Linkuri accesibilitate

În Transnistria, valul patru al pandemiei este întâmpinat cu iarmaroace și concerte


Festivalul vinului și viței-de-vie la Tighina

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene.

În Transnistria, valul patru al pandemiei este întâmpinat cu iarmaroace și concerte
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00

Din sumarul ediţiei:

Medicii din regiunea transnistreană avertizează că numărul de îmbolnăviri de Covid-19 este în creștere, forma bolii este mai gravă și cer să fie respectate măsurile de prevenție. În același timp, în regiune nu există niciun fel de restricții și administrația continuă să organizeze iarmaroace, concerte și competiții. Noua guvernare de la Chişinău va pune accent de componenta politică la negocierile pentru reglementarea transnistreană. Gazele și problematica transnistreană – pe agenda discuțiilor de săptămâna aceasta de la Moscova a ministrului de Externe Nicu Popescu. Și un interviu cu analistul ucrainean Vitali Portnikov despre gaze și conflictele înghețate din regiune.

***

Pentru început, o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute.

Problema datoriei regiunii transnistrene la gaze față de Rusia va fi reglementată politic, în cadrul negocierilor din Comisia interguvernamentală mixtă moldo-rusă, care se reunește luna aceasta, a declarat directorul Moldovagaz, Vadim Ceban, citat de IPN. Șeful de la Moldovagaz a precizat că protocolul Comisiei interguvernamentale va fi publicat și acolo va fi prezentat mecanismul achitării datoriei malului stâng al Nistrului. „Șapte miliarde de dolari este o sumă serioasă. Fără o soluție politică, această problemă nu va putea fi rezolvată”, a adăugat Vadim Ceban.

Vadim Ceban
Vadim Ceban

Pretinsul lider de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, pledează pentru ca Tiraspolul să plătească direct Gazpromului gazul consumat, fără medierea Chișinăului. Krasnoselski a făcut declarația în cadrul unei conferințe de presă la Moscova, unde a fost săptămâna trecută. În ceea ce privește datoria la gaze de 7 miliarde de dolari a regiunii transnistrene, Krasnoselski a spus că „Moldova trebuie să legalizeze aceste rapoarte și să confirme posibilitatea noastră de plăti direct Rusiei. Am făcut un demers către premierul Moldovei cu solicitarea de a ni se acorda licență pentru constituirea relațiilor directe cu Gazprom. Așteptăm rezultate”, a declarat Krasnoselski, subliniind că Transnistria își recunoaște această datorie.

De ce Vadim Krasnoselski insistă cu atâta înverșunare să devină primul conducător nelegitim al Transnistriei?

Autoritatea electorală de facto de la Tiraspol a refuzat înregistrarea în cursă pentru așa-numitele alegeri prezidențiale din 12 decembrie din regiunea separatistă a lui Anatoli Dirun, unul dintre contracandidații anunțați ai liderului actual, Vadim Krasnoselski. Dirun încearcă să participe la toate alegerile din stânga Nistrului, însă nu este înregistrat în cursă – comisia electorală de la Tiraspol declară de fiecare dată că a identificat în listele sale de susținători un număr mare de semnături neconforme. Alți trei candidați care și-au anunțat intenția de a concura cu Vadim Krasnoselski sunt persoane necunoscute publicului larg - șeful unei cooperative locative de la Bender, un ales local din satul Hârtop din raionul Grigoriopol și un locuitor al orașului Bender. Iar un al șaselea pretendent, liderul comuniștilor din regiune Oleg Horjan, este de trei ani în închisoare după organizarea unui protest pașnic la Tiraspol. „Singura întrebare care mai rămâne este de ce Vadim Krasnoselski insistă cu atâta înverșunare să devină primul conducător nelegitim al Transnistriei?”, a scris Anatoli Dirun pe canalul său de Telegram.

Europa a devenit din nou epicentrul pandemiei, iar multe țări iau în considerare noi restricții dure. În Austria, nevaccinații vor mai putea merge de luni numai la locul de muncă, cu test negativ, la medic și în alte deplasări „vitale”, într-un efort de mărire a ratei de vaccinare, aflată în prezent sub media UE. În Germania, cancelara Angela Merkel a făcut apel sâmbătă la un „efort național” pentru contracararea noului val al pandemiei de COVID-19 și i-a îndemnat pe oameni să se vaccineze. Joi, în cea mai populată țară a UE s-au înregistrat în premieră peste 50.000 de cazuri noi într-o singură zi.

Iar în Rusia, unde rata de vaccinare este sub 40 la sută, s-a înregistrat sâmbătă un nou record de decese provocate într-o singură zi de COVID-19 - 1.241 de oameni în 24 de ore.

Uniunea Europeană a spus vineri că este alarmată de activitățile militare rusești din apropierea graniței ucrainene, după ce Washingtonul a cerut Moscovei explicații pe aceeași temă. „Continuăm să urmărim situația, iar informațiile primite până acum sunt destul de îngrijorătoare”, a spus purtătorul de cuvânt al Bruxelles-ului pe teme externe, Peter Stano, la o conferință de presă.

Miercuri, șeful diplomației SUA Antony Blinken a avertizat Rusia să nu facă încă „o mare greșeală” în privința Ucrainei, cum a fost cea din 2014, când a masat trupe de-a lungul frontierei cu Ucraina, sub pretextul fals că ar fi fost provocată. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a insistat vineri că Rusia „nu reprezintă o amenințare pentru nimeni”, și a acuzat țările NATO că ar recurge la acțiuni „de provocare”. Ministrul de externe al Ucrainei discută subiectul cu secretarul-general NATO Jens Stoltenberg luni, la Bruxelles.

Compania aeriană de stat Belavia a anunțat vineri, 12 noiembrie, că a încetat transportul cetățenilor din Irak, Siria și Yemen din Turcia în Belarus, la cererea oficialilor turci, pe fondul crizei migranților de la granița Belarusului cu Uniunea Europeană. Angajamentul vine la o zi după ce guvernele occidentale au condamnat Minskul la ONU pentru politicile din Belarus care au prins mii de migranți din Orientul Mijlociu de-a lungul graniței cu Polonia. Iar miniștrii apărării din Lituania, Estonia și Letonia au dat joi publicității o declarație comună în care se afirmă că actuala criză a migranților este „cea mai dificilă criză de securitate pentru regiune, pentru Uniunea Europeană și NATO din ultimii ani.” Printre oficialii baltici există temeri, ne-exprimate public, că Lituania, care are o graniță de aproape 700 de kilometri cu Belarus, ar putea fi următoarea țintă a unui nou val de migranți.

Sute de migranți s-au adunat la granița dintre Belarus și Polonia
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:44 0:00

Liderii UE au acuzat Minsk-ul de tactici de „război hibrid” în care atrage migranții din țările sărace și sfâșiate de război din Orientul Mijlociu și Africa și apoi îi împinge intenționat la granițele sale cu Polonia, Lituania și Letonia, ca ripostă pentru sancțiunile europene impuse Minskului după reprimarea violentă de către regimul Lukașenka a mișcării de opoziție de după alegerile prezidențiale belaruse din august 2020.

***

Să planteze copaci și să arunce mai puțin gunoi

Corespondenții noștri în stânga Nistrului au stat de vorbă cu oamenii întâlniți pe stradă la Tiraspol și Bender, întrebându-i ce pot face oamenii de rând pentru a contribui la soluționarea problemelor ecologice și a avea grijă de natură și de mediu:

Vox:

- Ar fi bine să fie strânse frunzele și să fie scoase din oraș. În regiunea noastră ar fi tare bune niște aparate pe care le-am văzut la Odesa, care din frunze și crengi fac granule și brichete pentru încălzire. Asta ar fi tare bine, doar că la noi nu se aude nimic despre așa ceva.

- Să planteze copaci și să arunce mai puțin gunoi. Și mai puține pungi de plastic în magazine, trebuie să se treacă la cele din hârtie sau la torbe din pânză sau din plasă, cum era pe vremea sovietică. Așa ar fi frumos și comod și s-ar polua mai puțin pământul. Și oamenii să fie mai educați – să strângă gunoiul după ei, să-l arunce la coș și nu pe jos. Așa începe totul, cu lucruri mărunte. Dacă oamenii ar fi mai educați, și viața ne ar fi mai ușoară.

- Trebuie introduse amenzi mari pentru aruncarea gunoiului. Și ar mai fi nemaipomenit să se prelucreze materialele reciclabile. Dar la noi din păcate nu va construi nimeni o fabrică de reciclare, pentru că e foarte scump. Se pot organiza mai multe evenimente dedicate acestui subiect, să fie mai multe „zile verzi”. Iar fiecare personalitate mai cunoscută din oraș să-și planteze un copac unde să fie scris numele lui – cred că ar fi o idee tare bună și i-ar motiva și pe alții.

Piața agroalimentară, Tiraspol
Piața agroalimentară, Tiraspol

- Să plantăm mai mulți copaci, să facem mai puțin gunoi, să fie mai puține mașini…

- Trebuie să aruncăm gunoiul doar în locurile special amenajate, să prelucrăm plasticul, iar bateriile și becurile stricate să le ducem doar în punctele de colectare a acestora. Și să nu se mai taie copacii, să fie reciclată hârtia.

- Trebuie să refuzăm pungile de plastic în magazine, să protejăm natura ca s-o păstrăm frumoasă, să nu fie tăiați copacii. Copacii trebuie nu tăiați, ci decorați cu beculețe, să fie frumos.

- Copacii trebuie plantați nu doar cu ocazii speciale, nu doar de sărbători.

Tiraspol
Tiraspol

***

De la începutul pandemiei Chişinăul a transmis Tiraspolului aproape 263 de mii de doze de vaccin anti-Covid, iar cadrele medicale din regiune au fost instruite de specialiști din Chişinău privind administrarea fiecărei categorii de vaccin, anunță un comunicat al Biroului de reintegrare. Comunicatul mai amintește și că persoanele vaccinate din regiunea transnistreană obțin și certificate confirmative legale ale Republicii Moldova. Aceste certificate de model internațional permit inclusiv circulația liberă în străinătate a locuitorilor regiunii transnistrene.

Vaccinurile ajung în regiunea transnistreană prin intermediul Chişinăului, care transmite Tiraspolului 10 la sută din donații, dar și din loturile achiziționate din Bugetul de stat. Chişinăul spune că face acest lucru pentru ca și cetățenii săi care locuiesc pe teritoriul pe care nu are acces, aflat sub controlul administrației separatiste, să poată avea acces la vaccin.

În pofida acestor eforturi cota de vaccinare în regiunea transnistreană rămâne foarte scăzută – doar puțin peste 24 la sută.

Iar medicul sanitar-șef din stânga Nistrului, Natalia Beril, a declarat recent că dacă ritmul vaccinării nu va fi accelerat, va fi nevoie de doi ani pentru a atinge cota de 70 la sută de persoane vaccinate în regiunea transnistreană.

Liderul regiunii, Vadim Krasnoselski, a mers săptămâna trecută la Moscova, iar la o întâlnire avută marți cu șeful adjunct al administrației prezidențiale, Dmitri Kozak, i-a cerut acestuia, din nou, vaccin rusesc Sputnik-V.

În regiunea transnistreană au fost create așteptări mari legate de vaccinul rusesc Sputnik V. Vadim Krasnoselski și presa din regiune au promis încă de la începutul anului vaccin rusesc pentru toți locuitorii regiunii, iar în așteptarea serului rusesc lansarea campaniei de vaccinare a întârziat și primele loturi de AstraZeneca au fost ținute de Tiraspol în depozite. Însă Moscova a trimis pentru regiunea separatistă doar 41 de mii de seturi de Sputnik, în luna aprilie și iunie. Nu a avut mai mult succes nici solicitarea Tiraspolului de a cumpăra vaccin rusesc.

Astfel că loturile de vaccin occidental transmise de Chişinău sunt sigurele disponibile pentru locuitorii regiunii transnistrene. În acest moment acolo există Pfizer, AstraZeneca și Sinovac, dar și cantități limitate de Johnson&Johnson, disponibil însă doar în unele orașe.

Statistica îmbolnăvirilor de Covid-19 în regiunea transnistreană pentru luna octombrie
Statistica îmbolnăvirilor de Covid-19 în regiunea transnistreană pentru luna octombrie

În încercarea de a accelera vaccinarea, autoritățile sanitare locale au deschis puncte de vaccinare la piețele de la Tiraspol, Bender, Râbnița, Slobozia și Dubăsari, se fac maratoane mobile de week-end și sunt organizate echipe mobile care merg în sate. Cu toate acestea rata de vaccinare rămâne foarte scăzută. Vineri, de exemplu, presa din regiunea transnistreană a anunțat că s-au vaccinat puțin peste 680 de persoane, asta în timp ce au fost înregistrate peste 500 de cazuri noi de îmbolnăviri de Covid-19.

Epidemiologii de la Tiraspol bat alarma și spun că numărul de îmbolnăviri este în creștere în regiune și deocamdată prognozele nu sunt favorabile. În fiecare zi în stânga Nistrului sunt înregistrate între 450 și 500 de noi cazuri, la o populație de puțin peste 300 de mii de locuitori.

Șefa departamentului epidemiologic al Centrului de igienă de la Tiraspol, Angela Muntean, a anunțat săptămâna trecută, citată de presa din regiune, că peste o treime din noile cazuri de infectări sunt înregistrate la Tiraspol, după care urmează Bender și Slobozia, iar mai bine de trei sferturi sunt persoane nevaccinate.

În același timp, medicii din regiune semnalează și faptul că în acest val al pandemiei boala se manifestă mult mai sever și în consecință crește și numărul de decese cauzate de Covid. Vineri a fost înregistrat un antirecord de la începutul pandemiei – 25 de pacienți decedați.

Una din cauze este faptul că bolnavii încearcă să se trateze singuri acasă și ajung la medic abia atunci când starea lor se agravează. Unii dintre pacienții ajunși în stare gravă la spital spun că nu credeau în existența Covid și erau convinși că au făcut o viroză. Spitalele din regiune sunt pline în proporție de peste 90 la sută. De la începutul pandemiei, aproape 73 de mii de persoane în regiunea transnistreană au fost diagnosticate cu Covid-19, iar 1700 au decedat.

Medicii din regiune fac apel la respectarea măsurilor de protecție, printre care purtarea măștilor, respectarea distanței sociale, dezinfectarea suprafețelor și a mâinilor.

Apelul nu pare să fie susținut de administrație, care în această perioadă se pregătește de alegerile așa-zise prezidențiale care vor avea loc pe 12 decembrie. În regiune nu există niciun fel de restricții, iar festivalurile, iarmaroacele și competițiile sportive sunt în toi.

Așa de exemplu, în weekendul trecut a avut loc un concert la Camenca, un iarmaroc al producătorilor locali la Bender, competiții de mini-fotbal, un concert și proiecție de film în cinematograf la Tiraspol. Nu au existat restricții nici la meciul de fotbal de acum două săptămâni, unde Sheriff a jucat pe stadionul său din Tiraspol cu Inter-Milano – unde spectatorilor nu li s-a cerut prezentarea unui certificat Covid. Următorul meci din Liga Campionilor va fi jucat de Sheriff la Tiraspol cu Real Madrid, pe 23 noiembrie.

***

Există o reticență pe care o știți bine în procesul de negocieri de a discuta o finalitate politică

Oficialii de la Chişinău declară că vor insista, la negocierile pentru reglementarea transnistreană, pe discuțiile pe marginea coșului trei, legat de reglementarea politică finală a conflictului. „Nu este în interesul Republicii Moldova să se pună accent în aceste negocieri doar pe coșul economic și cel social. Va trebui să găsim soluții pentru a convinge Tiraspolul să discute aceste probleme”, a declarat Mihai Popșoi, vicepreședintele Parlamentului, președinte al Comisiei pentru control parlamentar asupra reintegrării, la panelul dedicat subiectului reintegrării țării și reglementării conflictului transnistrean, de la Forumul de Integrare Europeană a Republica Moldova care a avut loc la Chişinău săptămâna trecută.

„Cu regret, există o reticență pe care o știți bine în procesul de negocieri de a discuta o finalitate politică. Accentul se dorește să fie pus de așa-zisele autorități din stânga Nistrului pe domeniul economic pentru a mai beneficia de pe urma concesiunilor făcute de autoritățile de la Chişinău, dar nu există voință pentru a discuta o finalitate politică, o reglementare sustenabilă a conflictului. Noi vom munci și vom insista pentru a conveni o asemenea soluție.”

Potrivit lui Mihai Popșoi, abordarea că integrarea economică a regiunii transnistrene în piața europeană va duce la o schimbare de percepții și interese în domeniul apropierii reglementării este una ușor naivă. „Atâta timp cât vor exista interese obscure, lucrurile se vor mișca greu. Așa că intenția noastră fermă este să curmăm aceste scheme. Este unica șansă de a obține o reglementare sustenabilă”, spune Mihai Popșoi.

„Între timp, până la găsirea soluției politice a conflictului, trebuie să avem zi de zi grijă de îmbunătățirea vieții oamenilor. Din păcate, există foarte multe probleme,fie că este vorba despre școlile cu predare în limba română din stânga Nistrului, fie că e vorba de accesul la terenurile agricole, fie că e vorba de arestările arbitrare ale cetățenilor noștri, fie că e vorba de contrabanda care este una din sursele principale de venit pentru așa-zisele autorități de la Tiraspol, dar și pentru unele figuri influente, așa cum cunoaștem foarte bine din relatările presei din cei 30 de ani, din investigațiile privind schemele de contrabandă cu țigări, carne sau energie electrică. Schemele de contrabandă sunt multiple și atâta timp cât ele vor exista, va fi convenabil pentru cei din stânga Nistrului să mențină status-quo-ul actual”, a mai spus vicepreședintele Parlamentului, Mihai Popșoi, la Forumul de Integrare Europeană a Republicii Moldova.

***

Vicepremierul Nicu Popescu, ministru al afacerilor externe și integrării europene, merge la Moscova, unde se așteaptă discuții dificile pe subiectul gazelor, iar miercuri, 17 noiembrie, va avea și o întâlnire cu omologul său rus Serghei Lavrov.

Nicu Popescu, ministrul Afacerilor Externe
Nicu Popescu, ministrul Afacerilor Externe

Într-un interviu recent în care anunța această vizită, președinta Maia Sandu spunea că recenta criză a gazelor a scos la iveală multe chestiuni problematice în relațiile dintre Chișinău și Moscova, între care restricțiile la exportul de produselor agricole moldovenești în Rusia, problema transnistreană și acordurile privind garanțiile sociale pentru cetățenii moldoveni care lucrează în Rusia. Liliana Barbăroșie a aruncat o privire asupra posibilei agende a acestei vizite.

Noul contract pe gaze, încheiat la Sankt Petersburg în ultimele zile ale lunii octombrie, nu a exclus totuși nevoia reglementării unei imense datorii istorice, pe care Gazprom o estimează la 709 milioane de dolari, iar Chișinăul insistă mai întâi s-o auditeze.

Discuțiile despre reglementarea datoriei, dar și cele asupra unui eventual acord moldo-rus în domeniul energetic, ar urma să înceapă până la sfârșit de an, pentru aceasta urmând să fie convocată comisia interguvernamentală moldo-rusă.

Așa că un punct important, avansat pe parcursul pregătirii vizitei la Moscova pe agenda șefului diplomației moldovene, ar putea fi tocmai pregătirea acestei reuniuni.

De mulți ani, Kremlinul subvenționează regiunea transnistreană

Ambele acorduri - și cel vizând auditarea datoriei, și cel pe domeniul energetic, se pot dovedi a fi ținte dificile de atins pentru guvernul moldovean, anticipează pe de altă parte analiștii, iar potrivit unuia dintre ei, Iulian Groza, directorul Institutului de Politici și Reforme Europene, asta pentru că se referă, ambele, la subiecte grave de disensiuni - o datorie de sute de milioane pretinsă de Gazprom malului drept al Nistrului, dar și alta, de zece ori mai mare, atribuită formal doar malului stâng:

„De mulți ani, Kremlinul subvenționează regiunea transnistreană, dar până la moment oricum se contabilizează aceste datorii, cel puțin formal, în contul Moldovagaz. Or, acest lucru trebuie reglementat între Moldovagaz și Gazprom în așa fel încât Gazpromul să poată nu doar să ducă evidența, dar și să asigure că Tiraspol-Transgaz, compania care operaționalizează transportul de gaze în regiunea transnistreană să-și achite datoriile către Gazprom. Evident că subiectul dat este o înțelegere comercială care trebuie să fie reglementată de înțelegeri între Moldovagaz și Gazprom, dar în același timp înțelegem foarte bine că implică și un aspect care trebuie să fie discutat și la nivel politic. Nu știu dacă există foarte mari așteptări, având în vedere că de mulți ani lucrurile nu s-au rezolvat. Chestia este că deja a venit timpul ca toate aceste lucruri să fie rezolvate.”

***

Colegul meu Ivan Svetcenko a discutat cu analistul și jurnalistul ucrainean Vitali Portnikov, despre cum vede el contractul semnat dintre Republica Moldova și Gazprom și subiectul gazelor naturale în general.

Vitali Portnikov
Vitali Portnikov

Vitali Portnikov: „De ce „Gazprom” a insistat ca Moldova să plătească datoria pentru gaze, chiar dacă a existat o opțiune foarte concretă de a achita datoria integral în următorii trei ani, iar apoi datoria în următorii doi ani? Și pentru aceasta să primească o reducere de 25% la livrările de gaz din prețul pieței. Și apoi, deodată, totul s-a schimbat în mod magic.

Ce i s-a oferit Moldovei – nu știm. Vorbim despre ceva despre ce noi, în principiu, nu avem nicio informație. Nu știm ce a propus, în mod real, „Gazprom”. Nu știm dacă au existat revendicări politice. Putem presupune că acestea au existat, dar ne bazăm pe textele presei occidentale și nu pe ceea ce a fost anunțat public. Nu știm ce a fost semnat până la urmă. Și nici măcar nu știm dacă Moldova are capacitatea de a plăti pentru gaze la prețul fixat în noile acorduri. Nici asta nu știm, pentru că pentru putea răspunde la această întrebare trebuie să ne așezăm și să analizăm nevoile industriei din Republica Moldova, nevoile populației, care vor fi prețurile pentru populație și pentru industrie. Orice altceva este învăluit de negura necunoscutului. La fel cum, de altfel, sunt învăluite de negura necunoscutului și adevăratele intenții ale Rusiei în ceea ce privește semnarea acestui contract.

De ce, pentru prima dată din 2012, Moscova a acceptat să semneze un contract pe termen mediu? Aici, la Kiev, de 10 ani deja nu există niciun contract. Căci în fiecare an contractul este prelungit cu un an, tocmai pentru că „Gazprom” cere achitarea datoriilor. Această politică a fost stabilită acum 10 ani în urmă. Doar că anul acesta ei practic au refuzat să reînnoiască acest contract pe un an.

Adică, pe de o parte, au refuzat să reînnoiască contractul pe un an, iar noi ne explicam acest lucru prin presiuni politice, însă apoi au fost de acord să semneze un contract pe cinci ani cu Moldova, lucru care nu a putut fi realizat nici măcar în perioada lui Igor Dodon și nici în perioada în care Moldova era de facto condusă de Vlad Plahotniuc.”

Europa Liberă: Dacă e să privim situația strategic, ce credeți că putem face cu „Gazprom”-ul? Să reducem dependența energetică? Să utilizăm cumva gazul lichefiat din SUA?

Vitali Portnikov: „La prețurile actuale de pe piața de gaze spot, voi nu aveți posibilitatea de a folosi gaze din Statele Unite, pentru că aceste gaze simt prea scumpe pentru voi, de altfel la fel ca și pentru Ucraina.”

Europa Liberă: Atunci surse alternative de energie?

Vitali Portnikov: „Nu. Dacă e să privim lucrurile strategic, atunci putem vorbi despre multe, putem ține o întreagă conferință la Glasgow. Dar, cum se spune, căldură trebuie să dăm chiar acum. Acum avem o situație absolut simplă: în următorii cinci ani, Gazprom-ul va rămâne monopolist pe piața energetică din Moldova.

Ce se va întâmpla în acești cinci ani, adică în ce măsură Moldova va putea diversifica aprovizionarea cu gaze? Întrebarea este – de unde, din ce surse? Pe ce căi? Va folosi energie verde? Toate acestea sunt întrebări către Guvernul Republicii Moldova. Va fi gata acesta să acționeze într-o astfel de paradigmă? Sau acolo se va decide că această criză a fost depășită și se poate sta liniștit?”

Europa Liberă: Și acum, după ce am vorbit despre problema gazelor, putem trece și la problema separatismului și a republicilor nerecunoscute. Voi începe de departe. În opinia dumneavoastră, domnule Portnikov, este corect să facem paralele între Transnistria nerecunoscută și așa-numitele republici populare Donețk și Luhansk. Sau sunt situații complet diferite?

Vitali Portnikov: „Acestea sunt situații complet diferite, este incorect să faci astfel de paralele. Pentru că Transnistria este de facto o enclavă separatistă încorporată în țesătura statalității moldovenești. Conducerea Moldovei, chiar și pe vremea primului președinte al țării, Mircea Snegur, a optat pentru acea variantă de dialog cu teritoriul ocupat pe care acum Kremlinul vrea să o impună conducerii ucrainene.

A existat un dialog direct cu șeful regimului separatist, Igor Smirnov. Și acest tip de a fost susținut nu doar de președintele Snegur, ci de toți liderii de mai târziu ai Republicii Moldova. Atât președinți, cât și prim-miniștri, care au ajuns inclusiv să viziteze Tiraspolul. Știți foarte bine acest lucru. Și punctul culminant a fost celebrarea comună de către președintele de atunci al țării dumneavoastră, domnul Dodon, și liderul Transnistriei, domnul Krasnoselski, a Zilei Rusiei la Bender. Vă amintiți bine asta, nu?”

