Linkuri accesibilitate

Război în Ucraina | Tensiuni și critici în cercul restrâns de consilieri ai lui Putin


Sat distrus de invazia rusă, în regiunea Nikolaev, între timp recucerit de forțele ucrainene, septembrie 2022.

Acest briefing al Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, suferințele la care sunt supuși civilii și reacția Occidentului.

Ultimele evoluții:

  • Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut, vineri, liderilor UE reuniţi la Praga, să continue presiunile asupra sectorului energetic rus, și să adopte sancțiuni și mai severe, informează AFP.
  • Rusia nu vrea negocieri, ci doar timp ca să se regrupeze şi să atace din nou, a mai declarat Zelenski, care a cerut din nou și mai multe arme pentru armata sa.
  • Un membru al cercului restrâns de apropiați ai președintelui rus Vladimir Putin l-a interpelat direct pe președinte, vorbind despre greșelile și eșecurile comise în războiul din Ucraina, a raportat cotidianul american Washington Post, citând surse din serviciile americane de informații. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a recunoscut că au existat dezacorduri în conducerea țării cu privire la război, dar a adăugat că „totul face parte din procesul de lucru obișnuit”.
  • În regiunea de nord-est Harkov, unde forțele ucrainene au recâștigat o mare suprafață în septembrie, au fost descoperite cadavrele a 534 de civili, inclusiv 19 copii, după retragerea trupele ruse, a declarat Serhi Bolvinov de la Poliția Națională din regiune. El a mai spus că s-au descoperit și 22 de presupuse „camere de tortură”.
  • Pentru prima dată Rusia a atacat orașul ucrainean Zaporojie cu așa-numitele „drone kamikaze”, pline cu explozivi. Guvernatorul regional, Olexandr Staruh, a precizat că este vorba de drone de fabricație iraniana, iar în cursul atacurilor au fost avariate două facilități de infrastructură.
  • Premiul Nobel pentru Pace pentru anul 2022 a fost acordat activistului belarus Ales Bialiațki, grupului rus pentru drepturile omului „Memorial„ și „Centrului pentru libertăți civile” din Ucraina. „Laureații Premiului pentru Pace reprezintă societatea civilă din țările lor de origine. Aceștia au promovat timp de mulți ani dreptul de a critica puterea și de a proteja drepturile fundamentale ale cetățenilor”, a precizat Comitetul Nobel norvegian în citația sa.
  • Rusia afirmă că rămâne „pe deplin angajată” în evitarea unui conflict nuclear, pe fondul îngrijorărilor la nivel mondial că declarațiile recente ale Kremlinului indică faptul că armele atomice reprezintă o opțiune în cazul în care războiul cu Ucraina se va intensifica.

Angela Merkel: amenințările proferate în cursul războiului din Ucraina trebuie luate în serios

Angela Merkel în ultima zi a mandatului său de cancelară, după 16 ani la conducerea Germaniei, Berlin, 2 decembrie 2021.
Angela Merkel în ultima zi a mandatului său de cancelară, după 16 ani la conducerea Germaniei, Berlin, 2 decembrie 2021.

Invazia Rusiei în Ucraina a fost un „punct radical de cotitură ”, a declarat fostul cancelar german Angela Merke, joi seară, la o ceremonie care a marcat 77 de ani de la înființarea cotidianului regional liberal „Süddeutsche Zeitung”, de la München.

Amenințările proferate în cursul acestui război, a avertizat fosta cancelară, „trebuie luate în serios, nu pot fi date la o parte drept o cacealma din pornire”

Mai multe AICI.

Rusia își pledează nevinovăția la Curtea Internațională de Justiției ONU

Curtea Internațională de Justiție, Haga, Olanda (foto arhivă, 2017)
Curtea Internațională de Justiție, Haga, Olanda (foto arhivă, 2017)

Rusia a înaintat o obiecție preliminară la un caz de genocid intentat de Ucraina împotriva Rusiei, a anunțat Curtea Internațională de Justiție (CIJ) la 6 octombrie. Cea mai înaltă instanță a ONU a precizat pe Twitter că a primit documentul la 3 octombrie.

Moscova a susținut într-o scrisoare adresată Curții mai înainte, în prima jumătate a acestui an, că instanța - cea mai înaltă din cadrul ONU pentru disputele dintre state - nu are jurisdicție în acest caz, deoarece Convenția privind genocidul nu reglementează utilizarea forței între state. Părțile pot depune obiecții preliminare la CIJ dacă consideră că instanța nu are jurisdicție.

Mai multe AICI.

