La alegerile din 24 februarie, alegătorii vor primi patru buletine de vot: două pentru alegerile în baza sistemului mixt şi două pentru referendumul consultativ. Buletinele pentru referendum vor fi de culori diferite - galben pal pentru întrebarea: „Sînteți pentru reducerea numărului deputaților din Parlament de la 101 la 61?”; și culoarea bej pentru buletinul cu întrebarea: „Sînteți pentru ca poporul să poată revoca (demite) deputații din funcție dacă nu își îndeplinesc corespunzător obligațiile lor?”
Europa Liberă: Democrații au reușit să prezinte lucrurile astfel încât au devenit singurii autori și susținători ai ideii referendumului privind micșorarea numărului de deputați, completată această idee cu dreptul cetățenilor de a retrage parlamentarii care nu fac treabă și tocmai le reproșează altor partide că, vezi Doamne, s-au dezis de această idee înaintată în alte campanii parlamentare.
Igor Boțan: „Răspunsul partidelor este că această idee, chiar dacă este una agreată de către cetățeni, ar fi trebuit discutată. Și ar fi trebuit discutată într-un anumit context: ce facem cu sarcinile deputaților, pentru că deputații în afară de faptul că sunt legiuitori, ei sunt și corpul de control pentru toate instituțiile publice, ei fac parte din diferite comisii cu activități internaționale.
Dacă se micșorează numărul deputaților, trebuie să vedem cum crește numărul asistenților acestora, astfel încât corpul legislativ să fie în stare să-și îndeplinească funcțiunile. Astfel de discuții pur și simplu au fost ignorate...”
Europa Liberă: Adică, partidele nu s-au dezis de o eventuală discuție și o eventuală micșorare a numărului?
Igor Boțan: „Nu! Cu certitudine, nu, cu excepția doar a Partidului Comuniștilor, care nici nu a pledat pentru micșorarea numărului deputaților, dar alte două formațiuni, care au pledat pentru micșorarea numărului deputaților, vor să știe care e conceptul per ansamblu. Dacă micșorăm, așa cum spuneam, numărul deputaților, cum acești deputați, mai puțini, își mențin capacitatea de a soluționa problemele la care m-am referit?”
Europa Liberă: Eu ca un cetățean mereu mi-am pus următoarea întrebare: cine și cum va măsura dacă își face sau nu treaba deputatul?
Igor Boțan: „Democrațiile moderne sunt democrații reprezentative, deci deputații sunt reprezentanții poporului și sunt în serviciul poporului. Ideea Partidului Democrat este în general în afara conceptului democrației reprezentative. Ei vor prin această inițiativă să transforme deputații într-un fel de manageri sau, cum se zice în limba rusă „prorabi”, care au primit de la cetățeni anumite sarcini, au semnat pentru aceste sarcini, au venit în Parlament și sarcina lor în Parlament nu este adoptarea legilor, nu reprezentarea națiunii, a poporului, ci tocmai îndeplinirea acestor sarcini.”
Europa Liberă: Adversarii acestei teze spun următorul lucru, Corneliu Ciurea iată la noi în studio zicea: „Dar primarii sunt în aceeași situație. Cetățenii au dreptul să-l retragă, șeful statului la fel este sub această sabie a lui Damocles”.
Igor Boțan: „Președintele țării este șeful statului, al unei instituții juridice, statul ca entitate juridică. Deputații sunt reprezentanții poporului. Nu putem confunda Primăria, șeful statului cu statutul deputatului care reprezintă poporul.”
Europa Liberă: Dar totuși vreau să vă întreb: până acolo, dacă tot a pornit cineva acest referendum, ar fi cu minte, judicios să mi se spună, înainte de a lua eu buletinul în mână, cum au de gând să măsoare dacă își face treaba? Dvs. vorbiți despre partea teoretică, mandatul reprezentativ, imperativ ș.a.m.d., dar eu vreau să știu: cei care mă îndeamnă să votez pentru retragerea deputatului, mai ales prinzându-mă într-o stare de afect când, într-adevăr, nu sunt mulțumit de mulți deputați, să-mi explice cum anume, ce înseamnă în capul lor că un deputat nu își face treaba?
Igor Boțan: „Ei nu pot, mă refer la Partidul Democrat, nu vă pot explica acest lucru, pentru că ceea ce au spus ei în public este: „Vrem să întrebăm părerea poporului. E un referendum consultativ, după care, abia după aceea ne ducem la Comisia de la Veneția, ca să ne spună Comisia de la Veneția dacă în principiu se poate să facem așa sau nu”.”
