Radio Europa Liberă a organizat astăzi o conferință de bilanţ a proiectului „Antinostalgia – privind spre viitor”. La întâlnire, invitați speciali au fost disidentul român Radu Filipescu, fost deţinut politic, şi scriitoarea şi cercetătoarea Liliana Corobca, originară din Republica Moldova, dar stabilită la Bucureşti.
Realitățile fostului regim totalitar comunist din România şi din Europa Centrală şi de Est au fost invocate de fostul deținut Radu Filipescu, care a avut curajul, în 1983, să recurgă la organizarea unui protest sub regimul Ceauşescu. A fost prins de miliţie împărțind manifeste prin care chema la demonstrații şi a făcut puşcărie pentru asta. El a povestit că grație Europei Libere şi organizațiilor pentru apărarea drepturilor omului a fost eliberat după trei ani de detenție.
La distanță de ani, Radu Filipescu spune că oamenii au tendinţa de a nu aprecia anumite drepturi şi libertăţi pe care le au şi uită momentele de umilință, preferând să păstreze în memorie numai amintiri plăcute.
Erau foarte multe lucruri ascunse, nu știai de abuzuri, de corupție, de crimă...
„Acum toţi cei care critică de fapt profită de libertățile pe care le au şi pe care înainte nu le aveau, înainte nu puteai să discuți şi gândiţi-vă câte personalități există acum, şi pozitive, şi negative, deja ai un alt simţ critic, sunt puse în alte situaţii. Şi îţi închipui că acum 35 de ani, când îl vedeai pe un om întotdeauna îngrijit şi prezentat în imagini frumoase, cum se întâmpla cu liderii comuniști, cred că atunci era bine. De fapt, erau foarte multe lucruri urâte ascunse. Poate şi asta e un motiv pentru care unii au impresia că atunci era ordine şi disciplină. Dar, de fapt, erau foarte multe lucruri ascunse, nu știai de abuzuri, de corupție, de crimă.”
Prezent la dezbatere, ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniţă, a spus că nostalgia este naturală şi nu trebuie să lupţi cu ceva ce este natural. Altceva e că trebuie ca anumite fapte din trecut să nu fie date uitării. Ambasadorul Daniel Ioniţă se arată convins că pentru a ieşi din cercul vicios al perpetuării unor mituri despre trecut, asociate de cele mai dese ori doar cu culori pozitive, trebuie să se vorbească despre acest trecut şi mai ales să fie implicați şi tinerii în acest proces, aşa cum încearcă să facă şi el cu copiii lui:
„Trebuie să înțelegi şi trebuie să interpretezi, inclusiv prezentul şi mai ales viitorul, prin prisma faptului că cu toţii suntem nişte produse ale trecutului, cu bune şi rele. Sigur e firesc. Fiecare dintre noi, dacă dăm ceasul biologic înapoi cu 30 de ani, numai prin simplul fapt că eram cu 30 de ani mai tineri, înseamnă ceva la care întotdeauna te vei raporta într-un mod pozitiv. Haideți să nu uităm! Să nu privim neapărat în urmă cu mânie, să înțelegem ceea ce s-a întâmplat tocmai pentru a evita multe din greșelile din trecut”.
O altă invitată la dezbatere, scriitoarea şi cercetătoarea Liliana Corobca, a afirmat că în Republica Moldova mulţi politicieni au încălecat curentul nostalgic după defuncta Uniune Sovietică încecând să profite din amintirile oamenilor. În acelaşi timp, istoricii şi alţi intelectuali care au încercat să-i combată au rămas inaccesibili majorității populației. Ea spune că a schimbat metoda prin care îşi promovează studiile şi volumele de proză şi că rezultatele nu s-au lăsat așteptate.
„Tipul acesta de cercetare şi de volume se consideră pentru un public specializat. Apar în tiraje mici şi la editurile nu cele mai mari din ţară. Eu mi-am pus problema: ce fac ca să ajung la public? O metodă este organizarea de discuţii şi de conferinţe, aşa cum am făcut şi noi aici ori o altă etapă, în care mergi şi mai departe, este să mergi în şcoli. Şi nu toţi colegii mei, cercetători, sunt de acord să meargă în şcoli, dar eu am mers, am făcut chiar proiect şi am mers cu cenzura, şi am fost surprinsă să găsesc un public foarte receptiv şi copii interesaţi.”
La discuția organizată de Radio Europa Liberă au venit şi două grupuri de elevi de la Hânceşti şi Cricova. Constantin Tacu este elev în clasa a 11-a la Liceul „M. Sadoveanu” din Hânceşti şi afirmă că este interesat de subiecte istorice. A fost prezent şi la dezbaterea din oraşul natal, dar a ţinut să vină şi la cea de la Chişinău.
„Mi s-a părut interesant să asist la o astfel de conferință întrucât îmi pot forma anumite concepţii despre trecutul neamului nostru şi, de asemenea, îmi pot forma anumite idei cum ar trebui să-mi aleg un viitor corect şi cum ar trebui să fiu eu stăpân pe el. Oamenii care au copilărit în Uniunea Sovietică spun că erau oarecum timpuri bune, dar când ne uităm din perspectiva istorică, observăm că nu erau chiar timpurile cele mai bune. Am avut un trecut, aşa să spunem, tragic şi este de datoria noastră să înțelegem acest trecut”.
Proiectul „Antinostalgia – privind spre viitor”, care a fost organizat în 2018 şi 2019 grație sprijinului Ambasadei Statelor Unite în Republica Moldova, va fi prelungit cu încă un an, a anunțat responsabilul de presă al misiunii diplomatice Tim O’Connor. Inclusiv cu acest prilej, postul nostru de radio va povesti despre evenimente mai puțin cunoscute sau date uitării, or e lucru știut - cine uită istoria riscă s-o repete.