Comisia Europeană a aprobat o nouă rundă de sancțiuni contra Rusiei

Comisia Europeană a aprobat o nouă rundă de sancțiuni contra Rusiei din cauza războiului declanșat de Vladimir Putin în Ucraina, a anunțat executivul european pe 5 octombrie.

E vorba de al optulea pachet de sancțiuni anti-rusești care ar trebui să priveze Moscova de venituri de miliarde de euro din vânzări de produse petroliere.

Sancțiunile lungesc lista de „produse interzise ce ar putea contribui la întărirea capacităților militare și tehnologice ale Federației Ruse, sau la dezvoltarea sectorului său de apărare și securitate”. Mai multe AICI.

Ministrul de interne kazah: După anunțul mobilizării, au intrat în țară 200 de mii de ruși

Ministrul kazah de interne Marat Ahmetshanov a declarat că, de când președintele rus Vladimir Putin a anunțat o mobilizare parțială pe 21 septembrie, pe fondul invaziei continue a Moscovei în Ucraina, au intrat în țară 200 000 de cetățeni ruși.

De asemenea, Ahmetshanov a declarat pe 4 octombrie că 147 000 de cetățeni ruși au părăsit Kazahstanul în aceeași perioadă. El nu a menționat încotro se îndreptau rușii, dar săptămâna trecută autoritățile kazahe au declarat că zeci de mii dintre acei ruși, care au intrat în Kazahstan în ultimele zile, au plecat mai departe, în Uzbekistanul și Kîrgîzstanul vecine.

Ahmetshanov a declarat că numărul rușilor care au intrat în Kazahstan a început să scadă de la sfârșitul săptămânii. Informațiile de presă susținuseră anterior că autoritățile ruse au plasat stații mobile de recrutare la punctele de control de la frontiera ruso-kazahă. Ahmetshanov a declarat săptămâna trecută că Kazahstanul va extrăda cetățenii ruși în Rusia doar dacă aceștia se află oficial pe listele internaționale de urmăriți.

Președintele kazah Qasym-Zhomart Toqaev declarase că intenționează să poarte discuții cu guvernul rus cu privire la afluxul de ruși, în majoritate bărbați, în țară de la începutul mobilizării parțiale a Rusiei.

Camera Superioară a Parlamentului rus a ratificat anexarea a patru regiuni ucrainene

Camera superioară a parlamentului rus, Consiliul Federației, a ratificat acordurile de încorporare a patru regiuni din Ucraina în Rusia, un nou pas spre anexarea oficială a teritoriilor, care a fost întâmpinat cu condamnări din partea Occidentului.

Toți cei 153 de deputați prezenți la ședința din 4 octombrie au votat pentru anexarea unor părți din regiunile ucrainene Zaporojie, Herson, Donețk și Luhansk, care reprezintă aproximativ 18% din Ucraina.

Cu o zi mai devreme, camera inferioară a parlamentului, Duma de Stat, a aprobat acordurile. Ultimul pas în acest proces este semnarea documentelor de către președintele Vladimir Putin, devenind, astfel, lege.

Mai multe amănunte AICI.

Rusia nu mai controlează total niciuna dintre regiunile anexate din Ucraina

Rusia nu mai deține controlul total asupra niciunei dintre cele patru provincii ucrainene pe care oficial le-a anexat săptămâna trecută, după ce trupele ucrainene au avansat și în provincia Herson din sudul țării, eliberând totodată și noi zone din estul țării, relatează agențiile internaționale de știri.

Luni, armata rusă a recunoscut că forțele ucrainene au spart linia frontului în regiunea Herson, cu ajutorul „unităților sale superioare de tancuri”, în apropierea localităților Zoltaia Balka și Alexandrovka.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konașenkov, a declarat, potrivit cotidianului britanic The Guardian, că trupele ruse s-au regrupat pe ceea ce el a numit o „linie defensivă pregătită dinainte”.

Amploarea contraofensivei ucrainene nu este confirmată încă din surse independente, dar bloggerii militari ruși scriu că tancurile ucrainene ar fi avansat zeci de kilometri de-a lungul malului de vest al Niprului.

Mai multe AICI.

NATO și Ucraina, o relație complicată

Nouă țări din Europa Centrală și de Est au declarat că sprijină cererea Ucraina de a fi primită în NATO printr-o procedură accelerată și au cerut alianței nord-atlantice să livreze Kievului mai multe arme pentru a se apăra împotriva forțelor ruse, care au invadat țara în februarie.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, premierul Denis Șmîhal și președintele Parlamentului, Ruslan Ștefanciuk cu cererea Ucrainei de aderare la NATO, în regim de urgență, Kiev, 30 septembrie 2022.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, premierul Denis Șmîhal și președintele Parlamentului, Ruslan Ștefanciuk cu cererea Ucrainei de aderare la NATO, în regim de urgență, Kiev, 30 septembrie 2022.

