Linkuri accesibilitate

Cum sunt apărați copiii și tinerii ucraineni refugiați în R. Moldova?


Refugiați ucraineni adăpostiți la Sala Polivalentă din Chișinău, 8 martie 2022.
Refugiați ucraineni adăpostiți la Sala Polivalentă din Chișinău, 8 martie 2022.

Un interviu cu șefa orgaizației AVE Copiii Mariana Ianachevici.

De la începutul agresiunii ruse în Ucraina și până duminică 27 martie în R. Moldova au intrat 348.867 de cetățeni ucraineni, 251.460 au ieșit, iar 94.411 au rămas. În total sunt 98.300 cetățeni străini, dintre care 48.379 sunt minori. Biroul pentru Migrație și Azil a primit în această perioadă 5.748 cereri de azil. Directoarea executivă a asociației obștești AVE Copiii, Mariana Ianachevici, a declarant Europei Libere că de la începutul conflictului militar, AVE Copiii este activ implicată în mai multe proiecte de urgență pentru acordarea de sprijin și asistență copiilor și familiilor refugiaților din Ucraina care se află în diferite centre de plasament din Moldova.

Iată câteva ideile formulate în acest dialog:

  • Adolescenții ar putea să devină foarte ușor pradă a unor traficanți
  • Ministerul Educației pune la dispoziție [copiilor, tinerilor] toate resursele pe care poate să le ofere astăzi în Ucraina, resursele pentru școala online
  • „Prima lecție, și cea mai importantă, e să învățăm logistică. (...) Imaginați-vă, ai un depozit întreg și nu poți să-l distribui, pentru că nu știi unde și ce trebuie să duci.”
  • „Donatorii noștri au acceptat să-i ajutăm și pe oamenii care au rămas în Ucraina, prin intermediul ambasadei.”
  • „Cea mai mare problemă este lipsa de medicamente în centrele de plasament și accesul la sănătate.”

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:16:17 0:00

Mariana Ianachevici: „Ceea ce este atipic, din punctul de vedere al unei mișcări masive de oameni, este totuși că noi nu avem atât de mulți copii neînsoțiți. În total, noi cred că depășim cifra de zece, dar nu foarte mult.”

Europa Liberă: Deci, majoritatea au venit însoțiți de un adult – de mamă, de bunică, de cineva?

Mariana Ianachevici: „Exact. Partea cea mai complicată sunt cazurile copiilor care vin însoțiți de cineva, dar care nu au niciun document care ar face acea legătură și posibilitate de a-l reprezenta pe copil. Deci, nu este un tutore, este pur și simplu o persoană care de cele mai multe ori, din câte am văzut, sunt rude, prieteni, dar totuși nu este un tutore care poate să-l și reprezinte la o adică atunci când trebuie să treacă frontiera, deși acum funcționează un pic altfel regulile la frontieră. Cel puțin, accesul pe teritoriul Republicii Moldova este acordat absolut la toată lumea. Eu aș mai sublinia o problemă care pe mine, profesional vorbind, mă îngrijorează foarte mult, eu am scris la toată lumea în străinătate, fac acest apel nu doar către Guvernul Republicii Moldova, dar și către guvernele altor țări, pentru că Ucraina are o regulă - odată ce copilul are 16 ani împliniți și dispune de un pașaport biometric de călătorie, el poate călători neînsoțit. În condițiile de pace, poate lucrul acesta este OK, dar în condițiile actuale, când granița se controlează, este adevărat, dar în același timp fluxurile masive nu permit să dai dovadă de atât de multă atenție cât ne-am dori noi și atunci acesta este un risc adițional, în special pentru tineri, pentru adolescenți care ar putea să devină foarte ușor pradă a unor traficanți și aceste lucruri sunt reale, deci asta se poate întâmpla.”

Europa Liberă: Dar este o statistică, care ar exprima exact evidența acestor copii – câți sunt de vârstă preșcolară, câți sunt de vârstă școlară?

