Alegeri în Transnistria: Contracandidații lui Vadim Krasnoselski sunt fie simulanți, fie în pușcărie

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene.

Alegeri în Transnistria: Contracandidații lui Vadim Krasnoselski sunt fie simulanți, fie în pușcărie

Din sumarul ediţiei:

Chişinăul a ajuns la un acord cu Gazprom cu privire la continuarea livrărilor de gaze, după mai bine de o lună de tensiuni – contractul nou a fost semnat pentru următori cinci ani. Cum s-au format datoriile Moldova-Gaz față de Gazprom?

Soluția pe care o recomandă Țările Baltice Republicii Moldova este independența energetică față de Rusia, declară Europei Libere președintele Comisiei de politică externă din Parlamentul Letoniei, Rihards Kols. Și pregătiri de alegeri cu final previzibil în regiunea transnistreană.

***

Pentru început, o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute.

Viceprim-ministrul Andrei Spînu

Vicepremierul Andrei Spînu a anunțat că Republica Moldova va plăti pentru gaze 450 de dolari per mia de metri cubi în noiembrie, potrivit înțelegerii pe care a încheiat-o cu compania rusă de stat Gazprom. Potrivit mesajului vicepremierului pe Facebook, prețul convenit a fost cel propus de delegația Moldovei. Demnitarul moldovean a mai scris și că protocolul semnat nu prevede nicio condiționalitate politică și nu pomenește regiunea transnistreană în niciun fel. În ceea ce privește datoria formată la Moldova-Gaz pentru consumul malului drept al Republicii Moldova, care împreună cu penalități se ridică acum la 709 milioane de dolari, urmează să se facă un audit independent al acestei datorii în 2022, iar ulterior vor avea loc noi negocieri pe marginea calendarului de achitare.

Protestul Nadejdei Bondarenko

Una din fruntașele Partidului Comunist din regiunea transnistreană, Nadejda Bondarenko, a organizat un pichet singular la Tiraspol cerând înregistrarea liderului formațiunii, Oleg Horjan, în cursa electorală pentru alegerile așa-zise prezidențiale care vor avea loc în regiunea separatistă pe 12 decembrie. Este al patrulea pichet de acest fel organizat de Bondarenko în ultima lună. Liderul comuniștilor transnistreni, Oleg Horjan, se află al treilea an în închisoare după ce a organizat un protest pașnic la Tiraspol. Acesta a declarat că nu recunoaște legitimitatea sentinței emise de o instanțele transnistrene, nerecunoscute internațional, motiv pentru care consideră că poate candida la alegerile pentru șefia regiunii separatiste. Horjan a expediat din închisoare documentele necesare înregistrării sale în cursă, însă Comisia electorală de la Tiraspol spune că nu le-a primit. Așa-zisele alegeri prezidențiale din regiunea transnistreană au un final previzibil din start, în condițiile în care întreaga mașinărie propagandistică și resursă administrativă lucrează în favoarea actualului lideri de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, care candidează pentru un al doilea mandat. Ceilalți trei concurenți sunt foarte puțin cunoscuți și nu au nicio posibilitate de a-și organiza o campanie electorală reală.

Un festival al vinului și strugurilor a avut loc sâmbătă la Tighina (Bender). Evenimentele publice nu au fost anulate în regiunea transnistreană, chiar dacă statisticile o plasează pe primul loc în Republica Moldova în privința incidenței îmbolnăvirilor de Covid-19, iar rata de vaccinare este în jur de 24 la sută. Marea majoritate a participanților la festivalul vinului de sâmbătă, inclusiv liderul regiunii, Vadim Krasnoselski, și soția acestuia, nu au purtat mască de protecție. La Chişinău, Festivalul Vinului a fost anulat, chiar dacă la începutul lunii octombrie, când urma să aibă loc, incidența îmbolnăvirilor era cu mult mai scăzută decât acum în regiunea transnistreană.

Regiunii transnistrene îi revin o treime din noile cazuri de îmbolnăvire de Covid 19 din statistica Republicii Moldova. Săptămâna trecută în stânga Nistrului au fost înregistrate în jur de 500 de cazuri pe zi, iar un antirecord de la începutul pandemiei a fost marți, cu 618 cazuri. Mai mult de trei sferturi din noile cazuri sunt persoane nevaccinate.