Declarația, emisă pe 2 octombrie, a fost semnată de liderii Cehiei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Macedoniei de Nord, Muntenegru-lui, Poloniei, României și Slovaciei. Declarația comună vine după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat, pe 30 septembrie, că Ucraina a depus o cerere de aderare la NATO, în regim de urgență. Mai multe, AICI.

Forțele ucrainene continuă să avanseze în zona Liman

Armata ucraineană afirmă că forțele sale și-au continuat înaintarea în regiunea Donețk, la o zi după ce au preluat controlul deplin asupra orașului strategic Liman din estul țării, în timp ce Rusia continuă să înregistreze numeroase pierderi.

Militari ucraineni la intrarea în orașul Liman
Militari ucraineni la intrarea în orașul Liman

Serhi Cerevati, purtătorul de cuvânt al Grupului de Est al Forțelor Armate ale Ucrainei, a declarat că trupele ucrainene au eliberat așezarea Torske, în apropiere de Liman, pe 2 octombrie și că lovesc cu artileria unitățile militare ruse din Kreminna, în regiunea Luhansk. Între timp, Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat la 3 octombrie că Rusia a pierdut 320 de soldați în ziua precedentă, majoritatea în direcțiile Kramatorsk și Bakhmut. Mai multe, AICI.

Nouă președinți din Europa Centrală și de Est condamnă invadarea Ucrainei și anexarea unor teritorii de către Rusia

Președinția României a anunțat că astăzi, 2 octombrie, președintele Klaus Iohannis a semnat, alături de alți opt președinți ai unor țări din Europa Centrală și Estică, o declarație comună prin care exprimă sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, condamnând invadarea acestei țări de trupele rusești și anexarea unor teritorii.

„Nu putem rămâne tăcuți în fața încălcării flagrante a dreptului internațional de către Federația Rusă” se spune în declarație. „Nu recunoaștem și nu vom recunoaște niciodată încercările Rusiei de a anexa vreun teritoriu ucrainean. Susținem cu fermitate decizia Summitului NATO de la București din 2008 privind viitoarea aderare a Ucrainei.”

Mai multe, AICI.

Volodimir Zelenski: Orașul Liman este acum „complet eliberat” de forțele rusești

Orașul Liman este acum „complet eliberat” de forțele rusești, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, duminică la prânz, într-o scurtă înregistrare video pe canalul său Telegram, potrivit The Guardian. „Începând cu ora 12:30 Liman este complet eliberat”, a declarat Zelenski.

Forțele armate ruse nu au făcut niciun comentariu duminică referitor la statutul orașului. Ministerul rus al Apărării a declarat sâmbătă că retrage trupele din zonă „în legătură cu crearea unei amenințări de încercuire”.

Putin a semnat decretele de anexare a patru regiuni ucrainene

Președintele Vladimir Putin a semnat pe 30 septembrie, în cadrul unei ceremonii la Kremlin, decrete pe care le numește „tratate de aderare” prin care Rusia va anexa oficial patru teritorii ucrainene ocupate parțial de Moscova - Luhansk, Donețk, Herson și Zaporojie - în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a promis o ripostă decisivă la această acțiune.

Regiunile unde a fost organizat așa-zisul referendum
Regiunile unde a fost organizat așa-zisul referendum

În discursul său Putin a cerut Kiev-ului să înceteze războiul și să se așeze la masa de negocieri, spunând că Moscova este gata pentru discuții. Mai multe AICI.

Saga Nord Stream continuă: Ungaria se opune sancțiunilor UE împotriva Rusiei

La cererea Rusiei, Consiliul de Securitate al ONU se va reuni vineri 30 septembrie pentru a discuta atentatele care au avariat grav conductele de gaz Nord Stream 1 si 2 din Marea Baltică.

O a patra fisură, în partea suedeză a conductei, care duce și aceea la mari scurgeri de gaze, a întărit și consolidat ipoteza sabotajului. Asta după ce experții danezi și suedezi au constatat că exploziile au fost simultane și că deci nu pot fi accidentale, ele ducând de altfel la ceea ce unii ecologiști numesc deja cea mai mare poluare cu gaze din istorie.

În vreme ce, la Bruxelles, Comisia Europeană a anunțat noi sancțiuni împotriva Rusiei. «Vom forța Rusia să plătească pentru aceste simulacre de referendum», a spus șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen, referindu-se la referendumurile forțate care s-au ținut în cele patru regiuni ale Ucrainei ocupate de Rusia (fără a mai socoti Crimeea).