Europa Liberă: Și Comisia de la Veneția va spune: „Nu se poate”.
Igor Boțan: „Noi știm a priori că Comisia de la Veneția va spune: „Nu se poate, este categoric neindicat să procedați așa”, pentru că Comisia de la Veneția împreună cu Consiliul Europei au scris zeci de cărți, manuscrise în care au explicat ce înseamnă mandat imperativ și prin ce se deosebește de mandatul reprezentativ.”
Europa Liberă: Dar poate Moldova vrea să inventeze ceva pe terenul acesta?
Igor Boțan: „Moldova nu vrea să inventeze nimic. Partidul de guvernământ a dorit să se prevaleze de situația pe care o are pentru a repeta experiența, și am invocat de mai multe ori acest lucru, a președintelui Traian Băsescu din 2009. Și repet pentru toată lumea: soarta acestui referendum va fi echivalentă cu soarta referendumului din noiembrie 2009, pentru că atunci poporul român a votat pentru trecerea la un Parlament unicameral în România și micșorarea substanțială a numărului deputaților. Au trecut 10 ani. Stimați concetățeni, haideți să ne uităm ce s-a întâmplat pe acest făgaș în România. Nimic!”
Europa Liberă: Mica deosebire este că românii au cheltuit mult mai mult pentru acel referendum, moldovenii vor cheltui ceva mai puțin.
Igor Boțan: „Nu cred, pentru că acel referendum a fost comasat cu alegerea președintelui României, al doilea mandat pentru Traian Băsescu a fost. Și Traian Băsescu a folosit acest pretext, acest referendum pentru a-și ridica ratingul și trebuie să recunoaștem că l-a ajutat.”
Europa Liberă: Același lucru îl face și Partidul Democrat?
Igor Boțan: „Dar nu există altă explicație, mai cu seamă că Vlad Filat, fostul vicepreședinte al Partidului Democrat – 10 ani a deținut această funcție, este elevul Partidului Democrat –, a încercat să facă exact același lucru în 2014, numai că Curtea Constituțională i-a dat peste mâini și i-a spus: „Nelzea! Nu se poate”!”
Europa Liberă: Cum s-a întâmplat că, după ce Curtea Constituțională a spus acest „Nu se poate!, acest Nelzea!”, democrații, iată, au reușit? În actele normative scrie cu jumătate de an înainte de scrutin și după „nu se poate”, asta ca și cum era clar că nu se poate și în acest interval, iar Vlad Filat a întrebat: „Dar oare în ziua scrutinului se poate”? Curtea Constituțională a spus: „Nu se poate”! După ce avem acest aviz negativ al Curții Constituționale, cum de democraților le-a reușit să treacă peste el?
Igor Boțan: „Pentru că democrații au tacticile lor. Fără să anunțe opinia publică, fără a anunța comisiile de profil, au făcut o modificare pentru Codul Electoral, pe care a aprobat-o Comisia pentru, se pare, protecție socială și a introdus în Cod de o manieră foarte specifică, eludând ceea ce se numește transparența decizională, a introdus așa, a inserat în Codul Electoral o sintagmă care permite în ziua alegerilor parlamentare să se desfășoare și un referendum. A fost scandal...”
Europa Liberă: Adică au intrat prin ușa din spate?
Igor Boțan: „Exact!
Democrații au tacticile lor...
A fost un scandal public, dar s-a trecut, ca de obicei. Le-a trebuit acest lucru, l-au aranjat așa ca nimeni să nu afle despre intenția lor, iar când a fost un fapt împlinit, nici măcar șeful statului, dl Dodon, care a fost avertizat despre acest lucru, nu a dorit să se opună acestei abordări specifice a Partidului Democrat.”
Europa Liberă: Deci, ca la ruși, cu virgula din cunoscuta expresie „Казнить, нельзя помиловать!” („Executat, nu poate fi grațiat!”), au pus virgula acolo unde le-a trebuit.
Igor Boțan: „Exact! Și-au introdus sintagma tocmai ca să li se potrivească pentru interesul lor.”
Europa Liberă: Totuși, cei care nu vor să participe la referendum, ce trebuie să facă? Există o mulțime de simpatizanți ai partidelor, care spun că boicotează referendumul din motivele pe care le-ați descris Dvs. cu lux de amănunte. Ei ce au de făcut?
Igor Boțan: „În primul rând, trebuie să știe că Constituția, dacă nu greșesc, art. 7 spune foarte clar că votul în Republica Moldova este liber exprimat. Nimeni nu poate forța cetățeanul să voteze sau să nu voteze, sau să-l forțeze să voteze de o anumită manieră.”