Prețurile la carburanți au crescut peste noapte, sâmbătă, în regiunea transnistreană. Este a doua scumpire de acest fel din ultima lună. Motorina s-a scumpit în octombrie de la 14 ruble la 16,5 ruble. Presa din regiune, controlată de administrația de la Tiraspol, nu a mediatizat aceste scumpiri.

Prețurile europene la gaz s-au micșorat joi, după ce președintele rus Vladimir Putin a ordonat șefului Gazprom, Alexei Miller, să pompeze gaz în depozitele din Europa, relatează Associated Press.

Prețurile europene la gaz ajunseseră la nivele record în ultimele săptămâni, datorită creșterii considerabile a cererii de gaz după ce economiile mondiale au început să-și revină din criza generată de pandemia COVID-19, dar și în urma împuținării stocurilor Uniunii Europene. 40% din importurile de gaz natural ale Uniunii Europene provin din Rusia, și potrivit Associated Press, unii politicieni europeni au acuzat Rusia că a încetinit deliberat livrările de gaze, pentru a face presiuni asupra Germaniei și Uniunii Europene pentru a grăbi aprobările regulamentare pentru noua magistrală Nord Stream 2, terminată recent.

Guvernele a 18 state, care fac parte din Coaliția pentru libertatea presei, între care Ucraina și Statele Unite ale Americii, au semnat joi o declarație în apărarea libertății mass-media din Rusia. În textul publicat vineri, pe site-ul Departamentului de stat american, se spune că Rusia suprimă tot mai mult accesul cetățenilor săi la presa independență, introducând anul trecut cerințe oneroase de etichetare pentru așa-numiții „agenți străini media”. Zeci de jurnaliști și instituții de presă au fost etichetate în ultimele patru luni de către autoritățile ruse drept agenți străini, iar 10 jurnaliști se află în închisoare în prezent în Rusia, doar pentru că își fac meseria.

Declarația finală a summitului Grupului celor 20 (G20) de la Roma include un angajament de compromis privind schimbările climatice. Șefii de stat și de guverne ai celor mai dezvoltate 20 de țări din lume s-au angajat să limiteze încălzirea globală la 1,5 grade Celsius, nu la 2 grade, care are obiectivul inițial. Comunicatul include și un angajament de a pune capăt finanțării pentru producerea de energie pe bază de cărbune în străinătate. Liderii G20 au decis și impozitarea cu cel puțin 15% a profiturilor marilor companii multinaționale, ceea ce ar reduce folosirea paradisurilor fiscale și ar direcționa impozitele către țările unde este generat profitul.

Agențiile de informații americane spun că s-ar putea ca niciodată să nu poată ajunge la o concluzie corectă dacă COVID-19 s-a răspândit prin transmitere de la animal la om sau printr-o scurgere dintr-un laborator de cercetare. Biroul Directorului de Informații Naționale din SUA (ODNI) a declarat într-un raport desecretizat emis vineri că o origine naturală și o scurgere de laborator sunt ambele ipoteze plauzibile pentru modul în care virusul a infectat pentru prima dată oamenii. Numărul de decese pe plan global legate de Covid-19 a ajuns recent la 5 milioane de oameni.

***

În regiunea transnistreană este în toi campania electorală pentru așa-numitele alegeri a liderului regiunii, funcție care este deținută în prezent de Vadim Krasnoselski și care ar mai vrea un mandat pentru următorii cinci ani. Scrutinul este programat pentru 12 decembrie.

Într-un climat de reprimare totală a tuturor vocilor critice și a oricăror manifestări de nemulțumire din societate, campania electorală pare mai degrabă o piesă cu final cunoscut din start de toată lumea. Toată presa din regiune consacră spații ample activităților și declarațiilor de zi cu zi ale liderului regiunii, fără să acorde vreo atenție celorlalți concurenți.

În acest moment există formal patru concurenți pentru funcția de așa-numit președinte al Transnistriei, iar un al cincilea candidat, liderul comuniștilor din regiune Oleg Horjan, care este al treilea an în închisoare după organizarea unui protest pașnic, vrea și el să depună dosarul la Comisia electorală pentru a concura. El consideră că detenția sa este ilegală și decizia unei instanțe din regiune, nerecunoscute internațional, nu-i poate limita dreptul de a candida în alegeri.

