Lista noilor sancționați a fost publicată miercuri seara de Igor Zaharov, purtătorul de cuvânt al ministerului moldovean de Externe, care a spus că decizia Moscovei este „regretabilă”, iar astfel de măsuri „devin deja obișnuite”.
Ceva mai devreme, în aceeași zi de 10 ianuarie, ministerul rus de Externe l-a convocat pe ambasadorul moldovean la Moscova pentru a-i prezenta o notă de protest în legătură cu ceea ce autoritățile ruse consideră „persecuții neîntemeiate ale mass-mediei ruse și de limbă rusă” în R. Moldova.
Comentând noile interdicții rusești, primele din 2024, Zaharov a mai spus într-un mesaj trimis presei că autoritățile moldovene vor contracara mai departe „ingerințele externe” și orice alte „acțiuni destabilizatoare” la adresa securității și suveranității R. Moldova.
Câte reprize de interdicții rusești au existat în 2023
Din noul grup al celor care au primit interdicție de intrare în Rusia fac parte șapte jurnaliști și cinci demnitari de la Chișinău, inclusiv șeful de cabinet al președintei moldovene, Adrian Băluțel, și consiliera șefei statului pentru afaceri externe și comunicare strategică, Olga Roșca.
În 2023, Rusia a emis mai multe interdicții asemănătoare, în lunile aprilie, august, octombrie și noiembrie, vizând mai ales deputați ai partidului de guvernământ PAS.
Cel mai mare grup de moldoveni a fost sancționat de Moscova în august 2023, după ce autoritățile moldovene au redus drastic numărul diplomaților de la ambasadă rusă la Chișinău, trimițând acasă 45 de diplomați, angajați ai ambasadei ruse și membri ai familiilor acestora.
Europa Liberă a scris ulterior într-un articol de investigație că cel puțin doi din cei 10 diplomați rămași la ambasada Rusiei la Chișinău după expulzările din august au legături cu Serviciul Federal de Securitate rus, FSB, iar alții doi au înscriere la adrese din Moscova asociate cu direcția de spionaj a armatei ruse.