Mariana Ianachevici
Mariana Ianachevici

Mariana Ianachevici: „Încă nu avem o statistică așa cum ne-o dorim noi și cum o văd eu, de exemplu, ideală. Statistica de care noi dispunem acum este numărul pe care îl vedem în fiecare dimineață, care vine de la frontieră – persoane intrate/ persoane ieșite, număr de copii, dar nu avem un profil de vârstă și nu avem un profil social, pentru că acest lucru nu se face. Ceea ce se întâmplă este doar în centrele de plasament pentru refugiați, acolo se fac listele, dar lista respectivă este prea puțin pentru a vedea acel profil social, pentru a vedea acel potențial profil de riscuri și pentru a construi acel răspuns logic care ar trebui să se întâmple în cazurile respective.”

Europa Liberă: Lăsați să se înțeleagă că unii sunt cazați în familii, alții au venit la rude, la cunoștințe și atunci este mai greu să cunoști această evidență strict, ca să știi exact acest contingent de copii?

Mariana Ianachevici: „Foarte mulți copii sunt cazați în familii. Noi, de exemplu, lucrăm mai mult cu raionul Ungheni. La Ungheni, joi erau peste 300 de persoane adulte și puțin peste 400 de copii, dintre ei doar 80 erau în centrul de plasament, în rest, toată lumea locuiește în familii. Pentru unii sunt familii de prieteni, de cunoscuți, dar pentru marea majoritate sunt niște oameni care și-au dorit să facă acest lucru și încearcă s-o facă din suflet. Este adevărat că moldovenii au fost puși la încercare, pentru că intrăm în primăvară, trebuie de pus în pământ, începem să ne pregătim pentru anul agricol următor și oamenii au cheltuit resursele pe care le-au avut și unii chiar au cheltuit toate resursele pe care le-au avut.”

Europa Liberă: Adăpost, mâncare și activități educaționale – de asta ar avea nevoie copiii?

Mariana Ianachevici: „Pentru copii este foarte important, copiii nu trebuie lăsați să stea pe loc, copiii nu trebuie lăsați fără activități. Noi avem o relație foarte bună cu Ambasada Ucrainei în Republica Moldova și am construit această relație în ultimele săptămâni. Deci, noi am mers, așa, un pic peste ei cu alte întrebări, ne-am dat seama că există loc de un parteneriat mai lung și acum avem parteneriat cu ambasada, de la ambasadă primim regulat informații și de altfel toată lumea ar trebui să se uite pe pagina ambasadei, și-i încurajez pe toți. Acolo vin informațiile oficiale de la ministerele de linie. Ministerul Educației pune la dispoziție toate resursele pe care poate să le ofere astăzi în Ucraina, resursele online pentru școala online. Există mai multe opțiuni, există regiuni în care școala online poate să aibă loc și este deja activă. Unii copii, de exemplu, la Ungheni – Ungheniul este raionul meu de suflet, pentru că lucrăm de mult cu ei –, la centrul de plasament sunt copii care se conectează în regim online la școală, pentru alții iarăși Ministerul Educației din Ucraina pune la dispoziție niște resurse gen materiale de citit și de văzut, materiale video, toate lucrurile acestea sunt acolo disponibile.”

Europa Liberă: Se pare că 500 de copii refugiați din Ucraina au fost încadrați în instituțiile de învățământ din Republica Moldova?

Mariana Ianachevici: „Da. Ceea ce nu este rău absolut deloc, copiii nu trebuie lăsați pe dinafară, e important să le organizăm activități. Noi la centrul de plasament de la Ungheni am angajat deja o educatoare, este a doua săptămână. Ea face activități, în primul rând, cu aceștia mici care aleargă toată ziua pe coridoare. Centrul de plasament cel mai mare de la Ungheni este amplasat în fosta școală-internat, cu coridoare multe. Facem câte ceva și pentru mămici, începem de săptămâna aceasta ceva și pentru mămici acolo, dar asta este foarte puțin, pornind de la anvergura oamenilor care sunt pe teritoriul raionului, de exemplu.”

Europa Liberă: Lăsați să se înțeleagă că acești copii sunt primii pe lista priorităților, contează foarte mult să aibă și alimente, să fie hrăniți. Ajutoarele umanitare acoperă aceste necesități?

