Sunt îndrăgostită de drumeții la munte și de televiziune, domeniu în care am lucrat 8 ani. Din 2022 fac parte din echipa Europei Libere Moldova, unde scriu despre educație și spun poveștile oamenilor care au curajul să-și depășească limitele.
Pe 15 septembrie e marcată Ziua Internațională a Democrației. Anul acesta, tema este „puterea generației următoare”. În ultimii ani, tot mai multe țări au discutat sau chiar au decis să coboare vârsta de vot, de la 18 la 16 ani. Am întrebat chișinăuienii dacă R. Moldova ar trebui să facă la fel.
În grădinițele și școlile din R. Moldova au fost înmatriculați aproape 2.000 de copii refugiați din Ucraina, dublu față de anul trecut. Ei nu vor mai avea statut de audienți, ci vor fi obligați să frecventeze orele, ca toți elevii, vor susține examene și vor primi acte de finalizare a studiilor.
Alexei și Karina Mihalcenko din Bilhorod-Dnestrovski sunt printre puținii copii din Ucraina care învață în școlile cu predare în română din Chișinău. Având rude aici, familia s-a refugiat aici în primele zile de război. Copiii au învățat româna, iar toți membrii au obținut cetățenia R. Moldova.
Sala funerară a Cimitirului Evreiesc din Chișinău va fi restaurată cu ajutorul unui grant de 200.000 de dolari oferit de Guvernul SUA. Lucrările vor dura 3 ani și includ cercetarea istorică și arheologică a monumentului istoric care e în paragină de opt decenii. După reconstrucție, va deveni muzeu.
Anul școlar începe în capitală cu un deficit de profesori, dar cu un număr mai mare de elevi, în special în clasele primare. Viceprimara Angela Cutasevici a spus că, în anul de studii 2023-2024, în municipiul Chișinău vor merge la școală aproape 100.000 de copii, inclusiv 600 de refugiați ucraineni.
În toate școlile din țară au fost organizate festivități dedicate începutului de an școlar, iar prima lecție a fost la tema „Moldova europeană”, în contextul în care R. Moldova a obținut statutul de țară candidată la aderare la Uniunea Europeană.
De Ziua Limbii Române, câteva sute de persoane de toate vârstele și-au verificat cunoștințele de gramatică la „Marea Dictare Națională”, un eveniment în aer liber în scuarul TNOB „Maria Bieșu”. La dictare au participat mai ales locuitori ai capitalei, dar și oameni veniți din provincie.
Instituțiile de învățământ din municipiul Chișinău vor începe anul școlar cu un deficit de cadre didactice. Direcția Educație a solicitat Ministerului Educației 547 de specialiști, dar, deocamdată, au venit să se angajeze doar 80.
Guvernul își propune să revină la reforma comasării școlilor mici. Ministrul Educației, Dan Perciun, a anunțat într-un interviu la Europa Liberă că ministerul pregătește un program de stimulente atât pentru profesorii cât și pentru copiii din localitățile care vor rămâne fără școală.
Într-un interviu pentru Europa Liberă, ministrul Educației, Dan Perciun, a spus că autoritățile vor începe la sfârșitul acestui an negocierile privind comasarea școlilor mici. În procesul de discuții vor fi implicați directorii, profesorii și părinții care-și duc copiii în școlile vizate de reformă.
Cu un buget auster, care nu ajunge nici pentru salarizare, cu 76 de elevi și 10 profesori, dintre care jumătate sunt pensionari. Așa va începe noul an școlar Gimnaziul din Teșcureni, raionul Ungheni, care se confruntă, ca și alte școli mici din R. Moldova, cu o lipsă acută de elevi.
Până la începutul noului an școlar au rămas mai puțin de două săptămâni. Europa Liberă a mers la târgul școlar deschis la Centrul Expozițional Moldexpo, pentru a vedea ce buget au alocat părinții pentru noul an școlar și cum decurg pregătirile.
Cinci universități din R. Moldova au fost acreditate la nivel european, după ce au fost evaluate de o agenție europeană. Acreditarea este acordată pe un termen de cinci ani, iar obținerea ei certifică faptul că studiile oferite de universitate întrunesc standardele europene de calitate
Specialitățile cu profil pedagogic sunt și în acest an la coada preferințelor candidaților la studii superioare, arată totalurile făcute după primul tur de admitere.
Cedric Osseng Mbogock este originar din Camerun. După ce a făcut opt luni de cursuri pregătitoare de limba română, tânărul își va face studiile de masterat la USM, la Facultatea de Informatică. A venit la Chișinău la recomandarea fratelui său, care, la fel, a învățat la USM.
Sesiunea de admitere în universități vine cu trei specializări noi: Știința datelor, Tehnologii digitale, Agrobusiness și dezvoltare rurală. De asemenea, încă două universități s-au alăturat programului „Profesiile Viitorului”: Academia de Muzică și Arte Plastice și Universitatea din Bălți.
Peste 3.000 de profesori participă la programul național de alfabetizare digitală, desfășurat de Centrul național de inovații digitale în educație „Clasa Viitorului”
Circa 3.000 de profesori participă, între 17 iulie și 25 august, la programul național de alfabetizare digitală, desfășurat de Centrul național de inovații digitale în educație „Clasa Viitorului”.
Încarcă mai mult
