată din bugetul de stat, mijloace financiare alocate de partenerii de dezvoltare și „alte surse neinterzise de lege”.