Mariana Ianachevici: „Of! Aici avem două aspecte importante. Nu vreau să le ia lumea drept critică, dar drept o lecție pe care trebuie s-o învățăm. Republica Moldova nu are experiență de logistică, absolut nu are. Universitățile acum o să facă admiterea, au plan de admitere și n-o să curgă sânge dacă o să-și schimbe un pic planul de admitere și universitățile care au facultăți cu profil economic să se gândească să facă admitere și să facă program pentru logistică, pentru că noi avem nevoie de logisticieni. Cu ce ne-am confruntat acum e că noi avem resurse și nu avem oameni care să se ocupe de distribuție, distribuția întârzie foarte mult, și distribuția întârzie din cauza unor banalități. Bunăoară, există locații sau există centre care sunt foarte departe de un supermarket, pentru unii donatori este convenabil să transfere banii la supermarket și să meargă centralizat, să ia din supermarket. De exemplu, pentru Dubăsari este o problemă, centrul de la Dubăsari nu are un supermarket în apropiere și acolo este mai complicat să facă exercițiul acesta. Și aici trebuie gândit un altfel de lanț de aprovizionare. Am senzația că încă întârzie. Eu înțeleg că lucrurile trebuiau construite din mers, de aceea și zic că aș vrea să evit să facem critica aceasta, dar să învățăm o lecție. Și prima lecție, și cea mai importantă e să învățăm logistică, noi trebuie să avem logisticieni, noi trebuie să avem oameni care știu să gândească repede și să facă aceste lanțuri de aprovizionare. E păcat, fiindcă noi avem resurse. Imaginați-vă, ai un depozit întreg și nu poți să-l distribui, pentru că nu știi unde și ce trebuie să duci.”

Europa Liberă: Dvs. puneți accent pe alimente, dar lumea mai are nevoie și de îmbrăcăminte, și de încălțăminte, și de produse de igienă?

Mariana Ianachevici: „Exact. Toate doamnele ne întreabă de produse de igienă și este inuman să nu dai la o femeie, să nu aibă acces la igienă, la toată lumea, dar pentru o femeie asta este critic și nu întotdeauna se reușește.”

Europa Liberă: Dar totuși în lume s-a aflat că Republica Moldova este o țară mică cu inimă mare și au încercat să direcționeze către Republica Moldova ajutor umanitar. El este în cantități suficiente?

Mariana Ianachevici: „Eu cred că noi avem cantități suficiente. Sincer. Eu judec după câteva ONG-uri mari, după câteva organizații mari internaționale, după volumele lor și judec după necesitățile pe care le văd în teritoriu. Deci, resurse avem, ele pur și simplu încă nu sunt distribuite așa cum trebuie și la capitolul acesta mai trebuie de muncit. Capacitatea de cheltuire a banilor, dar nu doar de cheltuire, dar vorbeam cândva despre capacitatea de a cheltui banii publici, de exemplu, în sistemul de protecție a copilului, eu nici nu mă duc mai departe, noi avem capacitate foarte mică și nu ne place să ne complicăm.”

Europa Liberă: Ați spus că o componentă importantă este resursa financiară și pentru a aduna cât mai mulți bani v-ați implicat. A fost ușor să colectați banii necesari?

Mariana Ianachevici: „Pentru că am o rețea impunătoare de prieteni, de oameni pe care i-am cunoscut, cu unii m-am văzut doar o singură dată, dar am încercat să mențin o anumită relație, în primele trei săptămâni noi am reușit să adunăm aproape 600.000 de euro. Eu am făcut apel la toată lumea, am înnebunit cred că toată lumea, le-am scris și i-am ținut în tonus pe toți. Le-am trimis cifre de aici, cum vedeam cifrele publice de la Ministerul de Interne, tot ce venea pe frontieră, eu imediat le trimiteam.”

Europa Liberă: Și cele 600.000 de euro vă ajung pentru ce?

