Acest briefing al Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ripostei date de ucraineni, suferințele la care sunt supuși civilii și reacția Occidentului.
Ultimele evoluții:
- Rusia a spus la 25 martie că în Ucraina au murit 1.315 soldați ruși. Acesta este primul bilanț actualizat al morților publicat de Moscova în ultimele trei săptămâni, iar cifra este mult sub estimările serviciilor de informații occidentale și ale autorităților ucrainene.
- Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a aterizat la aeroportul militar Rzeszow din estul Poloniei, pe 25 martie, ca să vadă cu ochii lui eforturile de ajutorare a refugiaților ucraineni și să discute cu militarii americani angajați în întărirea flancului estic al NATO.
- Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a spus la 25 martie că negocierile de pace cu Rusia sunt dificile și a dezmințit relatări că s-ar fi făcut progrese în rezolvarea unor punct principale.
- Vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk a declarat că s-a convenit cu Rusia asupra unui coridor umanitar pentru a permite civililor să părăsească orașul asediat Mariupol.
- NATO și-a reafirmat hotărârea de a se opune agresiunii Rusiei și de a ajuta Ucraina cu arme și cu ajutoare umanitare, se arată în declarația finală a summitului Alianței, care a avut loc la Bruxelles pe 25 martie.
- Președintele Volodimir Zelenski le-a spus liderilor NATO că „Ucraina are nevoie de asistență militară fără restricții”.
- Președintele român Klaus Iohannis a respins în mod repetat îngrijorările legate de România și Republica Moldova, în contextul războiului din Ucraina.
Ucraina susține că a distrus o navă rusească în portul Berdeansk
Armata ucraineană a anunțat că a distrus o navă de transport rusesc în portul Berdeansk, pe 24 martie. Imagini video care au circulat pe rețele de socializare arată explozii și nori de fum care se ridică deasupra unei nave din port. Orașul ucrainean de pe malul Mării Azov este ocupat de forțele rusești invadatoare, iar portul a fost folosit pentru a aduce echipamente militare și provizii. Nu s-a putut verifica imediat dacă exploziile au rezultat în urma unui atac ucrainean sau din altă cauză.
Your browser doesn’t support HTML5
Ucraina susține că a distrus o navă rusească în portul Berdeansk
Summitul extraordinar NATO: o nouă realitate securitară
Trei mari summituri simultane, întâlniri la vârf internaționale au fost organizate joi la Bruxelles: NATO, UE, dar și G7, reuniunea celor șapte țări industrializate, marile economii ale planetei, totul cu participarea personală a lui Joe Biden, care de la Bruxelles va ajunge vineri în Polonia, în apropierea Ucrainei, a liniei frontului. Mai multe AICI.
Maraton de reuniuni la nivel înalt: summitul NATO a fost urmat de reuniunea G7 și de cea a liderilor UE cu președintele american Joe Biden, Bruxelles, 24 martie 2022.
Imagini filmate cu drona arată amploarea dezastrului din Mariupol
O înregistrare video realizată cu ajutorul unei drone arată amploarea distrugerilor din Mariupol, orașul-port de la Marea Azov. Mii de civili rămân blocați în orașul asediat de forțele rusești.
Your browser doesn’t support HTML5
Imagini filmate cu drona arată amploarea dezastrului din Mariupol
Care este miza bătăliei pentru Mariupol?
Armata rusă continuă asediul asupra mai multor orașe din Ucraina, inclusiv la Mariupol, portul de la Marea Azov, luat în încercuire de mai bine de trei săptămâni și distrus – susțin autoritățile ucrainene – în proporție de peste 80%. Din cei peste 430.000 de locuitori, doar câteva zeci de mii au reușit să fugă, majoritatea cu automobilele personale. Orașul nu are apă curentă, electricitate și căldură, iar oamenii nu au hrană și nu se se știe câți dintre ei au fost uciși în cursul asediului. Ce ar însemna căderea orașului-port, care este și un important centru industrial, pentru Ucraina, dar și pentru Rusia? Mai multe, AICI.
SUA avertizează: Rusia poate lansa atacuri și pe frontul cibernetic de luptă
Până acum, în ciuda confruntării cu Occidentul, Vladimir Putin nu a recurs la o armă cu care a obișnuit în ultimii ani și anume atacuri cibernetice. Însă potrivit spuselor președintelui SUA, Joe Biden, această realitate s-ar putea schimba. „Cu cât Putin se va simți mai cu spatele la zid, cu-atât tacticile sale vor fi mai dure și unul dintre instrumentele la care e posibil să recurgă, după opinia noastră, este cel al atacurilor cibernetice”, a spus șeful executivului american. Mai multe, AICI.
