În R. Moldova, unde astăzi a fost confirmat un număr record de noi îmbolnăviri cu coronavirus - 13, bilanţul ajungând la 49, preşedintele Igor Dodon a făcut în ajun o serie de declaraţii optimiste, spunând că R. Moldova ar avea „cea mai mică rată de creştere din regiune şi Europa”. Dovadă, mai afirmă şeful statului, că măsurile luate de autorităţi s-ar îndreptăţi. Dar tot atunci Igor Dodon a admonestat presa, pentru că ar răspândi ştiri false despre numărul de cazuri şi de decese, şi a ameninţat-o „cu răspundere penală”, ceea ce în vremuri de „stare de urgenţă” ar putea să nu fie o simplă declaraţie.
Ştirile care aparent au trezit nemulţumirea preşedintelui, dar nu numai a lui, par să fie cele ce se referă la pretinse cazuri de îmbolnăvire sau chiar de decese care nu ar fi reflectate în statisticile autorităţilor şi despre care, e adevărat, vorbesc unele media, însă nu cele mai credibile.
Avem confirmat doar un caz de deces...
Miercuri, bunăoară, când a sunat ameninţarea şefului statului, cineva ar fi pretins că într-un spital din Chişinău ar mai exista un caz de deces ascuns de autorităţi, iar Nicolae Furtună, şeful Agenţiei Naţionale de Sănătate Publică, riposta:
„Vorbim cu toată certitudinea că avem confirmat doar un caz de deces. Intenţionat am făcut această precizare ca să nu admitem bârfele, zvonurile şi minciunile.”
Continuând gândul medicului, Igor Dodon a declarat:
„Vreau să vin cu o preîntâmpinare: vom ajunge în situaţia şi suntem acum pe calea să propunem inclusiv răspundere penală pentru promovarea fake news şi a panicii.”
Petru Macovei, directorul Asociaţiei Presei Independente, le sugerează însă autorităţilor să-şi tempereze retorica, când este vorba de arătat cu degetul spre presă, şi iată de ce:
„Da, există într-adevăr multe minciuni de felul acesta, dar ele nu vin din presa tradiţională, ci din site-urile de fake news care sunt create cu un cu totul alt scop. Dar în presa tradiţională sunt puţine minciuni de acest fel şi nici ele nu sunt „plămădite” de presă în sine, ci sunt fie preluări, fie interpretări, pe alocuri tendenţioase.”
Petru Macovei mai spune că a căutat în aceste zile în presă informaţii despre numărul de îmbolnăviri dezagregate pe raioane. Nu le-a găsit, pentru că ele nu au fost oferite de autorităţi, ceea ce ar susţine varianta de explicaţie cu care operează bunăoară opoziţia.
Autorităţile ar trebui să pornească de la alt capăt de fapt: să se ocupe de informarea cât mai transparentă şi cât mai obiectivă a cetăţenilor...
În timpul unei dezbateri din parlament, deputaţii opoziţiei au sugerat că, confruntate cu critici pentru că au admis pe timp de epidemie scrutinul electoral de la Hânceşti, într-un moment în care acolo se înregistrau deja mai multe cazuri de îmbolnăvire (iar unele date confirmate pentru noi de un consilier al premierului arată că ar fi vorba de 10 cazuri), autorităţile ar fi putut dosi informaţiile despre numărul de îmbolnăviri pe raioane.
Trebuie presa să-şi pună întrebări în raport cu astfel de situaţii, chiar cu riscul de a alimenta neîncrederea faţă de informaţiile publice, într-un moment când e cel mai puţin nevoie de nesiguranţă? Petru Macovei se declară sigur că da. Iar autorităţile, pe de altă parte, decât să acuze, ar face bine dacă ar da dovadă de maximă transparenţă, mai sugerează Petru Macovei:
„Autorităţile ar trebui să pornească de la alt capăt de fapt: să se ocupe de informarea cât mai transparentă şi cât mai obiectivă a cetăţenilor acestei ţări. De asta trebuie să se ocupe Ministerul Sănătăţii, care dă nişte date absolut generale şi de dimineaţă poână seara se plânge la televizor că populaţia nu e responsabilă, dar nu se ocupă de informarea activă a cetăţenilor.”
De altfel, autorităţile medicale au anunţat astăzi confirmarea în R. Moldova a unui număr record de noi îmbolnăviri cu coronavirus, 13, bilanţul ajungând la 49. O cifră similară de îmbolnăviri, de 11 cazuri de-odată, a fost anunţată doar lunea trecută, după scrutinul din Hânceşti. Oricum, cifrele de astăzi contrastează oarecum cu optimismul de ieri al şefului statului, care spunea:
„Avem cea mai mică rată de creştere a c azurilor confirmate din regiune şi din Europa.”
O decizie proaspătă a guvernului se referă la reluarea, de lunea viitoare, a activităţii magazinelor de igienizante, fitosanitare, seminţe şi piese pentru tehnica agricolă. Alexandru Slusari este deputatul PPDA care a insistat tocmai pe aceste relaxări, zilele trecute, în timpul trecerii prin parlament a deciziei de instituire a stării de urgenţă:
„Au acţionat în pripă, probabil în stare de panică, nu au calculat efectul. Foarte bine că măcar cu întârziere au ascultat. Singurul lucru pe care nu l-am înţeles e de ce de luni, de ce nu de azi. Doar nu aduce un an cât o zi de primăvară.”
Iată însă ce crede Slusari despre primul set de măsuri în sprijinul businessului anunţat de guvern:
„Se propune amânarea impozitului pe venit pentru primul trimestru. Întrebarea mea e de ce doar acest impozit? El şi aşa nu va fi mare, dacă se păstrează acest ritm de activitate. Această măsură nu va fi foarte sesizabilă pentru agenţii economici. Dar cu contribuţiile sociale ce facem? Salariile şi aşa vor trebui plătite. Lasă mai bine agenţii economici să plătească salariile, iar statul să aştepte un pic cu contribuţiile sociale. Da cu TVA ce facem?”
Când a anunţat măsurile, premierul Chicu a spus că le-a discutat mai întâi cu mediul de afaceri şi asociaţiile patronale.