Mariana Ianachevici: „Noi acum inițiem câteva programe mari – unul de suport al refugiaților în raionul Ungheni. Acesta o să fie un program dedicat pentru întreg raionul, avem un suport zilnic pe care îl oferim deja a doua săptămână direct la Consulatul Ucrainei. Toți oamenii care stau la coadă la consulat primesc câte un sandvici și copiii primesc pachete alimentare, mâncare neperisabilă, care poate fi folosită ușor și special avem o colaborare, v-am zis că lucrăm cu Ambasada Ucrainei, am creat acest parteneriat frumos. Donatorii noștri au acceptat să-i ajutăm și pe oamenii care au rămas în Ucraina, prin intermediul ambasadei, și sunt anumite lucruri care încercăm împreună cu ambasada să facem posibil ca ele, fie de aici, fie din alte țări, să ajungă direct în Ucraina. Începând din data de 1 aprilie, la Constantin Stere 1 o să deschidem centrul de zi pentru copii și pentru mămici, o să fie consiliere pentru mămici separat, plus pentru cele care stau în centrele de plasament și nu au toate condițiile o să aibă acces la mașinile de spălat, o să aibă acces la băi și cu copiii se vor face activități.”

Europa Liberă: E nevoie și de consiliere psihologică?

Mariana Ianachevici: „De foarte multă și pentru asta o să angajăm cel puțin 6 psihologi ucraineni și un supervizor local care o să-i ajute, pentru că și pentru ei nu este foarte ușor, întrucât și ei tot de război au fugit, cum a fugit și multă altă lume. În afară de asta, facem o mulțime de donații, desigur că noi mai întâi evaluăm. În primul și în primul rând, cea mai mare problemă este lipsa de medicamente în centrele de plasament și accesul la sănătate, deși, trebuie să recunoaștem, Ministerul Sănătății a făcut și acel ordin, și a dat acces la sistemul de sănătate, dar oamenii trebuie să procure medicamente. Iată și la Bălți am procurat, vineri am dat 13.000 de lei, săptămâna asta probabil încă vreo 13.000 de lei se duc numai pentru centrele din Bălți și în diferite centre acum încercăm să vedem unde sunt mai mulți copii și nu există și alte organizații să angajăm educatori care să meargă și să facă activități cu copiii. Facem trei proiecte mari, proiecte de sistem, o să lucrăm împreună cu Agenția ONU pentru Refugiați, cu Agenția ONU pentru Copii, cu UNICEF-ul, cu Plan International, care este o organizație nouă pe teritoriul Republicii Moldova, și împreună cu Fundația ERIKS din Suedia, cu care o să lucrăm concomitent pe câteva domenii importante, în primul și în primul rând, pe îmbunătățirea protecției copilului la frontieră. Acolo o să încercăm să avem chiar prezență fizică în toate punctele de trecere sau în imediata apropiere de punctele de trecere. Desigur, asta se coordonează cu mai multe organizații, fiindcă deja un șir de organizații neguvernamentale sunt prezente acolo pe loc, prin intermediul altor proiecte de-ale UNICEF-ului; două echipe vor lucra strict doar pe cazul copiilor neînsoțiți și pe alte cazuri mai complicate pentru sistemul local de protecție a copilului, încercăm să lucrăm și pentru o bază de date. Deci, acestea sunt lucruri de sistem, în paralel o să facem instruire atât cât o să putem, instruire scurtă pe subiecte cu care se confruntă azi și acum, de exemplu, Poliția de Frontieră, asistenții sociali, autoritățile tutelare teritoriale.”

Europa Liberă: Din observațiile Dvs., acești copii sunt deciși să rămână în Republica Moldova sau unii împreună cu cei care-i însoțesc se gândesc să plece mai departe spre Vest?

Mariana Ianachevici: „O mare parte pleacă spre Vest. Ați văzut și fluxurile cum sunt și ele continuă să crească spre Vest, în același timp există destul de mulți copii care nu au actele în regulă, au intrat în țară doar cu certificatul de naștere, persoanele care îi însoțesc nu sunt persoane care să-i reprezinte legal și atunci acești copii se opresc aici. Bunăoară, avem o doamnă la Bălți care are copiii proprii, este însărcinată acum, are doi copii sub tutelă și mai are încă 7 copii în casa de copii de tip familie. A venit cu tot acest grup din regiunea Odesa. Apropo, e o doamnă foarte curajoasă, ea nu vrea să plece, vrea să rămână aici, fiindcă și sarcina-i deja în luna a opta...”

