Acest briefing al Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ripostei date de ucraineni, suferințele la care sunt supuși civilii și reacția Occidentului.
Ultimele evoluții:
- Administrația americană a declarat oficial că are informații potrivit cărora poate declara că Rusia a comis crime de război în cursul invaziei din Ucraina. Secretarul de stat Antony Blinken a precizat miercuri că evaluarea administrației Biden „se bazează pe o analiză atentă a informațiilor disponibile din surse publice și ale serviciilor de informații”. „Ca în cazul oricărei presupuse infracțiuni, o instanță de judecată trebuie să stabilească dacă un act este crimă de război și cine este responsabil” a adăugat el.
- Peste 3,6 milioane de oameni au fugit din Ucraina de la lansarea invaziei rusești pe 24 februarie, a anunțat miercuri ONU.
Potrivit Agenției ONU pentru Refugiați (UNHCR), în ultimele 24 de ore au plecat din Ucraina aproape 70 de mii de oameni.
- Ucraina spune că a convenit cu Rusia asupra a nouă coridoare umanitare pentru a permite evacuarea civililor blocați în mai multe orașe. Vicepremierul Irina Vereșciuk a declarat că printre acestea există și un coridor de la Mariupol spre Zaporojie, deși începe doar de la periferia orașului asediat.
- Din cauza războiului din Ucraina și a crizelor asociate, peste 30% din populația Republicii Moldova ar putea ajunge sub pragul sărăciei, iar în următorul an fiecare al doilea moldovean riscă să devină sărac, estimează experții Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.
- Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a avertizat că trimitere unor forţe de menţinere a păcii în Ucraina poate conduce la o confruntare directă între NATO şi Rusia.
- Serviciul de informații polonez a cerut ministerului de externe de la Varșovia să expulzeze 45 de diplomați ruși, dintre care unii ar fi lucrat pentru serviciile de informații ale Moscovei sub pretextul activității diplomatice. La Moscova, ministerul rus de externe a avertizat că va riposta dacă diplomații săi sunt expulzați din Polonia.
- Ministerul britanic al apărării a publicat un nou rezumat al situației de pe fronturile din Ucraina, cu referire la serviciul său de informații. În nordul Ucrainei, situația este în mare măsură statică. Se crede că armata rusă se reorganizează înainte de a relua o ofensivă deplină. Armata rusă încearcă să prindă în încercuire forțele ucrainene din estul țării, înaintând dinspre nord, din direcția Harkov, și dinspre sud din Mariupol. În regiunea de sud, armata rusă continuă să încerce să ocolească Nikolaev pentru a avansa spre vest către Odesa, se mai spune în anunțul ministerului britanic al apărării.
- Președintele american Joe Biden va anunța un nou set de sancțiuni împotriva Rusiei, săptămâna aceasta, când se va întâlni cu aliații europeni la Bruxelles, a spus consilierul său pentru securitate națională, Jake Sullivan.
- Departamentul american al Apărării a condamnat declarația secretarului de presă al președintelui rus Vladimir Putin, potrivit căruia Rusia ar putea folosi arme nucleare dacă se confruntă cu o „amenințare existențială”. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a numit declarațiile Moscovei despre amenințarea nucleară periculoase.
- Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a transmis din nou ucrainenilor un apel să reziste în fața invaziei rusești, care a început pe 24 februarie. Dar s-a declarat dispus și la un compromis major pentru a ajunge la pace: Ucraina renunță la ambiția de a fi admisă în NATO. În schimb, Zelenski cere încetarea luptelor, retragerea trupelor rusești și garanții de securitate pentru Ucraina, garanții care să fie sprijinite de terțe țări. Un fel de articolul 5 „light” din Tratatul Nord-Atlantic.
Jennifer Brush: „Noi vom ciopârți Moldova”, mi-a spus un lider rus în 2012
Ambasadoarea a condus misiunea OSCE din Republica Moldova în 2012-2014, tocmai în perioada când Vladimir Putin testa răbdarea occidentului cu primele gânduri de expansiune în direcția Ucrainei. Într-un interviu pentru Europa Liberă, Jennifer Brush spune că ceea ce face Rusia acum în Ucraina are un impact asupra întregii lumi și ar fi o încercare de distrugere a ordinii mondiale liberale, instituită după Al Doilea Război Mondial. Dar consecințele, desigur, sunt mult mai dramatice pentru țările din vecinătate, cum ar fi Republica Moldova, situație agravată de existența regiunii separatiste transnistrene. Mai multe, AICI.