Concurenții trebuie să prezinte până pe 11 noiembrie la Comisia electorală din regiune liste cu între 8 mii și 12 mii de semnături, iar după examinarea acestora comisia va decide dacă îi va înregistra sau nu în cursa electorală.

Resursa administrativă pentru Krasnoselski

Vadim Krasnoselski este al treilea așa-zis președinte al regiunii separatiste. Primii 20 de ani de la proclamarea secesiunii de Chişinău poziția a fost ocupată de Igor Smirnov, care în 2011 a fost înlocuit, pentru cinci ani, de Evgheni Șevciuk. Șevciuk însă a intrat în confruntare cu patronii săi din holdingul Sheriff și în 2016 a pierdut așa-zisele alegeri în fața lui Vadim Krasnoselski, ulterior fiind nevoit să fugă noaptea cu barca din regiune pentru a scăpa de închisoare.

Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, vizitand un festival al vinului

Vadim Krasnoselski este reprezentant al Partidului Obnovlenie, care controlează puterea executivă și legislativă din regiunea separatistă și care este emanația politică a holdingului monopolist Sheriff, considerat a fi „stăpânul de facto” al regiunii, holding cu afaceri în practic toate domeniile economiei. Niciun reprezentant al opoziției nu a intrat în Legislativul „ales” la sfârșitul anului trecut. Liderii opoziției și vocile critice din societatea civilă sunt persecutați penal și administrativ, unii au fost închiși, iar alții rămân și acum în închisoare. Aceste practici au fost condamnate inclusiv la nivel internațional.

În consecință, Vadim Krasnoselski este susținut de întreaga mașinărie administrativă de la Tiraspol, de structurile de forță și de sistemul judecătoresc. În regiune avansează în ritmuri sporite proiectele de amenajare a orașelor și obiectelor de infrastructură, sunt pavate trotuarele și piețele și sunt date în exploatare festiv parcuri și havuzuri muzicale.

Krasnoselski nu a făcut public un program concret cu care ar candida pentru cel de al doilea mandat, dar din declarațiile sale este clar ca scopul este menținerea stării de lucruri actuale din regiune, protejând monopolul Sheriffului și declarând dorința de a se apropia politic și mai mult de Rusia, dar în același timp de a continua comerțul cu Uniunea Europeană, direcție în care regiunea transnistreană exportă în jur de 70 la sută din produsele sale.

Vadim Krasnoselski

Alți concurenți, cu funcții „decorative”

Al doilea concurent care și-a declarat înscrierea în cursă este politologul Anatoli Dirun, directorul Școlii de Studii Politice de la Tiraspol. Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, transmite că în trecut Dirun a oferit consultanță politică Partidului Obnovlenie. Dirun pune accent pe necesitatea demonopolizării regiunii, susținând că afacerile se pot dezvolta sănătos doar atunci când există concurență economică. Au fost și voci care afirmau că candidatura lui Anatoli Dirun este un proiect electoral aprobat chiar de actuala administrație transnistreană pentru a crea iluzia existenței unei alternative și a unei concurențe reale pentru aceste alegeri. Dirun a dezmințit însă aceste rumori.

Anatoli Dirun

Al treilea concurent este inginerul Nikolai Malîșev, reprezentantul comitetului locativ al blocului 189 din Tiraspol din strada Kutuzov. În videoul de lansare în campanie acesta afirmă că a fost înaintat de locuitorii cartierului Oktiabski, unde se află blocul respectiv. În videourile sale plasate pe rețelele de socializare, Nikolai Malîșev îi îndemnă pe locuitorii regiunii să-i transfere bani pentru a putea organiza campania electorală.

Al patrulea candidat este Serghei Pânzari, un locuitor al orașului Hârtop din raionul Grigoriopol – o persoană necunoscută publicului larg. În dosarul depus la autoritatea electorală se spune că acesta este ales local în consiliul orășenesc Grigoriopol.

Din închisoare, liderul comuniștilor Oleg Horjan, condamnat la 4 ani și 5 luni de detenție, a declarat și el ca va participa la alegeri. Chiar dacă legislația din regiune interzice persoanelor condamnate să candideze, Horjan susține că decizia instanței de la Tiraspol este una ilegală și în consecință dreptul său de a concura pentru o funcție publică nu poate fi limitat.