Europa Liberă: Majoritatea sunt din regiunea Odesa, care așteaptă să se oprească războiul și să se întoarcă la casele lor?

Mariana Ianachevici: „Da, cei mai mulți pe care i-am întâlnit sunt din regiunea Odesa, am mai întâlnit oameni din Nicolaev, din Mariupol, am avut câteva familii care au locuit și la noi, la AVE Copiii, avem acolo un spațiu micuț, de 8 locuri de cazare. Cam toată lumea a fost din Odesa, Nicolaev, Mariupol, dar din Mariupol atunci când se putea încă ieși de acolo, în ultimul timp nu am avut pe nimeni de acolo, deși avem parteneri la Odesa care încearcă neformal să ajute oamenii să iasă din oraș, dar riscurile sunt foarte mari.”

Europa Liberă: Ceva mai devreme ați acreditat și ideea că e bine să fie cât mai multă atenție focusată către tineri, adolescenții care vin din Ucraina fiind nevoiți să fugă din calea războiului și despre fenomenul traficului de ființe. Chiar credeți că acum, pe timp de război, cineva se gândește să facă trafic de ființe umane?

Mariana Ianachevici: „Chiar cred! Acestea sunt momentele cel mai ușor de folosit în asemenea situații, pentru că acum nu se controlează, acum fluxurile sunt foarte mari, acum avem situațiile acestea de discuții încontinuu și interminabile, gen dăm drumul la copilul de 16 ani neînsoțit, pentru că ucrainenii au așa regulă? Regula în Republica Moldova este alta. Eu mă mândresc cu Republica Moldova și am spus întotdeauna că legislația în Republica Moldova este totuși o legislație bună, pentru că ea a fost construită din căpătâi pe nou. Noi nu am început să lipim pe aici, pe colo, pe ceva vechi, e o legislație nouă. La noi copilul îi 0-18 ani și asta-i regulă absolută în toate domeniile, noi nu avem asemenea excepție. Or, o asemenea excepție în situațiile de criză, când este mult mai puțin control, pentru că tu trebuie să faci față la o mulțime de oameni, și atunci sigur că riscul crește. De exemplu, două săptămâni în urmă, noaptea când m-au sunat de la Ungheni de la unul din punctele de trecere și mi-au spus că sunt două fete. Și eu ce puteam să le spun? Le-am zis: „Voi știți care-i regula. Părerea mea personală, dacă pe mine m-ar întreba, eu sunt categoric împotrivă să meargă singure”. Și zic: „Dar cel puțin formularul ăla de screening de potențiale riscuri de trafic dacă îl faceți, măcar acela vedeți dacă nu vă pune alte semne de întrebare”. Și iată că în situația de la Ungheni au fost niște semne de întrebare. Bine, ele a doua zi deja au fost reanalizate, nu s-au mai adeverit, erau și multe emoții, și noapte, dar mie mi-a plăcut foarte mult. Doamna de la Poliția de Frontieră a fost vigilentă și a făcut un lucru bun. Dacă o să lucreze toată lumea după modelul acesta, o să fie foarte bine. Noi în țară avem foarte mulți copii, vă spuneam, ei au intrat cu un adult, pe unii i-au lăsat adulții aici la alți prieteni. Adică i-a adus o persoană, i-a lăsat aici la o a treia persoană. De exemplu, m-a sunat un domn și m-a rugat să-l ajut, că el nu știa de unde să-i descarce, de unde să-i ia codul personal. Copilul acesta o să primească indemnizația sau n-o s-o primească? El are 16 ani, nu are un reprezentant legal, deci mă gândeam că imediat după întâlnirea cu Dvs. trebuie să încep discuția cu ministerul și să vedem cum o să se aplice regula în cazul copiilor acestora, pentru că toți refugiații au să primească indemnizații.”

XS
SM
MD
LG