Autonomia Găgăuză azi: Ne e milă de ucraineni, dar îl respectăm pe Putin
De la începutul invaziei rusești în Ucraina, sute de refugiați ucraineni au trecut printr-un adăpost deschis în Autonomia Găgăuză, la Congaz. Localnicii pun mână de la mână ca să-i hrănească pe refugiații, dar istoriile triste ale acestora nu le schimbă părerea despre Vladimir Putin.
VIDEO: Prima zi de muncă, la Chișinău, pentru o refugiată din Ucraina
„Z” – dar nu de la Zelenski
Rusia duce în Ucraina un război pe cel puțin două fronturi: pe teren și pe „terenul simbolurilor”. Iar dacă primul nu pare să meargă așa cum și-a dorit sau închipuit Kremlinul – susțin experții militari occidentali – al doilea funcționează mult mai bine, cel puțin în Rusia. Așa s-a ajuns și la „războiul simbolurilor”, între Z și trandafirul alb. Mai multe, AICI.
Beckham își cedează contul de Instagram unei anesteziste din Harkov
Cunoscutul fotbalist englez David Beckham și-a predat temporar contul de Instagram unui medic pediatru anestezist din Harkov. De duminică, cei peste 70 de milioane de urmăritori ai lui Beckham pot să vadă care sunt condițiile într-o maternitate, aflată sub amenințarea constantă a bombelor rusești. Doctorița a arătat și imagini din subsolul spitalului unde sunt evacuate femeile care așteaptă să nască, dar și proaspetele mame.
Moldova primește primele ajutoare americane pentru refugiații ucraineni
SUA acordă Republicii Moldova ajutoare de 30 de milioane de dolari pentru găzduirea refugiaților ucraineni. Ambasadorul american la Chișinău, Kent D. Logsdon, a făcut anunțul pe 20 martie la Centrul Fides pentru refugiați, din Chișinău. El s-a arătat „foarte îngrijorați” de ceea ce s-ar putea întâmpla în regiune, dar a adăugat că, „în acest moment, nu există semne că Moldova ar putea fi ținta unui atac”. Mai multe, într-o relatare semnată de Liliana Barbăroșie.
Ce a vrut și ce mai vrea Putin de la Ucraina?
Negocierile de pace ruso-ucrainene continuă prin videoconferință. De la începutul invaziei rusești în Ucraina, Turcia s-a oferit să medieze conflictul dintre cele două părți – iar joi seară, la trei săptămâni de la începutul războiului, președintele rus Vladimir Putin l-a sunat pe omologul său turc Recep Tayyip Erdogan și i-a spus care ar fi condițiile Moscovei pentru un acord de pace. Dar, la urma urmei, de ce a invadat Putin Ucraina? Mai multe AICI.
Un ucrainean care și-a pierdut familia într-un atac rusesc vorbește despre tragedia sa
La 6 martie, Serhii Perebiinis și-a pierdut întreaga familie în timp ce încercau să se evacueze dintr-o suburbie a Kievului. Moartea soției și celor doi copii ai săi cauzată de un obuz rusesc a fost documentată de jurnaliști aflați la fața locului, iar imaginile cu trupurile lor neînsuflețite au făcut înconjurul lumii. Perebiinis a vorbit despre această tragedie cu postul Current Time. (ATENȚIE: Urmează imagini care vă pot afecta emoțional.)
Ar putea fi Putin judecat pentru crime de război?
Curtea Penală Internațională (CPI) îl investighează pe președintele Rusiei pentru posibile crime de război în Ucraina. Se pune însă din start întrebarea legitimă: Este oare Putin susceptibil să fie într-adevăr judecat la Haga? Mai multe AICI.
Moscova și „operațiunile ei militare”
În ultimele aproape opt decenii, fosta Uniune Sovietică (URSS), iar apoi și moștenitoarea sa, Federația Rusă, au fost implicate în multe conflicte militare. De fiecare data, denumirea oficială a agresiunii a fost alta decât cea occidentală, așa cum se poate vedea în tabelul de mai jos.
S-a bazat Rusia pe informații greșite înainte de a intra în Ucraina?
Mai mare, mai puternică, mai bine dotată și antrenată, armata rusă ar fi trebuit să anihileze rezistența militară ucraineană, iar soldații ruși urmau să fie primiți cu resemnare pasivă, dacă nu chiar cu brațele deschise. Războiul din Ucraina se apropie de a treia săptămână, dar profeția nu s-a adeverit. De ce? Vedeți aici o analiză semnată de jurnalistul Europei Libere Mike Eckel.