Adepții săi susțin, pe rețelele de socializare, că Oleg Horjan a fost înaintat de câteva organizații obștești și de Partidul comuniștilor. Încă pe 13 septembrie Horjan a trimis la Comisia electorală de la Tiraspol pachetul de documente pentru înregistrarea în calitate de candidat, dar după o lună autoritatea electorală declara că nu a primit nicio cerere de la el. Adepții lui Horjan susțin că pachetul de documente „a fost furat” de reprezentanții puterii. Iar pe 11 octombrie Horjan a mai trimis o dată , prin intermediari, pachetul de documente pentru înregistrare în cursă.

Însă autoritatea electorală susține că legislația nu permite unei persoane deținute în închisoare să candideze.

Într-o declarație publicată pe Facebook, Horjan a punctat principalele sale teze electorale: „Vom elibera Transnistria de această tumoare canceroasă (de holdingul Sheriff – n.red.). Vom curăța puterea de pionii Sheriff-ului. Îi vom elibera din închisori și lagăre pe toți cetățenii care sunt ținuți acolo ilegal. Vom permite businessului să lucreze și să se dezvolte normal. Vom transforma Transnistria într-o republică modernă, civilizată și de drept”, se spune în postarea de pe rețelele de socializare.

Alegeri fără prag electoral

Legislativul de la Tiraspol a anulat, acum câțiva ani, pragul electoral pentru alegeri, după ce prezența la urne a scăzut constant și a înregistrat minime istorice. Astfel, pentru a nu risca pe viitor ca alegerile să fie invalidate din lipsă de votanți, pragul a fost anulat și orice scrutin este considerat valabil oricât de slabă ar fi prezența la urne. În stânga Nistrului vor fi deschise, pe 12 decembrie, 257 de secții de votare.

***

Una din fruntașele Partidului Comunist din regiunea transnistreană, Nadejda Bondarenko, care este și redactorul șef al publicației de partid „Adevărul Transnistriei”, a organizat de patru ori în ultima lună pichete singulare la Tiraspol cerând înregistrarea lui Oleg Horjan în cursa electorală.

Protestul Nadejdei Bondarenko

Aceasta a declarat corespondentului nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, că este conștientă că se expune riscului de a fi arestată, dar susține că își va apăra cauza până la capăt, mai ales că copiii ei sunt mari și sunt în afara regiunii.

Nadejda Bondarenko: „Pachetul de documente pe care Oleg Horjan le-a trimis din închisoare cel mai probabil nici nu a ajuns la Comisia electorală. Cel mai probabil, acesta nici nu a ieșit dintre zidurile închisorii. Eu am trimis mai târziu același set de documente, prin scrisoare recomandată, și am primit confirmare că aceasta a ajuns la Comisia electorală. Dar nu avem încă niciun răspuns, nici pozitiv, nici negativ, privind înregistrarea în cursa electorală a lui Oleg Horjan. Suntem pur și simplu ignorați. La fel cum au fost ignorate și primele două pichete. Dar la al treilea probabil că le-au dedat nervii și a venit miliția. Au venit doi milițieni care habar nu aveau ce să facă cu mine. Pentru că am ales un loc care să fie la o distanță mai mare de 30 de metri de clădirea Comisiei electorale. Farmecul pichetelor singulare este că, în conformitate cu legislația, acestea nu necesită aprobări.

Pentru că la noi acum nu sunt aprobate niciun fel de acțiuni publice, altele decât cele oficiale. Și nu doar în cazul meu. Sunt persoane absolut apolitice care au vrut să organizeze tot felul de activități, de exemplu un spectacol cu costume, și au primit refuz, sub pretextul că este Covid. Când cei care dețin puterea vor să organizeze evenimente, Covid-ul nu este o piedică, iar altora nu li se permite.

Iar în cazul unui pichet singular nu e nevoie de mulți oameni. Plus că nu aș vrea să-i implic și pe alții în acest protest. Mai ales după evenimentele din 2 iunie 2018, când a avut loc mitingul după care a fost arestat Oleg Horjan.

În cazul pensionarilor consecințele s-au redus la achitarea amenzii – deși și asta pentru mulți dintre ei a fost o problemă, cu pensiile lor foarte mici. Tinerii însă care au fost arestați au fost ținuți pe timp de caniculă câte 10-14 zile într-un subsol, fără niciun motiv. Și chiar mai grav este faptul că după asta ei nu reușeau să se angajeze, mulți dintre ei au fost nevoiți să plece. Nu-i lua nimeni la lucru, pentru că majoritatea companiilor aparțin Sheriff-ului și se pare că au o bază de date comună. Și imediat li se spunea: „A, ești adeptul lui Horjan? Nu ai voie să lucrezi aici!”.”

