I-au trebuit aproape două zile lui Vladimir Putin ca să denunțe atentatul de sâmbătă.
A făcut-o abia ieri seară, după ce și FSB-ul, serviciile secrete ruse au acuzat Kievul de asasinarea fiicei lui Aleksandr Dughin.
La Londra, The Daily Telegraph pune însă la îndoială această versiune oficială rusească. In același timp, într-o stranie întorsătură care se bucură de prea puțină credibilitate in presă, un fost deputat rus, refugiat la Kiev, Ilia Ponomarev, a afirmat că cei care au plasat bomba sum mașina lui Dughin său – ar fi o facţiune rusă clandestină, Armata Națională Republicană, care ar avea ca scop răsturnarea regimului Putin.
Cum o scrie The Guardian, Ilia Ponomarev, vorbind de la Kiev (cum se poate vedea pe YouTube), a spus: „Această acțiune, ca și multe alte acțiuni partizane desfășurate pe teritoriul Rusiei în ultimele luni, a fost realizată de Armata Națională Republicană”, a spus Ponomarev.
Ponomarev vorbea pe canalul său February Morning, lansat la Kiev în iarnă și care se dorește a fi vocea opoziției din Rusia. Ponomarev a rămas la Kiev atunci când Kremlinul i-a interzis să reintre in țară după o călătorie in SUA.
A devenit cetățean ucrainean în 2019. În martie, după invadarea Ucrainei, a lansat February Morning și Rozpartisan, un canal Telegram care oferă actualizări de știri despre acțiunile împotriva războiului din orașele și teritoriile rusești.
Dorința de răfuială a lui Ponomarev cu Putin este bine-cunoscută. Afirmația sa că există o mișcare subterană rusă activă care încearcă să asasineze susținători proeminenți ai războiului din interiorul Rusiei ar marca totuși, dacă este adevărată, o escaladare dramatică, scrie The Guardian.
La Moscova, Putin se regăsește deodată sub presiunea taberei ultranaționaliste, după asasinarea fiicei lui Aleksandr Dughin, constată Le Monde în numărul datat din această dimineață.
Le Monde constată la rândul său că i-au trebuit aproape doua zile lui Putin ca sa denunțe atentatul, dar cotidianul francez amintește că Putin preferă întotdeauna să reacționeze la rece.
Pentru purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, „dacă se va confirma pista ucraineană (...), va fi vorba atunci de un terorism de stat pus în aplicare de regimul de la Kiev”. Kremlinul, care în trecut era suspectat că ar fi creat atacuri atribuite adversarilor săi, acum se află sub presiunea ultranaționaliștilor. Ei îl acuzau deja pe Vladimir Putin că este prea slab împotriva Occidentului, scrie Le Monde.
Ba chiar, peste ocean, Washington Post constată că uciderea Dariei Dughina a stârnit mare neliniște printre toți sprijinitorii și admiratorii (cheerleaders) lui Putin si ai războiului său. Elita stridentă și belicoasă a Rusiei – inclusiv prezentatori TV, jurnaliști și comentatori care vând propagandă – își dau acum seama că ar putea fi ținte la rândul lor și că guvernul ar putea să nu-i poată proteja în realitate.
In orice caz, orice auzim despre atentatul de la Moscova, nu trebuie să credem versiunea Rusiei, rezumă Washington Post.
Deocamdată, The Economist estimează că războiul se va încheia doar atunci când Putin va decide că a provocat destulă suferință țării vecine, sau dacă consideră că Rusia plătește un preț prea mare pentru a face acest lucru. În zilele următoare vom vedea cât de mult sancțiunile occidentale, după șase luni, au dat cu adevărat o lovitură economiei Rusiei. Pe termen scurt, Rusia s-a descurcat relativ bine – atâta timp cât exporturile de petrol și gaze au continuat să curgă. În timp, însă, prețul pe care îl plătește Rusia va crește. Indiferent de rezultatul războiului, Occidentul trebuie să înceteze să plătească miliarde de dolari pentru carbonul rusesc, scrie The Economist.
Tot The Economist atrage iarăși atenția asupra alegerilor din Italia, unde campania începe săptămâna aceasta pentru alegerile generale. Multe lucruri se află acolo în joc. Ultimul lucru de care Europa are nevoie acum este instabilitatea politică în Italia, dacă, de exemplu, un guvern populist ar prelua puterea acolo în toamnă. Mai rău, unii politicieni italieni din extrema dreaptă continuă să se arate mult prea îngăduitori cu Putin.
La Roma, La Repubblica prezintă deocamdată planul de economii al guvernului interimar, care va impune printre altele două grade mai puțin la iarnă în locuințe.
Vulcanul grevelor în Marea Britanie
Haos social și vid al puterii. O frondă generală pe fundal de instabilitate politică, greve, facturi neplătite — vulcanul britanic e pe cale de a erupe.
„Inflația va atinge 18%”, cel mai ridicat nivel în 50 de ani, titrează până și foarte conservatorul The Times.
Docherii au decis că ajunge! scrie, la Paris, Libération (fără a ascunde o oarecare satisfacție în fața dificultăților britanice).
În plină campanie conservatoare pentru succesiunea lui Boris Johnson, țara se confruntă cu un val uriaș de nemulțumire în rândul lucrătorilor care nu mai pot face față inflației galopante.
Efectele sunt deja resimțite din greu – și pe scară largă – în rândul populației: potrivit unui studiu al Oficiului Național de Statistică publicat în acest weekend, aproape jumătate dintre britanici au declarat că se străduiau cu greu să-și plătească facturile de energie electrică în august. Cu toate acestea, creșterea este departe de a fi încheiată, deoarece prețurile sunt așteptate să se dubleze din nou în octombrie, crescând de la 1.971 la 3.600 de lire sterline (2.328 la 4.252 de euro) pe an pentru o gospodărie medie.
Șoferi, docheri… până și avocații au avertizat că începând de luna viitoare ar putea începe o grevă pe termen nedefinit, cerând un spor de 25% în salarii.
Sefa diplomației, Liz Truss, care se vede ca noua Margaret Thatcher și care este favorita în cursa pentru a-l înlocui pe Boris Johnson, s-a arătat foarte dură cu sindicatele, dând de înțeles că ar putea interzice grevele, ceea ce nu va face nimic pentru a calma nemulțumirea socială.
Primele critici și nemulțumiri împotriva lui Zelenski
În sfârșit, tot Le Monde, la care revenim, se ocupă și de primele critici în Ucraina împotriva lui Volodimir Zelenski, care fac să apară primele fisuri în uniunea și unitatea de fațadă. Zelenski continuă să fie extrem de popular, chiar după șase luni de război, 9000 de militari morți (cifra oficială) și în vreme ce Rusia ocupă 20% din teritoriu. Dar cercurile politice sunt mai puțin mulțumite, deoarece unele figuri importante au fost împinse deoparte sau acuzate de “înaltă trădare” pentru că ar fi proruse.
Polemica a fost însă sporită de un lung interviu acordat săptămână trecută de Zelenski cotidianului american Washington Post. Întrebat de săptămânile care au precedat invazia rusă, Zelenski spune acolo că nu a informat populația de pericolul iminent, în ciuda insistențelor SUA care îi furnizau toate informațiile, deoarece se temea că ucrainenii au să panicheze și au să fugă din țară. “Am fi pierdut 7 miliarde de dolari pe lună, iar Rusia ne-ar fi ocupat în trei zile”, s-a justificat el.
Presa, încă liberă în Ucraina spre deosebire de Rusia, nu încetează să publice de atunci reacții indignate ale multor cetățeni și figuri publice.