Mai multe amănunte AICI.

„Prin apă, pe teren minat”. Armata ucraineană se apropie de Liman

Mii de soldați ruși sunt pe cale să fie încercuiți, pe frontul din estul Ucrainei. Se întâmplă în apropiere de orașul Liman, regiunea Donețk, unde forțele armate ucrainene își continuă contraofensiva, eliberând localitățile ocupate anterior de Rusia.

Trupele ucrainene apropie de Liman
Trupele ucrainene apropie de Liman

Militarii ucraineni și-au continuat contraofensiva dincolo de râul Siverski Doneț și au preluat controlul în satul Șciurove.

Mai multe amănunte AICI.

Raport secret al NATO despre erorile lui Putin

Un raport presupus „secret” al Alianței Nord-Atlantice a ajuns în presă, detaliind toate erorile militare ale lui Putin. Trebuia să fie un raport secret, confidențial, intern, destinat doar ambasadorilor pe lângă NATO ai celor 30 de țări membre (curând 32, după primirea oficială a Suediei și Finlandei). Prezentat pe 16 septembrie celor 30 de membri, documentul a ajuns însă foarte rapid în presă, uneori pe căi mai puțin obișnuite. Mai multe AICI,

Cum au decurs primele zile ale pseudo-referendumului în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia

Pe 27 septembrie, s-a încheiat așa-numitul „referendum” pentru aderarea la Rusia a regiunilor ucrainene Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson. În penultima zi a pseudo-referendumului, autoritățile de ocupație, numite de Rusia, au declarat că ar fi votat deja mai mult de jumătate din locuitorii acestor teritorii. Cum se desfășoară așa-numitele referendumuri, au încercat să afle corespondenții Current Time.

Cum au decurs primele zile ale pseudo-referendumului în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:03 0:00

Generalul (r) Virgil Bălăceanu: Ucraina ar trebui să intensifice ritmul contraofensivei

După anunțarea mobilizării rezerviștilor în Federația Rusă, Ucraina ar trebui să-și intensifice ritmul de contraofensivă. Kievul trebuie să „profite” de această „pauză” dintre forțele ruse demoralizate aflate acum în Ucraina și forțele care vor fi introduse în urma mobilizării parțiale, crede generalul român în rezervă Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles. Mai multe detalii AICI.

Reacția rușilor de rând la anunțul privind mobilizarea parțială

În dimineața zilei de 21 septembrie, președintele rus Vladimir Putin a anunțat mobilizare parțială în toată Rusia. La câteva ore după anunț, corespondenții de la Current Time au încercat să afle opinia cetățenilor de rând din orașele rusești Ekaterinburg și Kaliningrad.

Reacția rușilor de rând la anunțul privind mobilizarea parțială
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:10 0:00

Mai mult de 1.300 de oameni arestați în Rusia la proteste contra ordinului de mobilizare parțială

Mai mult de 1.300 de oameni au fost arestați în Rusia la proteste care au avut loc în mai multe orașe contra deciziei Kremlinului de a chema la arme obligatoriu sute de mii de rezerviști ca să lupte în războiul din Ucraina.

Au avut loc demonstrații la Moscova, St. Petersburg și în alte 38 de orașe rusești, după ce Putin a anunțat mobilizarea, a anunțat Organizația rusă pentru drepturile omului OVD-Info, potrivit căreia cele mai multe arestări au avut loc la Moscova, unde au fost reținuți cel puțin 530 de protestatari, și mai mult de 400 la St.Petersburg. Au mai avut loc arestări la Celiabinsk. Ekaterinburg, Krasnoiarsk, Ufa, Krasnodar și Irkuțk. La protestul din Moscova au luat parte multe femei care scandau „Viață copiilor noștri!” și „Nu războiului!”.

Antony Blinken la Consiliul de Securitate ONU: Putin amenință ordinea internațională!

Secretarul de stat american Antony Blinken le-a cerut membrilor Consiliului de Securitate al ONU să-i țină piept președintelui rus Vladimir Putin, avertizând că invazia liderului de la Kremlin în Ucraina și încercările lui de a anexa mai mult teritoriu amenință să distrugă ordinea internațională.

Putin vrea organizarea unor așa-zise referendumuri în patru teritorii ucrainene controlate de Kremlin în vederea anexării la Federația Rusă, începând cu 23 septembrie, pe fondul celui mai mare conflict din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial.