Europa Liberă: Reprezentanții puterii de la Tiraspol au anunțat că dosarele penale care au fost deschise pe numele Dvs. anterior au fost închise. De ce credeți că s-a făcut acest lucru?

Nadejda Bondarenko: „Da, despre închiderea acestor dosare nu am scris în ziarul nostru, pentru că nu mă grăbesc să mă bucur și să aplaud înainte de vreme. Admit că ei pur și simplu au decis să se comporte mai liniștit înainte de alegeri, iar după nimeni nu-i împiedică să reia aceste dosare penale dacă vor dori să facă acest lucru.

Noi acum avem o legislație foarte interesantă, au apărut acolo o mulțime de articole. Eu cu greu reușesc să monitorizez toate modificările la Codul penal. Și Codul administrativ trebuie urmărit acum, pentru că și acolo au apărut lucruri interesante.

În Codul penal a apărut celebrul articol cu privire la jignirea președintelui. Iar noțiunea de „jignire” poate presupune orice. Acum de exemplu pe rețelele de socializare toată lumea îl numește pe Vadim Krasnoselski cu ironie „Sașa”, sau „Alexandr”. De ce? E foarte simplu. Unul dintre deputații ruși din Dumă a fost rugat să-l susțină pe Vadim Krasnoselski, însă acel deputat i-a încurcat numele și l-a numit „Alexandr”. Și asta a devenit un fel de exemplu de indiferență din partea acelui deputat – cât de indiferentă trebuia să-i fie Transnistria și problemele ei, dacă nu a reușit nici măcar să rețină numele președintelui.”

***

Tighina a marcat ziua orașului

Corespondenții noștri în stânga Nistrului au stat de vorbă cu oamenii întâlniți pe stradă la Tiraspol și Bender, întrebându-i cum i-a afectat criza energetică prin care trece Republica Moldova.

Vox:

- Eu nu am simțit nimic și cred că noi vom fi ocoliți de această problemă. Zilele trecute am văzut la un post de televiziune din Rusia unde se spunea că Rusia este gata să ierte Moldovei datoria, numai ca ea să nu obijduiască Transnistria. Și eu cred în asta. Și vreau să cred că totul va fi bine. Și așa suntem afectați de pandemie, ar fi foarte rău să avem probleme și cu gazul.

- Dacă vor fi probleme cu gazele vom începe să murim cu toții aici. Dar dacă va fi gaz, totul va fi bine. Ce ne poate salva în situația aceasta? Eu mizez doar pe forțele proprii și pe sistemul de încălzire pe care îl am. Lemnele costă bani, va trebui să muncesc mai mult ca să-mi încălzesc casa.

- Pe mine nu mă îngrijorează nimic. Da, ar putea crește prețurile, dar nu e nimic grav. În cel mai rău caz, mai este și electricitatea.

- Și care e vina noastră în faptul că iarna am putea rămâne fără gaze. Este o situație complicată, mai ales că este și Covid, riscul este să ne îmbolnăvim mai repede. Dar sper totuși să fie depășită situația. Situații asemănătoare au mai fost, parcă, în Ucraina, dar acestea s-au rezolvat totuși într-un fel sau altul. Noi avem relații bune cu Rusia, așa că sper că totul va fi bine.

- Eu țin minte că am avut și noi probleme în 2009, când Rusia și Ucraina nu au ajuns la o înțelegere, atunci a fost oprit gazul câteva zile. Așa că noi și acum depindem de faptul dacă va fi sau nu funcțională țeava care merge prin Ucraina. Dar eu sper că ei se vor înțelege până la urmă. Dacă se va întâmpla ceva grav, nimeni nu va putea fi suficient de pregătit. Va fi mai bine pentru cei care au rezerve de lemne.

***

Așadar, Chişinăul a ajuns la un acord cu concernul rus Gazprom cu privire la continuarea livrărilor de gaze, după mai bine de o lună de tensiuni, în care Chişinăul s-a asigurat de sprijinul Uniunii Europene pentru diversificarea surselor de gaze și chiar a cumpărat anumite cantități din Polonia, Olanda, dar și din Ucraina. Contractul nou a fost semnat pentru următori cinci ani, formula de preț fiind cea asupra căreia a insistat delegația moldoveană, cel puțin așa afirmă un comunicat al Guvernului de la Chişinău.

