Linkuri accesibilitate

Ruben Atoyan (FMI): Nu trebuie să vă spun eu ce dezamăgire provoacă felul cum se recuperează fondurile furate


FMI a publicat un raport pe marginea încheierii programului de finanţare de trei ani pentru R. Moldova şi a spus în analiza sa că Chişinăul a reuşit să-şi stabilizeze atât economia şi finanţele, cât şi sectorul bancar.

FMI recomandă, totodată, guvernului să continue să cheltuiască cu prudenţă şi să-şi consolideze mai departe instituţiile.

Ruben Atoyan (FMI) despre economia R. Moldova
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:04 0:00
Link direct



Într-un interviu pe care l-a oferit Europei Libere odată cu publicarea raportului, negociatorul principal pentru Moldova în cadrul FMI, Ruben Atoyan, a detaliat aceste recomandări, dar a oferit şi o descriere a vulnerabilităţilor noi, pe care le obţine economia moldoveană urmare a loviturilor provocate de noua pandemie.

Ruben Atoyan ne-a spus în interviul pe care ni l-a oferit miercuri că vulnerabilităţile care împiedică la ora actuală R. Moldova să se dezvolte ţin, după consolidarea bancară atinsă în cadrul programului precedent, de buna guvernanţă şi funcţionalitatea instituţiilor.

La Chişinău există toată înţelegerea că acestea sunt problemele esenţiale ce trebuie ţintite de noul angajament

De la corupţia persistentă până la lipsa statului de drept şi nivelul mare al plăţilor informale, de la problemele fiscale ale întreprinderilor şi slăbiciunile sectorului non-bancar până la hibele legislaţiei din domeniul combaterii spălării banilor… sunt doar câteva din domeniile ce trebuie tratate în continuare cu atenţie de autorităţi şi pe care se va concentra un eventual nou acord între guvernul de la Chişinău şi FMI, spune reprezentantul fondului. „Şi nu trebuie să vă spun eu câtă dezamăgire provoacă felul cum se recuperează fondurile furate din sistemul bancar moldovenesc,” a mai adăugat Ruben Atoyan. „Dar aparent la Chişinău există toată înţelegerea că acestea sunt problemele esenţiale ce trebuie ţintite de noul angajament”, mai spune el.

Atât încheierea programului, cât şi analiza FMI vine, însă, pe fundalul survenirii unei noi provocări globale pe care o semnifică coronavirusul. R. Moldova devine un prim subiect al riscului, estimează reprezentantul FMI, şi asta nu doar pentru că s-ar afla în mijlocul crizei, ci mai ales din cauză că cei mai importanţi parteneri ai săi sunt puternic afectaţi. „Multe remitenţe vin din Italia, ţară puternic lovită de pandemie, la fel, remitenţe vin din Rusia aflată sub o lovitură dublă, urmare a virusului şi a scăderii preţului la petrol. Prin urmare, R. Moldova va avea de suferit din cauza restrângerii comerţului şi a remiterilor”, estimează Ruben Atoyan şi continuă: „Probabil statul va acumula mai puţine taxe, vor creşte cheltuielile de sănătate şi vor fi necesare măsuri pentru sprijinirea businessului.”

„Suntem dispuşi să ne oferim sprijinul inclusiv în aceste subiecte în cadrul viitoarelor discuţii”, mai spune reprezentantul FMI.

Câteva zile în urmă, FMI a anunţat că este gata să mobilizeze credite de urgenţă de un trilion de dolari (o mie de miliarde de dolari) pentru ţările afectate de epidemie, făcând totodată apel la guverne să pună la punct politici care să ajute persoanele şi companiile cele mai afectate de pandemie.

Întrebat dacă R. Moldova ar putea miza pe acest sprijin, Ruben Atoyan a precizat că FMI îi poate pune la dispoziţie Chişinăului în jur de 100 de milioane de dolari, că guvernul de la Chişinău cunoaşte de existenţa acestei disponibilităţi, dar că deocamdată vreo adresare din partea guvernului moldovean nu a fost recepţionată de Fond.

La începutul acestei luni, când FMI îşi încheiase ultima evaluare la Chişinău, iar autorităţile moldovene se mândreau că vor primi ultima tranşă de 20 de milioane de dolari din creditul accesat încă în 2016, premierul moldovean, Ion Chicu, ne spunea într-un interviu că guvernul său ar putea începe negocierea unui nou acord cu Fondul deja începând cu luna aprilie. Acum, când pandemia de coronavirus a ajuns să domine actualitatea globală, interesul guvernului de la Chişinău pentru un nou acord cu Fondul ar urma să crească exponenţial, apreciază la Europa Liberă Veaceslav Negruţa de la Transparency International Moldova, în trecut ministru de finanţe:

Vor urma sărăcirea populaţiei şi reducerea din potenţialul inclusiv fiscal al bugetului


„Din păcate, câteva ingrediente au apărut între timp, din februarie şi până acum, ba chiar din ziua în care FMI a aprobat în 11 martie ultima tranşă din creditul pentru R. Moldova. Efectele de la epidemie în sens economic şi financiar creează mari imprevizibilităţi în tot ce se cheamă economia R. Moldova. În plus, vor urma sărăcirea populaţiei şi reducerea din potenţialul inclusiv fiscal al bugetului într-o perioadă de următoarele 3-.6 luni, un efect major vor suferi remitenţele. Toate aceste lucruri trebuie înţelese, ca şi tendinţe, trebuie evaluate, ca şi impact, şi e nevoie de corectări majore în tot ce se cheamă buget pe 2020. Asta trebuie făcut până a avea o discuţie cu FMI pe un nou program, accentul urmând să cadă acum pe reducerea efectelor crizei legate de pandemie şi salvarea cât se poate din veniturile populaţiei."

Într-un discurs recent în legislativ, ţinut în momentul în care a cerut acestuia aprobarea instituirii stării de urgenţă pe următoarele două luni, premierul Chicu a spus că are în vedere o serie de măsuri în sprijinul afacerilor, dar a lăsat de înţeles că eforturile imediate ale guvernul ţintesc oprirea îmbolnăvirilor şi abia apoi se va trece la gândirea soluţiilor pentru evitarea dezastrelor economice.

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG