Tăriceanu și dosarul care arată circuitul mitei la vârful politicii românești

Călin Popescu Tăriceanu are 66 de ani și ca președinte al Senatului este numărul doi în ierarhia constituțională a statului român, de aceea acuzația de corupție forumulată împotriva lui de procurorii DNA îi afectează nu doar nu doar propria credibilitate, ci pune odată în plus la încercare hotărârea parlamentului autohton de a lupta împotriva corupției.

Direcția Națională Antiocrupție (DNA) a început o investigație împotriva lui Tăriceanu la cererea autorităților juridice austrice, după cum precizează DNA într-un comunicat primit la redacție.

Potrivit anchetei, Călin Popescu Tăriceanu ar fi primit în perioada 2007-2008, când era prim-ministru, foloase materiale în valoare de circa 800.000 de dolari din partea austriecilor de la Fujitsu Siemens, în schimbul încheierii mai multor acte adiționale la un contract aflat în derulare.

Suma primită - care ar fi fost folosită ulterior în campania electorală - reprezenta 10% din valoarea actelor adiționale.

Totul este o prelungire a așa-numitului Dosar Microsoft: în toamna anului 2003, guvernul condus pe atunci de Adrian Năstase a încheiat un acord cadru cu Microsoft pentru cumpărarea la jumătate de preț a 50.000 de licențe pentru computerele din toată administrația publică românească.

Fără să facă licitație, după negocieri succesive, modificări de prețuri și diverse acte adiționale guvernul de atunci a cumpărat aceste licențe la prețul total de 54 de milioane de dolari.

Mai târziu, în perioada guvernărilor Tăriceanu și Boc, acest acord a fost extins de mai multe ori, în condiții de legalitate precară. Zece miniștri din trei guverne au avizat vreme de zece ani un contract care a depășit în final 200 de milioane de dolari pentru închirierea unor programe de computer la prețuri cel puțin duble față de cele ale pieței.

Mai multe persoane au fost anchetate, dar încă nu există o responsabilitate clară pentru sumele cheltuite și mita uriașă care s-a dat de-a lungul acestor ani.

Dosarul Microsoft descrie felul în care funcționează politica autohtonă la vârf.

Cererea de urmărire penală formulată de procurorii anticorupție împotriva președintelui Senatului României vine cu doar o lună înainte de prescrierea faptei.

În România, faptele de corupție au o durată de zece ani de prescripție. Acum această durată poate fi întreruptă, iar prescripția prelungită cu încă cinci ani, dacă Senatul votează ridicarea imunității parlamentare lui Călin Popescu Tăriceanu.

Este însă greu de crezut că senatorii majorității îl vor abandona pe Tăriceanu, care este și șeful ALDE. E o tradiție lungă în cele două formațiuni aflate la guvernare în România, PSD și ALDE, de a face zid în jurul politicienilor acuzați de corupție.

Potrivit legii răspunderii ministeriale pentru ca miniștrii și foștii miniștri să fie cercetați e nevoie de votul camerei din care fac parte, dacă sunt parlamentari.

Dacă Senatul se va erija în instanță juridică și nu va permite începerea urmăririi penale în acest caz, dosarul va continua doar pentru celelalte persoane implicate, adică pentru cei considerați complici, pentru care se va suspenda prescripția și care ar putea, eventual, furniza și alte informații compromițătoare la adresa lui Călin Popescu Tăriceanu.

Pe fondul acuzațiilor care i s-au adus, liderul Senatului și-ar fi anulat participarea la Madrid la Congresul european ALDE.

Călin Popescu Tăriceanu se află în ascensiune împreună cu partidul său care a trecut de 11 procente, potrivit unui sondaj IMAS de luna trecută.

Acuzația DNA venită la zece ani de la producerea faptei este considerată de liderul Senatului o manevră de scoatere a lui din cursa alegerilor prezidențiale de anul viitor.