Europa Liberă: Da, au fost și fotografii comune...

Vitali Portnikov: Ar fi greu de imaginat președintele Ucrainei care să meargă la liderii așa-ziselor republici populare pentru a sărbători Ziua Rusiei la Donețk. Asta în primul rând.

În al doilea rând, conflictul armat dintre cele două părți ale Moldovei a durat foarte puțin timp și a fost oprit. Însă pe linia de demarcație dintre partea liberă și cea ocupată a Ucrainei războiul continuă pentru al șaptelea an și există toate motivele suficiente să credem că acest conflict armat va continua ani de zile. Nu e vorba doar despre schimburi de note diplomatice – vorbim despre moartea unor oameni, despre participarea forțelor de ocupație rusești la bombardamente pe teritoriul Ucrainei, despre probleme ale civililor și un număr mare de persoane strămutate care trăiesc pe teritoriul nostru – sute de mii de oameni.

Moldova nu s-a confruntat cu nimic din toate acestea, așa că conflictul dumneavoastră este totuși un conflict complet diferit. Conflictul vostru a fost organizat încă de conducerea unională, de Mihail Gorbaciov și Anatoli Lukianov, dacă e să numim autorii acestei povești.”

Europa Liberă: Da, de dl Lukianov ne amintim bine.

Vitali Portnikov: „Iar acest conflict a fost organizat de Vladimir Putin. Abordarea este aceeași, însă sarcinile puse sunt diferite. Scopul conflictului actual din Donbass este de a distruge statalitatea ucraineană.

Conflictul transnistrean, în faza sa incipientă, a avut un cu totul alt scop: să împiedice Moldova să părăsească Uniunea Sovietică, după care deja noua conducere a Rusiei a dorit să mențină Transnistria ca pârghie de presiune asupra Moldovei și astfel să păstreze sfera de influență a Rusiei în regiune. Așa că nu este același lucru, ca intensitate a conflictelor și obiective urmărite.

Recunosc că Kremlinul poate fi de acord ca Moldova ca stat poate rămâne pe harta politică a lumii. Poate, ca federație sau ca satelit al Rusiei, dacă se va reuși unirea Transnistriei cu Moldova după un viitor scenariu de genul Kozak.

Însă în cazul Ucrainei și Belarusului obiectivul este altul – Moscova vrea ca aceste țări să dispară. Deoarece pentru Vladimir Putin și anturajul său nu există Ucraina sau Belarus – aceasta sunt parte din Rusia.”

Europa Liberă: Vă propun un joc al imaginației. Să presupunem că v-ați mutat temporar în Moldova, într-o funcție importantă în guvern. Aveți conexiuni cu Washingtonul, relații bune cu Berlinul, cu Bruxellesul, aveți o linie telefonică pentru a suna la Kremlin. Și acum Vitali Portnikov are obiectivul de a soluționa problema transnistreană. Cum veți proceda?

Vitali Portnikov: „O propunere grozavă. Dar, înainte de a-mi oferi vreo funcție, ar fi trebuit să întrebați, în general, care sunt viziunile mele politice.

Sunt mă pronunț pentru unitatea poporului român. Și cred că pe viitor obiectul oricărui om politic responsabil din Republica Moldova este de a asigura unitatea poporului român, care a fost divizat ca urmare a ocupației sovietice a pământurilor românești.

Sunt realist și înțeleg foarte bine că statul se bazează pe identitate. Și înțeleg foarte bine că atâta timp cât Republica Moldova nu-și va rezolva problema identității, ea nu va putea rezolva nici problemele teritoriale.

În ceea ce privește rezolvarea problemei transnistrene, mi-aș spune clar că problema integrității teritoriale a țării mele nu are nicio soluție atâta timp cât la Kremlin există oameni care încearcă să folosească conflictele teritoriale pentru a exercita presiune asupra țării mele. Aș spune asta și la Chișinău, și la Kiev.

Mi-aș spune: „Această problemă nu are o soluție. Orice aș face, orice aș întreprinde, nu voi rezolva problema restabilirii integrității teritoriale a statului meu”. Singurul lucru pe care îl pot face este să mă asigur că statul meu va fi pregătit în momentul în care se va ivi fereastră geopolitică de oportunități: când în Rusia se va schimba puterea, când va veni o criză politică și economică serioasă în Rusia, când Rusia nu va mai avea timp și energie pentru teritoriile ocupate și anexate. Trebuie să fiu pregătit, țara mea trebuie să fie pregătită. Știu cum să fac acest lucru pentru Ucraina, știu cum să fac și pentru Moldova. Și apropo, rețete sunt foarte asemănătoare pentru ambele țări.