Reprezentanții Gazprom susțin că Republica Moldova, malul drept al râului Nistru, are o datorie de 709 milioane de dolari către concernul rus, în timp ce malul stâng - o datorie de zece ori mai mare. Dar în negocierile cu reprezentanții noii guvernări PAS partea rusă insistă pe achitarea, timp de trei ani, a datoriei malului drept. Această componentă a datoriei ce s-ar fi acumulat din 1994 este contestată atât de vicepremierul moldovean Andrei Spînu, reprezentantul Chișinăului la negocieri, cât și de cei mai mulți experți care cer un audit.

Dar cum și de unde s-au format datoriile Moldova-Gaz, companie care are ca acționar majoritar chiar Gazprom-ul? Valentina Basiul a căutat răspuns la această întrebare.

Contabilizarea datoriilor pentru regiunea separatistă transnistreană și ale consumatorilor de pe partea dreaptă a Nistrului este realizată de Moldovagaz. În această companie fondată în anul 1998, în care Gazprom deține pachetul majoritar, mai sunt acționari guvernul moldovean și reprezentanța gazieră de la Tiraspol. Componenta de restanță atribuită malului drept ar reprezenta datorii ale centralelor termoenergetice acumulate de-a lungul anilor, pe vreme când tarifele la căldură erau stabilite de consiliile locale în baza unor decizii politice. Totodată, datoria atribuită Chișinăului conține și decalaje dintre prețul de piață al metanului și tarifele achitate de consumatorii finali. În structura restanței o bună parte o reprezintă penalitățile, așa cum prezintă lucrurile Gazpromul.

Gazprom - Moldovagaz și banii care ajungeau la politicienii moldoveni

Expertul Sergiu Tofilat a publicat mai multe studii în care susține că Gazprom ar fi majorat artificial datoriile atribuite Chișinăului, motiv pentru care el pune la îndoială contabilitatea Moldovagaz și cere un audit independent. Mai ales că această companie nu a fost verificată de la momentul fondării de nicio instituție de stat, accentuează Sergiu Tofilat.

„În total, am putea vorbi de vreo 200 de milioane de dolari pe care Moldovagaz le-ar putea recupera de la datornici. Apare întrebarea cum s-a format această datorie de tot ce este peste aceste 200 de milioane de dolari. E formată din cauza fraudelor care au avut loc la Moldovagaz și utilizării neraționale a banilor destinați pentru plata gazelor. Vorbind de fraude, poftim, luăm exemplu cele patru hotărâri ANRE emise în 2012 cum Moldovatransgaz, filiala Moldovagaz, cumpăra conducte din Ucraina prin Cipru, la cinci prețuri. Materialele toate au fost transmise la procuratură, procuratura a clasat dosarele. Deci, chestiunea e că Moscova prin Gazprom tolera corupția la Moldovagaz, banii ajungeau la politicienii moldoveni și politicienii moldoveni închideau ochii la liberalizarea pieții gazelor, la liberalizarea Pachetului III [energetic], la diversificarea surselor, fiecare avea interesul lui”.

Partea rusă a insistat și în trecut ca R. Moldova să plătească diferite datorii acumulate, menționează Sergiu Tofilat, așa a fost cedat parte din gazoduct către Gazprom, doar că Moscova ar fi trișat stingând datoriile regiunii separatiste în locul datoriilor atribuite malului drept, consideră Tofilat.

„Vorbim aici de cambiile sau obligațiile de stat emise de guvernul Moldovei în 1998, din 140 de milioane de dolari, ai noștri, 131 de milioane Gazprom le-a utilizat să stingă datoria malului stâng. În 2000 același lucru, din 90 de milioane de dolari a malului drept peste 60 de milioane Gazprom a stins datoria Transnistriei. La constituirea Moldovagaz noi am cedat Gazprom 50% din acțiuni, ei trebuiau să ne stingă o parte din datoria la gaz, ei au stins în 2001 iarăși datoria malului stâng”.

Un alt conflict „înghețat”: datoriile față de Gazprom

Expertul în energetică de la Institutul „Viitorul”, Ion Muntean spune că de vină pentru acest ghem de probleme energetice sunt politicienii care s-au perindat la guvernare în cei 30 de ani de independență. Ei nu au avut voință politică să iasă din acest cerc vicios, menționează el, dimpotrivă au continuat să accepte cedări față de Gazprom.

Modul de organizare și funcționare a sistemul gazier moldovean permite, după părerea lui Ion Muntean, procurarea de gaze din surse de alternativă, adică din Ucraina și România ocolind regiunea transnistreană. Mai mult, Chișinăul poate asigura livrări doar pentru consumatorii de pe malul drept al Nistrului. Mai cu seamă în condițiile în care consumatorii din regiunea transnistreană, fiind vorba întâi de toate de giganții industriali, continuă să acumuleze datorii, despre care unii experți spun că, în realitate, sunt o metodă de finanțare indirectă a separatismului de către Federația Rusă.

Probabil cineva și-a dorit ca să avem permanent aceste probleme

Ion Muntean de la IDIS „Viitorul”: „Alta este problema cum o să fie perceput lucrul acesta de către administrația de la Tiraspol și să nu vină cu reducerea sau stoparea livrărilor de energie electrică în cazul în care se pune deschis problema asigurării cu gaze naturale a Centralei termoelectrice de la Cuciurgan. Concluzia pe care mi-o fac este că probabil cineva și-a dorit ca să avem permanent aceste probleme, pentru a menține niște pârghii sau pentru a face R. Moldova vulnerabilă în situația în care ar decide să schimbe vectorul politic”.

Ion Muntean la fel consideră că este necesar să fie clarificate toate aceste probleme legate de datorii, să fie realizat un audit extern și să se înceapă un capitol nou în relația cu Federația Rusă. Anume aceste doleanțe le exprimă și guvernul PAS în negocierile cu partea rusă. Vicepremierul Andrei Spânu a declarat că partea moldoveană nu va semna niciun angajament fără un audit extern și o clarificare a situației datoriilor.

***

Soluția pe care o recomandă Țările Baltice Republicii Moldova este independența energetică față de Rusia, declară într-un interviu cu Diana Răileanu președintele Comisiei de politică externă din Parlamentul Letoniei, Rihards Kols.

Zilele trecute la Chișinău s-au aflat președinții comitetelor pentru afaceri externe din cadrul parlamentelor Țărilor Baltice, pentru a asigura guvernul de la Chișinău de sprijinul partenerilor occidentali. Vizita are loc pe fundalul anunțului UE că va oferi Republicii Moldova 60 de milioane de euro ca să facă față actualei crize de aprovizionare cu gaze naturale. Președintele Comitetului pentru afaceri externe din cadrul Parlamentului Letoniei, Rihards Kols, a declarat că actuala criză are un clar substrat politic și că, pe termen lung, va avea consecințe nefaste inclusiv asupra Gazpromului și Federației Ruse.

Rihards Kols: „Criza energetică nu vizează doar Republica Moldova. A afectat Uniunea Europeană și țările din imediata vecinătate, ce nu au surse proprii de gaze.

Țările Baltice au fost foarte vocale în ultimii ani în ce privește reducerea dependenței de Federația Rusă, pentru că am văzut că actualul regim de la Moscova a utilizat subiectul energetic pentru a pune presiune pe țările democratice.

Și noi, Țările Baltice am fost dependente de gazul rusesc imediat ce ne-am obținut independența. În ultimii zece ani am fost foarte focusați pe reducerea acestei dependențe. Am liberalizat piața noastră de energie, am investit masiv în construcția rețelelor de interconectare atât pentru gaze, cât și pentru energia electrică, pentru a ajunge la cât mai mulți furnizori.

Sigur că mai avem provocări. Criza energetică din prezent ne-a afectat și pe noi mult. A dus la creșterea prețului pentru energia electrică, la fel și pentru gaz. Bineînțeles că prețul nu a crescut atât de mult ca în cazul Republicii Moldova pentru că noi oricum procuram metanul la preț foarte mare, prin urmare scumpirea nu a fost atât de dureroasă.

Nu cred în coincidențe. Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în ultimul timp pe continentul european, vedem că totul a pornit de la proiectul Nord Stream 2. Noi ne-am opus de la început acestui proiect pentru că acesta amenință nu doar securitatea noastră energetică, dar și pe cea a țărilor din vecinătate, în special Ucraina. Am spus din start că este un instrument politic și nu un proiect economic și că va crește dependența de gazul rusesc, deci trebuia oprit. Speram că odată cu schimbarea administrației de la Washington vor fi întărite sancțiunile împotriva acestei construcții, însă în luna mai, SUA a renunțat la sancțiunile asupra conductei, pentru a îmbunătăți relațiile cu Germania.

Lucrurile au evoluat rapid și în octombrie conducta a devenit funcțională. Acum vedem consecințele. Gazpromul a diminuat livrările de gaze invocând diverse motive. O recentă declarație a președintelui Vladimir Putin a fost că dacă vor fi eliminate toate obstacolele, astfel încât Nord Stream 2 să fie complet operabil, Uniunea Europeană poate obține gazul de care are nevoie în doar 24 de ore.”

Europa Liberă: Deci, sugerați că toată această criză are un substrat politic?

Rihards Kols: „Absolut și cred că aceeași problemă e și în cazul R. Moldova. Știm că capacitatea conductei ce tranzitează Ucraina era de aproape o sută de miliarde de metri cubi, iar Nord Stream 1 are o capacitate de 50 de miliarde, la fel și Nord Stream 2, deci vorbim de aceeași cantitate ce putea fi livrată prin Ucraina spre Europa. Bineînțeles că este o lovitură directă asupra economiei Ucrainei. Vedem că SUA și Germania au fost de acord să sprijine financiar Kievul pentru a-i compensa pierderile – vorbim de 2 miliarde de euro. În cazul R. Moldova, țara ar avea nevoie de 1 miliard de euro pentru a avea suficient gaz un an de zile. Apreciez și aplaud decizia Comisiei Europene de a oferi 60 de milioane de euro țării, care va permite gestionarea crizei pentru o anumită perioadă de timp, însă întrebarea e: ce soluție are R. Moldova pe termen lung? Deci, Uniunea Europeană ar trebui să ia în considerare și acest aspect. În prezent sunt mai multe speculații în presă... ”

Europa Liberă: Cotidianul Financial Times făcea trimitere la surse ce susțineau că Gazprom ar fi propus R. Moldova să-și ajusteze acordul de liber-schimb cu UE în schimbul unui pret mai mic la gaze. Federația Rusă a negat aceste declarații…

Rihards Kols: „Exact, însă eu nu aș fi naiv. Când vorbim de actuala guvernare de la Moscova o asemenea abordare îi este caracteristică...”

Europa Liberă: Pe de altă parte, când ești un stat puternic și ai parteneri puternici îți este ușor să negociezi cu Gazprom-ul. În cazul R. Moldova vorbim de un stat mic, dependent, cu o guvernare nouă. Ce șanse ai să negociezi cu Gazprom-ul fără concesii?

Rihards Kols: „În această situație pot să vă spun doar că nu sunteți singuri. În prezent, autoritățile moldovene duc discuții și tratative apropiate cu Uniunea Europeană. Deci, mesajul e foarte clar că nu vă vom lăsa de unii singuri. Bineînțeles, venim și cu experți care să consulte guvernul de la Chișinău. Până în prezent, guvernele precedente aveau legături directe la Kremlin și putea accesa oferte favorabile în condiții ce ridică semne de întrebare, cu prețul ignorării integrării europene, bunăoară. Bineînțeles că este greu să negociezi în aceste condiții. Cu siguranță vom ieși din această situație, însă R. Moldova trebuie să se gândească de pe acum să-și diversifice sursele de energie, cum să construiască noi interconectări pentru a reduce dependența de gazul rusesc. Și noi, Țările Baltice am trecut printr-o situație similară în urmă cu mai mulți ani. Mai depunem efort în acest sens, însă dependența de gazul rusesc și influența Kremlinului au fost reduse semnificativ. Pe de altă parte, aceste jocuri ale Federației Ruse sunt cu dublu sens și pentru ei. De ce? Pentru că pe termen scurt vor obține o anumită influență, însă pe termen lung nu fac decât să întărească alte state din punct de vedere energetic, nu doar R. Moldova, dar și pe alții. Deci, cu toții ne dăm seama că nu sunt niște parteneri onești, pe care ne putem baza, ceea ce reprezintă un minus pentru Gazprom și pentru veniturile în bugetul Federației Ruse. Deci, în acest caz cuțitul e cu două tăișuri.”