În săptămâna dedicată libertății presei, la Chișinău a fost prezentat marți un Memoriu despre situația în care se află jurnalismul din Republica Moldova. Centrul pentru Jurnalism Independent, alături de mai multe ONG-uri de media, constată că în ultimul an declinul libertății mass-media este alarmant. Redacțiile independente au rămas vulnerabile financiar, iar jurnaliștii au continuat să se confrunte cu amenințări și intimidări în timp ce informau cetățenii despre evenimentele de interes public.
ONG-urile de media, considerate drept veghetori informali ai standardelor jurnalistice, au ajuns la concluzia că situația presei din R. Moldova, de la independență încoace, niciodată nu a fost prea strălucită. Anul trecut, însă a fost unul de performanță în constrângerea presei cu motive pretins obiective scoase în față – criza pandemică asociată cu instabilitatea politică și cea economică.
Directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu, mai spune că factorul politic a alimentat decisiv această situație. Și asta pentru că politicienii au reușit să transforme mai multe instituții mediatice în cutii de rezonanță. S-au ghidat de interese electorale, iar în consecință publicul a avut acces la conținut media identic, lipsit de pluralism, în unele cazuri manipulator și propagandistic, spune Nadine Gogu:
„Nu în ultimul rând e vorba și de utilizarea Consiliului Audiovizualului, care este o instituție de reglementare în domeniul audiovizualului, deci utilizarea acestuia în rol de bâtă politică pentru a tempera vocile critice ale unor televiziuni, în timp ce CA trece cu vederea încălcările comise de către furnizorii de servicii care sunt afiliați politic. Am văzut acest lucru în campania electorală, când unele partide au folosit posturile de televiziune pe rol de instrumente de propagandă sau agitație electorală. Această ingerință a politicului are drept rezultat reducerea pluralismului de opinii. Se reduce și calitatea produselor media și publicul este dezinformat.”
Din cauza incapacității autorităților să informeze corect și prompt cetățenii, s-a produs și „poluarea deliberată a spațiului informațional cu falsuri referitoare la situația pandemică”. Tocmai din acest motiv, știrile false reușesc să își facă loc în spațiul mediatic și, mai mult decât atât, să fie puse pe același cântar cu informațiile veridice, spune jurnalista Cornelia Cozonac, directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice:
Parcă au folosit pandemia ca să nu răspundă jurnaliștilor
„Autoritățile nu au fost deschise, mai ales cele din sănătate. Au fost destul de reticente în gestionarea fluxului de informație, în oferirea informației din care cauză chiar uneori era foarte dificil să dezmințim unele știri false care apăreau în media. Parcă au folosit pandemia ca să nu răspundă jurnaliștilor sau ca să-și justifice lipsa de reacție, răspunsurile care, de fapt, nu conțineau nimic sau în general lipsa de răspunsuri. Pe rețele sociale s-au amplificat atacurile asupra jurnaliștilor de investigație urmare a anchetelor pe care le fac și chiar a subiectelor legate de pandemie, de vaccinuri.”
Constatările îngrijorătoare ale ONG-urilor de media din R. Moldova se conțin și în cel mai recent raport al Freedom House „Națiuni în tranziție”. Țara este plasată pe locul 20 în clasamentul a 29 de state din fostul spațiu sovietic, Europa centrală și de Est. E considerată în continuare o țară cu „regim hibrid” și probleme cronice sau acutizate de democrație. Cercetătorul media Victor Gotișan, autorul secțiunii pentru R. Moldova, constată că situația presei continuă să se înrăutățească. La prima vedere, mass-media este diversă, însă breasla rămâne extrem de polarizată, fiind influențată excesiv de politicieni și oligarhi. „Am avut un an 2020 la care am rămas doar cu așteptările pe marginea reformelor important și care ard la propriu și la figurat de câțiva ani încoace. În mass-media practic controlul asupra sectorului s-a schimbat de la un partid la altul și mă refer aici de la PDM la PSRM. Societatea civilă în 2020 a fost din ce în ce mai atacată și, practic, avem un haos total în ceea ce privește Parlamentul și instituțiile oficiale, unde traseismul politic a ajuns la cote de neimaginat.”
Faptul că în vara acestui an R. Moldova va trece printr-un scrutin anticipat nu prevestește nimic bun pentru presă, spun experții cu care am stat de vorbă. Analizând comportamentul celor mai importanți actori politici imediat după aflarea știrii despre alegerile din 11 iulie se poate anticipa o campanie electorală „la cuțite” în care o parte din instituțiile media se vor lansa în acțiuni de partizanat politic, punând alegătorii la grea încercare.