Europa Liberă: Bine, cetățeanul o să vină de bunăvoie la masa de la înregistrare și asistenta îi va zice: „Poftiți patru buletine din oficiu”.
Igor Boțan: „Nu, cetățeanul spune: „Vreau să particip la alegerile parlamentare”, de exemplu, sau „vreau să particip doar la referendum și nu particip la alegerile parlamentare. E dreptul meu”.”
Europa Liberă: Deci, cetățeanul e liber să aleagă?
Igor Boțan: „Sigur, sigur!”
Europa Liberă: Și să insiste.
Igor Boțan: „Sigur! E dreptul lui. Poate lua în buzunar Constituția, articolul pe care l-am citat și să-i spună: „Uitați-vă, doamnă sau domn, ce e scris aici – votul e liber exprimat”. Și atunci, cetățeanul spune: „Eu particip la alegerile parlamentare, pun o singură semnătură în lista de alegători, lista electorală și primesc doar două buletine, dacă vreau să votez numai la alegerile parlamentare”.”
Europa Liberă: Deci, atenție la ce spune dl Boțan! Înarmați-vă cu o copie după articolul respectiv, încă o dată articolul din Constituție...
Igor Boțan: „Eu, dacă îmi amintesc bine, e articolul 7. Votul liber exprimat.”
Europa Liberă: Votul liber exprimat, deci îl tipăriți pe o foaie de hârtie. Doi: luați-vă ochelarii, ca să vedeți foarte clar unde semnați - semnați în lista care adeverește că luați buletinele pentru referendum sau luați buletinele pentru alegerile parlamentare.
Igor Boțan: „Este o singură listă de alegători, dar sunt două căsuțe – una pentru participarea la alegerile parlamentare și una pentru participarea la referendum. De exemplu, dacă vreau să particip doar la referendum și nu vreau să particip la alegerile parlamentare, pentru că sunt supărat pe politicieni, deci eu insist să votez numai la referendumul respectiv, așa cum mă duce capul și pun doar o singură semnătură.”
Europa Liberă: De ce am insistat asupra acestui aspect tehnic în aparență? Pentru că unii experți în drept ne-au atras atenția că referendumul va deveni valabil cu condiția că va întruni o treime din cetățenii cu drept de vot participanți la acest referendum. Am înțeles corect, dle Boțan?
Igor Boțan: „Corect ați înțeles. Și încă un lucru pentru toată lumea: structura Codului Electoral a fost stricată. Codul Electoral când a fost adoptat, a fost adoptat pentru a standardiza toate procedurile și toate abordările. Atunci când pentru alegerile parlamentare se exclude pragul de validare, iar pentru alte scrutine, cum este referendumul, el se menține la o treime, apare întrebarea: de ce aleșii poporului procedează de așa natură? Au fost depuse eforturi pentru standardizarea întregii legislații electorale.
Structura Codului Electoral a fost stricată...
Care este logica ca să strici ceea ce s-a făcut de la bun început cu experți internaționali, iar acum pe oameni să-i pui în situația că pentru Parlament nu există prag de validare, iar alegerile parlamentare sunt cele mai importante alegeri, iar pentru un te miri ce referendum pe o problemă care nu este de actualitate și care cu certitudine va fi nerecomandată de Comisia de la Veneția, iată că avem prag de validare de o treime? Unde este logica și unde este abordarea așa-zișilor constituționaliști, care chiar se apucau să dea lecții experților de la Comisia de la Veneția, acuzându-i că sunt incompetenți?”
Europa Liberă: Dl Boțan, eu vreau să vă întreb altceva. Unde este logica atunci când un deputat dintr-o circumscripție uninominală va fi ales cu un număr de voturi mult mai mic decât, de exemplu, un deputat cu mandat de la partid? Diferențele de votanți vor fi între circumscripții, ca să nu mai spun de circumscripțiile din interiorul Republicii Moldova în comparație cu circumscripțiile din afară, oricât ne-ar da asigurări inițiatorii acestei formule că deputații vor fi egali, oricum ei vor veni cu propulsoare absolut diferite.
Igor Boțan: „Este corect. Și însuși referendumul vrea să ne arate că deputații, în concepția democraților, nu sunt egali, pentru că ne spun promotorii referendumului că deputații aleși pe listă de partid nu pot fi rechemați, iar deputații eventual aleși în circumscripțiile uninominale vor fi rechemați, dar unde este principiul statutului egal al deputaților? Deci, un șir de lucruri care se bat cap în cap. Putem doar presupune că toate aceste lucruri se fac pentru a fi avantajați cei care vin cu astfel de inițiative.”
