Casa Regală a României a informat că Regele Mihai a murit azi la reședința sa din Elveția, la vârsta de 96 de ani. Chiar dacă sănătatea venerabilului fost suveran era de mai multă vreme șubredă, el suferind de leucemie și încă o formă de cancer, știrea morții sale i-a întristat profund pe admiratorii săi.
Regele Mihai a fost „o figură foarte importantă” în istoria comună a României și Marii Britanii, a declarat ambasadorul Regatului Unit la București, Paul Brummell, care a amintit pozițiile tranșante ale fostului suveran român împotriva fascismului și comunismului. Înrudit cu familia regală britanică, Regele Mihai a avut, în special în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, legături strânse cu Londra.
Fruntașii politici din toate partidele l-au omagiat astăzi pe Rege, inclusiv primii săi adversari de după căderea comunismului, Ion Iliescu și Adrian Năstase, care s-au opus, în 1990, intrării sale în țară, și care și-ar fi dorit să-l declare persona non grata. Iliescu a spus că odată cu dispariția Regelui „se încheie cel mai zbuciumat capitol din istoria României”, iar Năstase a vorbit despre „ultima filă din al Doilea Război Mondial”, fiindcă Mihai fusese ultimul șef de stat activ în acea perioadă.
Guvernul României a precizat că „va sprijini organizarea funeraliilor naționale care vor avea loc în memoria Regelui Mihai”. Nu e clar în ce va consta sprijinul, dar astăzi s-au discutat câteva detalii în cadrul unei ședințe tehnice la Palatul Victoria. „Guvernul României este alături de Casa Regală în aceste momente grele”, se mai arată în comunicatul executivului. Premierul Mihai Tudose a transmis la rândul lui condoleanțe, amintind că Regele Mihai a fost „un model de moralitate și demnitate pentru români".
Potrivit unor surse din zona guvernamentală, executivul va aproba mâine o hotărâre prin care va stabili trei zile de doliu național. Nu e sigur ce date vor fi alese, dar unii oficiali socoteau că poate și ziua de 30 decembrie ar putea fi inclusă aici, fiindcă anul acesta se împlinesc 70 de ani de la abdicarea forțată a Regelui.
Președintele liberalilor, Ludovic Orban, a încercat să-l omagieze pe fostul suveran cu promisiunea că PNL va susține propunerea legislativă privind reglementarea statutului juridic al Casei Regale a României. Plenul Senatului a aprobat acum două săptămâni procedura de urgență pentru dezbaterea acestei propuneri care prevede recunoașterea Casei Regale ca persoană juridică de drept privat și acordarea statutului de utilitate publică. În plus, legea propune recunoașterea poziției de Șef al Casei Regale a României ca poziție onorifică, asimilată protocolar cu aceea a unui fost șef de stat, și cuprinde o serie de avantaje, mai ales materiale pentru moștenitorii de drept ai lui Mihai.
Principesa Margareta este urmașa desemnată, pentru că Regele a renunțat la principiul tradițional, prevăzut în vechile constituții din perioada monarhică și care prevedea că succesiunea la tron se face pe linie masculină. De altfel, pentru a scăpa de toate constrângerile și formalitățile strict definite, familia regală autohtonă a renunțat în 2011 la toate legăturile cu Casa de Hohenzollern, din care provine pe linie directă și care este moștenitoarea unei dinastii vechi de aproape o mie de ani.
Ruptura a avut loc după ce noul șef al Casei de Hohenzollern i-a cerut soțului Margaretei, Radu Duda, să nu mai folosească titlul de principe de Hohenzollern, care „nu mai poate fi acordat într-o republică”.
Deci, odată cu dispariția regelui, Margareta va deveni șefa Casei Regale a României, dar această instituție va fi lipsită de sensul pe care i l-a dat Mihai. Fostul președinte Emil Constantinescu a spus în această seară că Regele a plecat așa cum a trăit „demn și împăcat cu istoria și cu sine însuși”.
Președintele Klaus Iohannis a vorbit primul despre zilele de doliu național și a promis că „România va organiza toate ceremoniile așa cum se cuvine”. „Regele Mihai a fost una dintre cele mai mari personalități ale României și a scris cu litere mari istoria României. Este o mare pierdere pentru România, pentru români”, a mai adăugat președintele Klaus Iohannis.
Regele Mihai a fost al patrulea monarh al România și a avut două domnii scurte, una care a început când avea doar șase ani, între 1927 și 1930 și cealaltă care a debutat în 1940, când el avea 19 ani și care a durat până în 1947, când a fost alungat de comuniști.
În timpul vieții, a fost lăsat la periferia scenei politice, de teamă ca nu cumva oamenii să ajungă să facă unele comparații între aristocratul care a fost și fruntașii partidelor autohtone. Acum, însă, elitele țării se străduie să culeagă laurii tristeții, încercând fiecare să câștige câte ceva, prin apropierea directă sau indirectă de Regele defunct.