„Însăși ordinea internațională pe care ne-am adunat aici pentru a o susține este distrusă sub ochii noștri. Nu putem, nu vom permite președintelui Putin să scape basma curată”, a declarat Blinken pe 22 septembrie la New York.

Secretarul american de Stat a declarat că sprijinul internațional pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei are ca scop protejarea unei ordini internaționale în care nicio națiune nu poate redesena granițele alteia prin forță. Mai multe amănunte AICI.

Putin a semnat un decret pentru o mobilizare militară parțială

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat miercuri că a decis o mobilizare parțială în Rusia, în contextul în care războiul din Ucraina a ajuns la aproape șapte luni.

Discursul lui Putin către națiune vine la o zi după ce regiunile controlate de Rusia în estul și sudul Ucrainei au anunțat că intenționează să organizeze voturi pentru a deveni părți integrante ale Rusiei. Eforturile susținute de Kremlin de a asimila patru regiuni ucrainene ar putea pregăti terenul pentru ca Moscova să escaladeze războiul în urma succeselor ucrainene pe câmpul de luptă.

Centrala nucleară de la Zaporojie, rebranșată la rețeaua națională de electricitate

Centrala nucleară Zaporojie din Ucraina, ocupată în martie de ruși, a fost reconectată la rețeaua națională după ce una dintre cele patru linii electrice a fost reparată, a anunțat organismul de supraveghere atomică al ONU.

„După reparație, linia de 750 de kilovolți furnizează acum celei mai mari centrale nucleare din Europa... energia electrică de care are nevoie pentru răcirea reactorului și alte funcții esențiale de siguranță", a declarat Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) la 17 septembrie.

Agenția atomică ucraineană, Energoatom, a declarat că un convoi de 25 de camioane a fost autorizat să treacă de punctele de control rusești la 16 septembrie pentru a aduce provizii esențiale pentru centrala închisă în urmă cu o săptămână pe fondul temerilor că luptele din apropiere ar putea duce la un dezastru radioactiv.

Administrația cecenă pregătește o „mobilizare de toamnă” ca să ajute Rusia în Ucraina

Administrația liderului cecen Ramzan Kadîrov a pregătit un proiect de rezoluție care cere o „mobilizare de toamnă” pentru toți bărbații între 28-26 de ani, după ce forțele Moscovei au înregistrat eșecuri majore în războiul din Ucraina.

Ramzan Kadîrov
Ramzan Kadîrov

Spre deosebire de recrutarea obișnuită de toamnă, proiectul de rezoluție văzut de Europa Liberă/Libertatea prevede o campanie de „mobilizare a bărbaților apți și a rezerviștilor” înregistrați deja de comisia de recrutare.

Mobilizarea va începe pe 1 octombrie și va dura până la sfârșitul anului. Documentul prevede ca ministerul cecen de interne să înființeze unități speciale care să-i găsească pe cei ce vor să scape de mobilizare.

Cum evită petrolul rusesc sancțiunile UE și ajunge în porturile europene

Cum evită petrolul rusesc sancțiunile UE și ajunge în porturile europene
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:50 0:00

Serviciile de informații americane: Rusia cumpără artilerie nord-coreeană

O evaluare desecretizată a serviciilor de informații americane afirmă că Rusia achiziționează milioane de proiectile de artilerie și rachete din Coreea de Nord pentru invazia sa în Ucraina, care durează de șase luni, într-un indiciu al efectului pe care sancțiunile occidentale îl au asupra efortului de război rusesc.

The New York Times a publicat concluziile raportului, dar a precizat că nu sunt clare detaliile acestor transporturi, inclusiv tipul și momentul în care au fost efectuate. Ziarul a citat un oficial american neidentificat care a declarat că se așteaptă ca astfel de achiziții să continue și poate să se extindă dincolo de rachete cu rază scurtă de acțiune și muniție. Dezvăluirea evaluării americane urmează rapoartelor de luna trecută provenite din surse americane care afirmau că au existat probleme mecanice sau tehnice în rândul primelor două tipuri de drone militare achiziționate recent din Iran, aliatul Rusiei.

Zelenski transmite Europei să se pregătească pentru o iarnă dificilă

„Rusia pregătește o lovitură energetică decisivă asupra tuturor europenilor pentru această iarnă”, a declarat Volodimir Zelenski într-un discurs către țară. „Rusia încearcă în aceste zile să crească și mai mult presiunea energetică asupra Europei: Pomparea de gaz prin Nord Stream a fost complet oprită”. „Rusia vrea să distrugă viața normală a fiecărui european - în toate țările de pe continentul nostru”, a adăugat el. Mai multe AICI.

Conducta de gaze naturale Nord Stream
Previous Next

XS
SM
MD
LG