Despre reuniunea G7 de la Biarritz, presa din România scrie mai degrabă cu interes pentru știrile de tip tabloid: cum a fost jignită de președintele brazilian prima doamnă a Franței, ce fel de coșmar a fost pentru Emmanuel Macron G7 și altele. Nimic substanțial, cel puțin la nivel de comentarii. Atenția e îndreptată spre scena politică internă, unde se rupe coaliția de guvernare și stau să înceapă sesiunea parlamentară, cu un PSD probabil fără majoritate în Parlament, și campania electorală pentru prezidențialele din noiembrie.
Hari Bucur-Marcu semnează totuși pe site-ul Ziare.com o analiză de interes mai larg, despre atitudinea președintelui rus Vladimir Putin față de startul neașteptat al americanilor în noua cursă a înarmării. Expertul are în vedere o declarație făcută de Putin la Helsinki, într-o conferință de presă, unde s-a declarat „îngrijorat” (deci nu doar „preocupat”) de recentul experiment american de lansare a unei rachete de croazieră, cu rază scurtă de acțiune, de pe o instalație terestra. Hari Bucur-Marcu crede că Putin este speriat, ba chiar „îngrozit” de prezența militară americană în România și Polonia pentru că Rusia „nu are capacitatea economică de a finanța cercetarea, inovarea și mai ales construcția de noi arme, în condițiile în care o singură rachetă (cum este cea testată de americani) (…) costă peste un milion de euro”.
Pe de altă parte, președintele american Donald Trump duce muncă de lămurire cu aliații din NATO...
În acest context, Rusiei nu i-ar rămâne decât războiul psihologic (europenii să-i respingă EI pe americani), dar care nu a putut niciodată obține, singur, o victorie militară. Pe de altă parte, președintele american Donald Trump duce muncă de lămurire cu aliații din NATO să cumpere cât mai puțin gaz rusesc. Nu pentru că ar deveni prea dependenți de Moscova, ci pentru că exportul e gaz e principalul motor al economiei Federației Ruse. Apoi, mai scrie Hari Bucur-Marcu, e și Crimeea, care în loc să producă securitate pentru ruși, a devenit o problemă: statele membre NATO, și nu numai, resping eventuale aranjamente cu Rusia până ce nu se restituie Ucrainei teritoriul.
Presa vorbește de câtva timp de un „blat” între președintele Klaus Iohannis și premierul Viorica Dăncilă. Lui Iohannis i-ar conveni grozav să intre Dăncilă în turul doi la prezidențiale, Dan Barna de la USR fiind un candidat greu previzibil. Dan Tăpălagă a urmărit Congresul PSD care a desemnat-o oficial pe Dăncilă candidat al PSD și scrie pe G4Media că e clar: niciun baron pesedist nu crede că Dăncilă va ajunge în turul doi, deci nu vor mișca un deget în sprijinul ei. Va fi cu atât mai greu pentru plicticoasa candidată a PSD după ce Pro-România și ALDE sunt pe cale să-l susțină drept prezidențiabil pe Mircea Diaconu, fost actor, fost europarlamentar. Diaconu va rupe din voturile lui Dăncilă.
Și Ștefan Vlaston (blogurile Adevărul) e convins că însuși partidul pe care-l conduce nu crede în doamna Dăncilă, așa că profețește cea mai anostă campanie electorală din câte a văzut România după 1990. „Iohannis nu are, pur şi simplu, contracandidat. Ne vom plictisi în faţa televizoarelor cu declaraţiile unor candidaţi de conjunctură, fără nicio şansă la turul al doilea. S-ar putea, la limită, nici să nu mai avem un al doilea tur!”