„Z” – dar nu de la Zelenski
Rusia duce în Ucraina un război pe cel puțin două fronturi: pe teren și pe „terenul simbolurilor”. Iar dacă primul nu pare să meargă așa cum și-a dorit sau închipuit Kremlinul – susțin experții militari occidentali – al doilea funcționează mult mai bine, cel puțin în Rusia. Așa s-a ajuns și la „războiul simbolurilor”, între Z și trandafirul alb. Mai multe, AICI.
Sankt Petersburg, Rusia, 7 martie 2022
Beckham își cedează contul de Instagram unei anesteziste din Harkov
Cunoscutul fotbalist englez David Beckham și-a predat temporar contul de Instagram unui medic pediatru anestezist din Harkov. De duminică, cei peste 70 de milioane de urmăritori ai lui Beckham pot să vadă care sunt condițiile într-o maternitate, aflată sub amenințarea constantă a bombelor rusești. Doctorița a arătat și imagini din subsolul spitalului unde sunt evacuate femeile care așteaptă să nască, dar și proaspetele mame.
Moldova primește primele ajutoare americane pentru refugiații ucraineni
SUA acordă Republicii Moldova ajutoare de 30 de milioane de dolari pentru găzduirea refugiaților ucraineni. Ambasadorul american la Chișinău, Kent D. Logsdon, a făcut anunțul pe 20 martie la Centrul Fides pentru refugiați, din Chișinău. El s-a arătat „foarte îngrijorați” de ceea ce s-ar putea întâmpla în regiune, dar a adăugat că, „în acest moment, nu există semne că Moldova ar putea fi ținta unui atac”. Mai multe, într-o relatare semnată de Liliana Barbăroșie.
Ambasadorul Kent D. Logsdon anunță, la Chișinău, ajutoare americane de 30 de milioane de dolari pentru refugiații ucraineni din R. Moldova, 20 martie 2022
Ce a vrut și ce mai vrea Putin de la Ucraina?
Negocierile de pace ruso-ucrainene continuă prin videoconferință. De la începutul invaziei rusești în Ucraina, Turcia s-a oferit să medieze conflictul dintre cele două părți – iar joi seară, la trei săptămâni de la începutul războiului, președintele rus Vladimir Putin l-a sunat pe omologul său turc Recep Tayyip Erdogan și i-a spus care ar fi condițiile Moscovei pentru un acord de pace. Dar, la urma urmei, de ce a invadat Putin Ucraina? Mai multe AICI.
Vladimir Putin vorbind înaintea unui concert marcând anexarea Crimeii și Sevastopolului. Pe bannere se poate citi: Pentru Rusia. Moscova, 18 martie 2022
Un ucrainean care și-a pierdut familia într-un atac rusesc vorbește despre tragedia sa
La 6 martie, Serhii Perebiinis și-a pierdut întreaga familie în timp ce încercau să se evacueze dintr-o suburbie a Kievului. Moartea soției și celor doi copii ai săi cauzată de un obuz rusesc a fost documentată de jurnaliști aflați la fața locului, iar imaginile cu trupurile lor neînsuflețite au făcut înconjurul lumii. Perebiinis a vorbit despre această tragedie cu postul Current Time. (ATENȚIE: Urmează imagini care vă pot afecta emoțional.)
Your browser doesn’t support HTML5
Un ucrainean care și-a pierdut familia într-un atac rusesc vorbește despre tragedia sa.
Ar putea fi Putin judecat pentru crime de război?
Curtea Penală Internațională (CPI) îl investighează pe președintele Rusiei pentru posibile crime de război în Ucraina. Se pune însă din start întrebarea legitimă: Este oare Putin susceptibil să fie într-adevăr judecat la Haga? Mai multe AICI.
„Prețul Războiului” - 109 cărucioare goale în memoria copiilor uciși până acum în invazia rusă din Ucraina, Lvov, 18 martie 2022
Moscova și „operațiunile ei militare”
În ultimele aproape opt decenii, fosta Uniune Sovietică (URSS), iar apoi și moștenitoarea sa, Federația Rusă, au fost implicate în multe conflicte militare. De fiecare data, denumirea oficială a agresiunii a fost alta decât cea occidentală, așa cum se poate vedea în tabelul de mai jos.
S-a bazat Rusia pe informații greșite înainte de a intra în Ucraina?
Mai mare, mai puternică, mai bine dotată și antrenată, armata rusă ar fi trebuit să anihileze rezistența militară ucraineană, iar soldații ruși urmau să fie primiți cu resemnare pasivă, dacă nu chiar cu brațele deschise. Războiul din Ucraina se apropie de a treia săptămână, dar profeția nu s-a adeverit. De ce? Vedeți aici o analiză semnată de jurnalistul Europei Libere Mike Eckel.