Prima prioritate este consolidarea capacității de apărare a țării. A doua prioritate este participarea activă a țării la sistemele de securitate ale lumii civilizate. Pentru Ucraina aceasta este, fără îndoială, dorința de aderare la NATO și tranziția forțelor armate la standardele NATO. Pentru Moldova, ținând cont de neutralitatea ei, acest lucru înseamnă întărirea legăturilor cu statele vecine, membre ale NATO, și un sistem de tratate care ar face posibilă consolidarea forțelor armate moldovenești. Iar în cazul apariției unei ferestre geopolitice nu ar crea niciun impediment pentru restabilirea integrității teritoriale – astfel încât teritoriul să poată fi returnat fără război, prin însăși înțelegerea de către partea care a rămas fără protecția patronului de la Moscova, că orice rezistență este inutilă.

Al treilea moment pe care l-aș asigura prioritar este dialogul cu populația de pe teritoriul ocupat. Am spus mereu că cetățenii Republicii Moldova care se află pe teritoriul Transnistriei, precum și cetățenii Ucrainei care se află în Donbass și Crimeea, trebuie să fie tratați ca ostatici ai invadatorilor.

Dacă nu ne putem întoarce teritoriile care se află acum sub o presiune și control rigid din partea conducerii șovine ruse, atunci trebuie să înțelegem că trebuie să ne întoarcem populația. Trebuie să facem tot posibilul pentru ca majoritatea populației să se poată muta pe teritoriile libere. Trebuie să creăm condiții pentru strămutare, pentru studii, pentru muncă. Trebuie să explicăm clar oamenilor care locuiesc pe teritoriile ocupate că acolo nu există nicio perspectivă de viață pentru ei.

Este mai bine să revalorificăm aceste teritorii după eliberarea lor de ocupanți decât să ne prefacem că putem readuce aceste teritorii imediat. Mai ales că experiența Moldovei – experiența celor 30 de ani de ocupație – arată că nu se poate vorbi despre o revenire imediată.

Moldova trebuie să devină un model de apărare a drepturilor naționale, culturale și istorice ale poporului român

Ei bine, la fel de importante sunt și garanțiile. Trebuie – și aceasta se referă, desigur, atât la Moldova, cât și la Ucraina – să-i ajutăm pe românii care locuiesc pe teritoriul Transnistriei să rămână români, pentru că Moldova este un spațiu de refugiu pentru partea românească a populației. Poporul român nu are alt stat decât România și Moldova.

În același timp, trebuie să declarăm disponibilitatea noastră de a asigura drepturile minorităților naționale care locuiesc atât pe teritoriul Republicii Moldova, cât și pe teritoriul ocupat de Rusia. În primul rând, vorbim despre ucraineni, dar și despre ruși, bulgari, găgăuzi și așa mai departe.

Adică, Moldova trebuie să devină un model de apărare a drepturilor naționale, culturale și istorice ale poporului român, cu respectarea și a drepturilor minorităților naționale, care împreună cu poporul român din Moldova, trebuie să construiască al doilea stat românesc, dacă chiar nu doriți să-l construiți pe cel unitar.

Același lucru este valabil și pentru teritoriile ocupate de ruși din Donbasul ucrainean și din Crimeea, unde limba ucraineană este persecutată, unde tătarii din Crimeea și alte popoare indigene ale peninsulei sunt persecutate și ele. Apropo, sunt create probleme serioase pentru identitatea și pentru dezvoltarea populației ucrainene din Crimeea.

Prin urmare, aceste momente importante, de natură umanitară, legate de identitate ar trebui să se afle în prim plan în ceea ce privește strategia noastră de întoarcere a teritoriilor. Trebuie să facem așa ca atunci când va veni momentul potrivit noi să nu venim într-un spațiu vid. Trebuie să venim la oamenii ale căror drepturi la dezvoltare națională, culturală și personală le-am protejat, în ciuda ocupării teritoriului de către cu stat care are un cu totul alt sistem de valori. Un stat care apără tot ce încercăm noi să eliminăm în calea noastră către democrații europene cu guverne inclusive.”

Aici e Radio Europa Liberă

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG