Linkuri accesibilitate

Politigraf

Ministra, organele și pensionarul (VIDEO SATIRIC)

Ministra, organele și pensionarul (VIDEO SATIRIC)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:57 0:00

Povestea votului uninominal în România (2)

Povestea votului uninominal în România (2)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:42:02 0:00
Link direct

No comment

No comment
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:02:26 0:00

Vacanța mare (VIDEO SATIRIC)

Vacanța mare (VIDEO SATIRIC)
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:01:25 0:00

Pagubele lui Ilan Șor (VIDEO SATIRIC)

Pagubele lui Ilan Șor (VIDEO SATIRIC)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:37 0:00

Oligarhul domnului și ambițiile președintelui (II)

Oligarhul domnului și ambițiile președintelui (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:38:44 0:00
Link direct

Iarna nu-i ca toamna (VIDEO SATIRIC)

Iarna nu-i ca toamna (VIDEO SATIRIC)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:57 0:00

Codreanu renunță la un vis, dar măcar rămâne primar (VIDEO SATIRIC)

Codreanu renunță la un vis, dar măcar rămâne primar (VIDEO SATIRIC)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:04 0:00

Pavel Filip: Ajută-mă, dar nu te amesteca (VIDEO SATIRIC)

Pavel Filip: Ajută-mă, dar nu te amesteca (VIDEO SATIRIC)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:48 0:00

Pe șantierul Băncii Naționale (II)

Pe șantierul Băncii Naționale (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:31:36 0:00
Link direct

Ion Ceban: „Salvăm capitala, apoi salvăm și țara” (VIDEO SATIRIC)

Ion Ceban: „Salvăm capitala, apoi salvăm și țara” (VIDEO SATIRIC)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:24 0:00

Unde-i miliardu’? (VIDEO SATIRIC)

Unde-i miliardu’? (VIDEO SATIRIC)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:35 0:00

Oligarhul domnului și ambițiile președintelui

Oligarhul domnului și ambițiile președintelui
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:29:52 0:00
Link direct

Prompteru-i de vină (VIDEO SATIRIC)

Prompteru-i de vină (VIDEO SATIRIC)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:35 0:00

Observatorul (VIDEO SATIRIC)

Observatorul (VIDEO SATIRIC)
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:01:28 0:00

Cu Iurie Leancă vicepremier deja e mai bine

Cu Iurie Leancă vicepremier deja e mai bine (VIDEO SATIRIC)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:06 0:00

La aproape jumătate de an când a revenit în guvern, vicepremierul pentru integrarea europeană, Iurie Leancă, a spus că Uniunea Europeană (UE) și-a îmbunătățit „percepția” despre R. Moldova, că R. Moldova a devenit mai importantă pentru UE și că dovadă este nivelul ridicat de reprezentare a UE la recentul Consiliul de Asociere cu R. Moldova, de pe 3 mai 2018.

„Faptul că a fost atât doamna Mogherini..., cât și domnul Hahn..., este, din câte cunosc eu, un lucru fără precedent. De regulă, nivelul era mult mai scăzut”, a spus Leancă la televiziunea Prime pe 6 mai, după ce participase în premieră în această funcție la Consiliul de Asociere. „Despre ce vorbește acest lucru?”, s-a întrebat el, continuând: „Pentru mine este o chestie foarte clară: contăm poate și mai mult decât înainte pentru Uniunea Europeană”.

Dar Federica Mogherini, coordonatoarea politicii externe și de securitate europene, cât și Johannes Hahn, comisarul european pentru politica de vecinătate și negocieri de extindere, au participat la toate Consiliile de Asociere UE – R. Moldova de până acum (vezi linkurile doveditoare mai jos).

Consiliul din 3 mai anul acest a fost al patrulea. Aceste reuniuni se țin anual pentru a se examina progresele făcute de R. Moldova în implementarea Acordului de Asociere cu UE, care prevede relații politice mai strânse și liberalizarea comerțului.

Leancă se poate mândri cu faptul că el este cel care a semnat Acordul, în calitate de prim-ministru, pe 27 iunie 2014. Dar, de la încheierea mandatului de premier la finele aceluiași an și până la revenirea sa în guvern ca vicepremier pentru integrarea europeană, nu a avut vreo calitate oficială care i-ar fi permis să participe la vreun Consiliu de Asociere.

La primul, din 2015, Republica Moldova a fost reprezentată de fostul premier Chiril Gaburici, astăzi ministru al Economiei și Infrastructurii. UE – de Mogherini și Hahn după cum se poate vedea din comunicatul guvernamental și fotografiile însoțitoare.

La cel de-al doilea Consiliu, R. Moldova a fost reprezentată de premierul Pavel Filip, iar UE – de Mogerini și Hahn.

La cel de-al treilea: R. Moldova – tot de premierul Filip, iar UE – tot de Mogherini și de Hahn.

Înainte să revină în guvern în ianuarie 2018, Leancă și-a exprimat nemulțumirea că nivelul relațiilor cu UE a scăzut și a îndemnat coaliția de guvernare și pe premierul Pavel Filip personal să se găsească o cale de a „depăși problemele de imagine” din relația R. Moldova cu Uniunea Europeană cauzate de furtul miliardului (petrecut pe când Leancă era premier n.n.) și să se revină „odată și odată la poziția pe care am avut-o noi în relația cu UE... de cel mai performant elev sau stat”, după cum a spus și la o ședință comună a parlamentului și guvernului, din octombrie 2017 (puteți urmări aici schimbul de replici între Leancă și Filip).

Schimb de replici între Iurie Leancă și Pavel Filip, 13 octombrie 2017
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:16 0:00

După aproape jumătate de an de la revenirea sa în guvern, Leancă spune că nivelul relațiilor a crescut din nou, dar dovada adusă de el că reprezentarea UE la Consiliul de Asociere cu R. Moldova nu corespunde realității.

Cu Iurie Leancă vicepremier deja e mai bine (VIDEO SATIRIC)

Cu Iurie Leancă vicepremier deja e mai bine (VIDEO SATIRIC)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:06 0:00

Pe șantierul Băncii Naționale

Pe șantierul Băncii Naționale
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:29:25 0:00
Link direct

Sergiu Cioclea: „Vreau țara asta să fie bogată, începând cu cei mai simpli cetățeni și toți reprezentanții”

Sergiu Cioclea ridică un salariu cât zece (VIDEO SATIRIC)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:03 0:00

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Sergiu Cioclea, are unul din cele mai mari salarii raportate la Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor din întreaga regiune, sugerează datele adunate de Politigraf într-un studiu cuprinzând opt țări. Ales guvernator în urma furtului miliardului care a devastat sistemul bancar moldovean, Cioclea a spus că vrea să contribuie la ieșirea Moldovei din sărăcie. Apoi, propriul său salariu a fost majorat substanțial, așa încât depășește PIB-ul pe cap de locuitor de 11,43 ori. În nici una din țările regiunii, care sunt mai bogate decât Republica Moldova, discrepanța nu este atât de mare.

În 2017, Cioclea a ridicat în calitate de guvernator al BNM aproape 1 milion 252 de mii de lei, relevă declarația sa de avere și interese personale, dată publicității pe site-ul Autorității Naționale pentru Integritate (ANI). În cifre reale, suma echivalând cu 60 134 de euro este mai mică decât salariul anual al altor guvernatori de bănci centrale din țările din regiune analizare în studiul nostru. Dar Cioclea este lider, când îi raportăm venitul la nivelul de bogăție (sau sărăcie) al țării, măsurat cu ajutorul unui indicator obiectiv - PIB-ul pe cap de locuitor.

Studiul nostru mai cuprinde colegele Moldovei din Parteneriatul Estic - Georgia și Ucraina, precum și cinci membre estice ale Uniunii Europene: Bulgaria, România, Letonia, Lituania și Estonia. În toate aceste țări, PIB-ul pe cap de locuitor este mult mai mare decât în Republica Moldova. Mai multe despre metodologia folosită în acest studiu și sursele de informare aflați aici.

Majorarea de salariu pentru Sergiu Cioclea și contextul

„Am mândria mea, nu vreau să plec peste hotare ca reprezentant a celei mai sărace țări”, declara Sergiu Cioclea la ședința Parlamentului din 11 martie 2016, când a fost ales guvernator al BNM. Banca avea imaginea grav deteriorată de acuzațiile că nu ar fi făcut destul pentru a preveni furtul din sistemul bancar. Cioclea era ales în fruntea BNM să conducă eforturile de asanare și însănătoșire a sectorului bancar, dar anunța ambiții mai mari. „Vreau țara asta să fie bogată, începând cu cei mai simpli cetățeni și toți reprezentanții” ..., mai spunea el în fața deputaților.

Alegerea lui Cioclea la șefia BNM coincidea cu o schimbare în viziunea autorităților față de salarizarea din sectorul public. Câștigase punctul de vedere conform căruia este nevoie de angajați mai puțini, dar mai competenți, mai eficienți și mai bine plătiți. A fost și unul din principiile fundamentale pe care s-a bazat reforma administrației publice centrale la care tocmai lucra Guvernul Filip și care a avut ca rezultat dublarea salariilor multor funcționari publici.

​Cioclea și-a început mandatul de guvernator pe 11 aprilie 2016, iar după primele luni de activitate a criticat public sistemul de salarizare de la BNM, spunând că este „arhaic şi complicat”. „La un salariu lunar de bază, relativ modest, se adaugă tot felul de suplimente. Acestea vin înşirate în timp, în aşa fel că un începător la BNM urmează să recupereze diverse fracţiuni ale venitului său lunar timp de un an! (...) Luni la rând, omul umblă să se împrumute, iar când vin banii, întoarce datoriile”, a spus Cioclea într-un interviu pentru Ziarul de Gardă. „Voi propune schimbarea cât mai repede a acestui sistem, pentru a asigura normalizarea veniturilor”, a mai spus Cioclea în interviul de la sfârșitul lui decembrie 2016, explicând că urmărește între altele atragerea la BNM a unor specialiști din sfera privată.

Din declarațiile sale de avere și interese personale date publicității pe site-ul ANI, rezultă că propriul său salariu s-a majorat substanțial în 2017.

Pentru cele aproape 9 luni în care a condus BNM în 2016, Cioclea a declarat un salariu de 508 664 de lei, adică aproape 58 500 de mii de lei pe lună. Pentru 2017, a declarat venituri de la BNM de aproape 1 milion 252 de mii de lei, sau de 104 316 de lei pe lună. Cioclea aproape și-a dublat salariul!

(Mai jos ascultați podcastul Politigraf pe aceeași temă - versiunea radiofonică a acestui articol, actualizată și completată. Podcastul Politigraf este disponibil și pe platforma Soundcloud pentru abonare și descărcare automată).​

Cine și cum a aprobat o asemenea majorare?

Am trimis mai multe întrebări mai ales despre salariul lui Cioclea într-un email oficial pe adresa serviciului de presă al BNM, pe 4 aprilie. Până la data publicării articolului nu am primit niciun fel de răspuns. Dar unele informații pot fi adunate totuși din presă, din alte comunicate și informații făcute publice de BNM, din discuții cu experții – foști oficiali și angajați ai BNM – precum și din legislația în vigoare.

Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei prevede în articolul 26 că salariul membrilor conducerii BNM sunt stabilite de Consiliul de supraveghere al băncii. Dar acest Consiliu este condus de Cioclea și echipa sa! Cioclea este președinte al Consiliului. Vicepreședinte este prim-viceguvernatorul BNM, Vladimir Munteanu, numit în funcție la câteva luni după Cioclea, la propunerea acestuia, după cum prevede legea. Alt membru al Consiliului este viceguvernatoarea BNM, Cristina Harea, numită o dată cu Munteanu, pe 23 septembrie 2016, tot la propunerea lui Cioclea. Aceștia sunt cei trei membri ai Consiliului care sunt salariați de BNM. Consiliul mai are alți patru membri care nu primesc salariu de la bancă.

În solicitarea de informație trimisă BNM, am întrebat și dacă Cioclea a fost implicat la luarea deciziei în privința majorării salariului său, dar nu am primit răspuns.

Declarațiile de avere și interese personale disponibile pe site-ul ANI sugerează că salariile celor doi adjuncți ai lui Cioclea, anume Munteanu și Harea, de asemenea s-au majorat spectaculos în 2017. Decizia a fost luată, potrivit legii, tot de Consiliul de supraveghere din care fac parte cu toții.

Pentru cele trei luni și o săptămână lucrate la BNM în 2016, Cristina Harea declară un salariu total de aproape 146 437 de lei, adică aproximativ 44 de mii de lei pe lună. Declarația pentru 2017, relevă un venit anual de la BNM de peste 1 381 290 de lei, sau de 115 108 de lei pe lună, chiar mai mare decât al lui Cioclea. Este o majorare de aproape 160%!

Situația este asemănătoare în cazul lui Vladimir Munteanu: salariul i s-a dublat, dar nu a ajuns la nivelul Cristinei Harea, după cum se poate vedea din declarațiile de avere și interese personale ale lui Vladimir Munteanu pe 2016 și 2017).

Ce performanțe au justificat aceste majorări?

BNM este diferită de alte instituții publice plătite din bugetul public. Ea are activități aducătoare de venituri: operațiuni valutare, plasamente ale rezervelor valutare, operațiuni pe piața internă, explică expertul Veaceslav Negruță, fost ministru al Finanțelor, care a lucrat la BNM la începutul anilor 2000. BNM are și cheltuieli, inclusiv cu salariile angajaților.

Bugetul BNM nu este parte a bugetului public. Dar legea (art. 20) spune că banca trebuie să transfere în bugetul de stat profitul pe care îl realizează, așa încât cheltuielile pe salariile angajaților influențează vărsămintele în buget. „Cu cât salarizarea e mai mare, cu atât venitul net al BNM este mai mic, dacă alți parametri rămân constanți”, spune Negruță.

Performanțele unei bănci centrale sunt analizate, auditate și prezentate în rapoarte anuale, numite „situații financiare”.

Situațiile financiare anuale auditate ale BNM pe 2016 arată că BNM a făcut profit în acel an, dar un profit mult mai mic decât în anul precedent. În 2016, profitul net al BNM a fost de peste 1,3 miliarde de lei, dar în anul precedent fusese de aproape 4,2 miliarde. Această scădere a survenit după cinci ani în care profitul BNM a fost mereu în creștere.

Datele pentru anul 2017 încă nu sunt disponibile, deși aceste rapoarte erau publicate de regulă în ianuarie sau cel târziu în martie. Lipsa „situațiilor financiare” ale BNM a alimentat speculații că banca putea înregistra în 2017 mari pierderi, dar speculațiile nu pot fi verificate deocamdată.

Nu este limpede la ce dată au fost operate majorările de salariu din 2017 la BNM. Dar ele au survenit după un an în care, pentru prima dată în șase ani, banca a înregistrat o scădere de profit.

În solicitarea de informație trimisă BNM, am întrebat și care au fost motivele majorării de salarii și criteriile folosite, fără să primim deocamdată vreun răspuns.

Explicațiile BNM

În alte explicații difuzate de presă despre mărirea salariului guvernatorului Cioclea, BNM a spus că majorarea a fost mai mică decât se poate deduce prin compararea declarațiilor de avere și interese ale acestuia pe 2016 și 2017. „Conform metodei de declarare a veniturilor, la data depunerii declarației, pentru anul 2016 a fost declarat venitul net, iar pentru anul 2017 - venitul brut”, se spune într-un comunicat al BNM pentru portalul Agora, precizându-se că „peste 25%” din mărimea salariului brut declarat pentru 2017 ar fi taxe și impozite.

Dar în declarațiile propriu-zise acest lucru nu se precizează. Surse avizate de la Autoritatea Națională pentru Integritate ne-au spus telefonic că o metodologie oficială nu a existat și că fiecare autor de declarație alegea singur dacă declară venitul brut sau net. „Mulți au preferat să declare venitul brut, pentru că nu știau cum să deducă impozitul”, ne-a spus sursa ANI.

Pe parcursul anului 2017, a fost lansată prima etapă a procesului de implementare graduală a unui nou sistem de salarizare orientat spre armonizarea cu piața de muncă și sporirea competitivității BNM față de sectorul bancar comercial.
Din explicațiile BNM pe marginea majorării de salariu primită de guvernator.

Dar chiar și după ajustarea datelor și scăderea impozitelor, salariul pe 2017 al guvernatorului Cioclea a fost de 78 237 de lei, cu 20 de mii de lei mai mare decât în anul precedent.

În comunicatul citat de Agora se sugerează că majorarea din 2017 e abia începutul: „Pe parcursul anului 2017, a fost lansată prima etapă a procesului de implementare graduală a unui nou sistem de salarizare orientat spre armonizarea cu piața de muncă și sporirea competitivității BNM față de sectorul bancar comercial”.

Detaliile reformei salariilor la BNM nu sunt cunoscute. Noi nu am primit niciun răspuns la aceste întrebări adresată băncii în solicitarea de informații.

Dar din declarațiile publice ale lui Sergiu Cioclea se știe că a restabilit la BNM un sistem de credite preferențiale, prin care angajații pot primi împrumuturi la dobândă mică, sub cea de pe piață, conform unui regulament care nu este făcut public. Această practică a fost suspendată din cauza unui scandal declanșat când s-a aflat de împrumuturile preferențiale luate de fostul guvernator, Dorin Drăguțanu. „Am decis să permit reluarea creditării preferenţiale în acest an, asigurând echitate pentru toţi salariaţii, cu excepţia membrilor Comitetului executiv”, a spus Cioclea în interviul pentru Ziarul de Gardă citat deja aici.

Salariul guvernatorului BNM în peisaj moldovean

Salariul de aproape 1 milion 252 de mii de lei ridicat de Sergiu Cioclea de la BNM în 2017 reprezintă 104 316 lei pe lună, sau 5027 pe zi lucrătoare (în 2017, au fost 249 de zile lucrătoare).

Salariul său a depășit de 9,4 ori salariul mediu din domeniul financiar (care a fost de aproape 11 035 de lei pe lună), a depășit de 18,3 ori salariul mediu pe economie (care a fost de 5 697 de lei pe lună), a depășit de 21 de ori salariul mediu din sectorul bugetar (care a fost de 4 950 de lei pe lună) și a depășit de 68 de ori pensia medie (care a fost de aproximativ 1528 de lei pe lună).

Aș spune că ce s-a întâmplat în Republica Moldova este o oglindă în care societatea moldovenească s-a descoperit că este hidoasă.
Sergiu Cioclea, vorbind în ședința Parlamentului din 11 martie 2016, înainte de a fi numit guvernator al BNM.

Cioclea a fost unul din cei mai bine remunerați demnitari moldoveni, dar nu singurul. În 2017, la mare distanță de el, după mărimea salariului declarat și descoperit până acum de presă, s-a aflat directorul Autorității Aeronautice Civile, Radu Bezniuc, cu 68 694 de lei pe lună, directorul Centrului de Implementare a Reformelor, Iurie Ciocan, cu 65 228 de lei pe lună, directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, Tudor Copaci, cu un salariu lunar de 59 575 de lei (pe 9 luni ale lui 2017) și alții.

Legea limitează mărimea salariilor celor cu statut de demnitari publici, ca primul ministru, șeful statului, sau președintele Parlamentului. Acestea sunt stabilite de Parlament. Premierul Pavel Filip, de exemplu, a declarat pentru 2017 un salariu lunar de aproximativ 23 430 de lei pe lună.

​Salariile șefilor de agenții și instituții autonome se stabilesc în mod diferit, fiind de regulă la discreția unor consilii de conducere ale instituțiilor respective.

În cazul BNM, consiliul care-i stabilește salariul lui Cioclea este condus tot de Cioclea. Legea nu interzice majorările. Acestea nu sunt ilegale. Dar sunt „imorale”, crede expertul Veaceslav Negruță. Sunt imorale, spune el, „cel puțin până la rezolvarea fraudelor din sistemul bancar și recuperarea miliardelor”.

Editor: Mircea Țicudean

Sergiu Cioclea ridică un salariu cât zece (VIDEO SATIRIC)

Sergiu Cioclea ridică un salariu cât zece (VIDEO SATIRIC)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:03 0:00

Cine și cum reciclează plasticul (prețios) al Moldovei II

Cine și cum reciclează plasticul (prețios) al Moldovei II
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:43:12 0:00
Link direct

Anatomia gândirii reformatoare la moldoveni

Anatomia gândirii reformatoare la moldoveni (VIDEO SATIRIC)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:23 0:00

„Nu am mai scris de câteva zile nimic pe FB, așteptând să se termine «furtuna» legată de demisia mea (...)”, cităm dintr-o postare pe blog a fostului ministru al Justiției Alexandru Tănase, care a decis să spargă tăcerea după ce și-a dat, pe neașteptate, demisia. Nimic nu o prevestise, iar cu numai câteva zile înainte să se producă Tănase anunța cu totul altceva. „S-a dat startul unor reforme majore în justiție”, scria el pe blog și își îmbia cititorul: „vezi despre ce e vorba”...

Așa poate începe un articol despre demisia lui Alexandru Tănase de la conducerea Ministerului Justiției anunțată de el duminică, 11 martie 2018. Numai că citatele sunt luate din articolele sale de pe blog din aprilie 2011, când a demisionat tot pe neașteptate din funcția de ministru al Justiției prima dată, plecând apoi și din Partidul Liberal Democrat.

Există multe deosebiri între cele două demisii, dar asemănările sunt izbitoare, mai ales în atitudinea lui Tănase față de reforma justiției.

În ambele cazuri, demisia s-a produs înainte de începerea reformei. Tănase a condus numai punerea ei pe hârtie. Cea veche se chema „Strategia de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011–2016”. Când să treacă la implementare, Tănase a demisionat, explicând că ar fi pierdut sprijinul primului ministru și șefului său de partid de atunci, Vlad Filat. „Eu sper că cel care va prelua şi va continua reforma să aibă parte puţin de altă cooperare decât am avut eu. Poţi să fii ministru de Justiţie, sau ministru de oricare alt domeniu, dacă ai sprijinul pe proiectele care le lansezi. Când nu ai asemenea sprijin, este o pierdere de timp”, spunea Tănase într-un interviu pentru Europa Liberă după demisia din 2011.

Plecat pentru 6 ani judecător la Curtea Constituțională, Tănase a spus că nu intenționează „pentru moment” să revină în „politica activă”. Dar când a revenit în fruntea Ministerului Justiției în 2017, a declarat că acea strategie de reformă din 2011 care a fost implementată fără el „în mare parte a fost un eșec”. „Nu vreau să mă opresc asupra motivelor, cred că este mai important să vedem cum poate fi remediată această situație”, a spus Tănase și a anunțat că a elaborat o reformă nouă.

În 2018, partidul și primul ministru au spus că l-ar fi sprijinit mai departe pe Tănase în aplicarea „micii reforme” noi, partidul fiind acum Partidul Democrat, iar primul ministru – Pavel Filip.

Dar Tănase tot a demisionat, spunând de data aceasta că a pierdut încrederea publicului, probabil din cauza controversatei convorbiri telefonice cu omul de afaceri Veaceslav Platon condamnat între timp pentru rolul jucat în furtul miliardului. „Este în spiritul valorilor europene, ca orice funcție de demnitate publică, să se bazeze mai întâi de toate pe încredere publică. Atunci când această încredere este periclitată, chiar și de motive lipsite de pertinență, orice inițiativă cât de bună ar fi, nu va da rezultatul scontat”, a scris Tănase în anunțul demisiei pe contul său de Facebook.

În 2011, Tănase se retrăgea din viața politică, acum spune mai categoric că și-a „încheiat cariera publică”.

P.S. Titlul „Anatomia gândirii reformatoare la moldoveni” l-am împrumutat de la un amplu articol publicat de Alexandru Tănase în mai, 2011, după prima sa demisie de la șefia Ministerului Justiției.

Editor: Mircea Țicudean

Anatomia gândirii reformatoare la moldoveni (VIDEO SATIRIC)

Anatomia gândirii reformatoare la moldoveni (VIDEO SATIRIC)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:23 0:00

Cât de bine „merge” mama tuturor reformelor?

Cât de bine „merge” mama tuturor reformelor?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:41:01 0:00
Link direct

Reforma lui Pîrlog

Reforma lui Pîrlog (VIDEO SATIRIC)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:15 0:00

„Vom elabora o strategie ... ca serviciul să nu fie perceput ca o bâtă”, a declarat Vitalie Pîrlog în fața deputaților pe 21 decembrie 2017, la alegerea sa în calitate de director al Serviciului de Informații și Securitate (SIS). El anunța „o agendă ambiţioasă” a schimbărilor, o cooperare mai strânsă cu societatea civilă și cu presa. Două luni mai târziu, Pîrlog și-a dat, însă, demisia. A afirmat că vrea să-și concentreze atenția asupra altei reforme, a unei organizații internaționale, Interpol. Există însă indicii că setea de reforme a lui Pîrlog este mimată, iar misiunea lui, indiferent unde și-o exercită, e alta.​

Când a fost numit în fruntea SIS, Pîrlog, în vârstă de 43 de ani, a declarat în Parlament că a analizat îndelung propunerea coaliției de guvernare și că a acceptat în cele din urmă funcția pentru că vrea să contribuie „la dezvoltarea acestei instituții ... și la dezvoltarea capacităților pentru asigurarea securității statului Republica Moldova” (detalii aici – min. 1:08:30 al înregistrării).

Când s-a răzgândit, Pîrlog a spus, în cererea de demisie, că la numire nu chibzuise destul. După o nouă „analiză obiectivă, la rece”, a ajuns la concluzia că funcția de director al SIS i-ar pune sub semnul întrebării credibilitatea în cadrul Interpol, Organizația Internațională de Politie Criminală, unde conduce o comisie cheie.

Pîrlog a fost ales, în noiembrie 2016, membru al Comisiei de Control al Fișierelor Interpol, iar în aprilie 2017 devenea președinte al acestei comisii. Comisia decide, de exemplu, dacă cererile țărilor de anunțare în urmărire internațională a unei persoane sunt sau nu motivate politic, funcție de care asemenea cereri sunt acceptate de Interpol sau respinse (versiunea lui Pîrlog despre cum a ajuns Interpol a fost consemnată de portalul Tribuna).

Comisia a căpătat un rol mai mare în urma unei reforme recente, care limitează posibilitățile țărilor să obțină declanșarea „alarmelor roșii” ale Interpol, prin care o persoană este plasată pe lista criminalilor anunțați în căutare internațională. Limitarea acestor posibilități s-a făcut după ce s-a observat că unele regimuri autoritare abuzează de acest instrument al Interpol pentru a-și bloca oponenții politici, care riscă să fie arestați oriunde în lume.

În cererea de demisie din fruntea SIS, Pîrlog spune că decizia sa „are la bază dorința de a continua acele reforme importante, la inițierea cărora a coparticipat în Comisia de Control a Fișierelor Interpol”.

Vitalie Pîrlog, cererea de demisie din funcția de director al SIS

Dar unul din autorii principali ai reformei, politicianul conservator german (CSU), Bernd Fabritius, spune că nu a auzit ca Pîrlog să fi avut vreo contribuție. „Mie mi se pare foarte ciudată această declarație a lui Pîrlog. Nu este sarcina președintelui (comisiei) să-și reformeze propria bază de lucru, iar aceste reglementări sunt decise de Adunarea generală Interpol”, spune Fabritius. Născut în România, el a fost raportor special al Consiliului Europei pentru reforma sistemului Interpol. „În această calitate nu am avut niciodată de a face cu domnul Pîrlog, nu am primit nicio idee, nicio sugestie, nu am avut nicio colaborare cu domnia sa”, a declarat Fabritius Europei Libere. Click pe înregistrare pentru a asculta declarațiile sale pe larg.

Bernd Fabritius despre planurile lui Vitalie Pîrlog de reformare a Interpol-ului
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:56 0:00
Link direct

Ministru al Justiției în perioada guvernării comuniste (a fost ministru din septembrie 2006 până în septembrie 2009), Pîrlog a candidat pe listele comuniștilor la funcția de deputat în 2014, și ar fi intrat în Parlament dacă era cu trei locuri pe listă mai sus: nu pe 24, ci pe 21.

După alegerea sa în calitatea de membru al Comisiei de Control a Fișierelor Interpol, în 2016, s-a văzut silit să dezmintă de multe ori că ar mai avea vreo legătură cu vreun partid. Dar suspiciunile de partizanat politic au revenit o dată cu alegerea sa ca director al SIS, la propunerea coaliției de guvernare coordonată de liderul PD, Vlad Plahotniuc.

„În mod obișnuit”, după cum o spune chiar Pîrlog în cererea de demisie din fruntea SIS, statutul de membru sau președinte al Comisei de Control al Fișierelor Interpol nu împiedică o persoană să dețină funcții în structurile de stat ale țării din care provine. Dar, în cazul său concret, Pîrlog spune că a „considerat corect să scoată orice suspiciune, oricât de fictivă, că ar exista vreun conflict de interese între funcțiile pe care le deține ... la șefia SIS și la șefia Comisiei de Control al Fișierelor Interpol”.

De ce ar fi Pîrlog un caz special? O sugerează un articol publicat pe 18 februarie de revista germane de investigație Der Spiegel. Articolul se intitulează: „Autocrați și criminali încearcă să infiltreze Interpol-ul. Să joace oare rolul-cheie niște figuri dubioase din Moldova?” („Autokraten und Kriminelle versuchen, Interpol zu unterwandern. Spielen zwielichtige Figuren aus Moldau dabei eine Schlüsselrolle?”).

În articolul Der Spiegel, este descrisă mai întâi o „operațiune cu multe grade” a autorităților moldovene, care ar fi dus la Beijing, în septembrie 2017, câteva sute de litri de vin, votcă și coniac deghizate în valiza diplomatică, pentru o petrecere în marginea Adunării Generale a Interpol. „Operațiunea cu multe grade pare să se fi încununat de succes. La scurt timp după aceea, Adunarea a ales un ofițer superior de poliție din Moldova în calitate de membru al Comitetului Executiv al Interpol, reprezentând Europa”, scrie Der Spiegel. Alesul este Fredolin Lecari, despre care în articol se spune că „este considerat un om de încredere al oligarhului Vladimir Plahotniuc”.

Despre celălalt moldovean din Interpol, Pîrlog, în articol se spune că ar avea o „reputație dubioasă” de pe când era ministru al Justiției, în momentul în care „mișcarea democratică din Moldova era reprimată sângeros de către regim”, o referință la aprilie 2009.

Criticii Interpol-ului, inclusiv politicienii occidentali, se tem că în spatele „recrutării de personal dintr-un paradis al spălării banilor cum este Moldova”, unde demnitarii sunt controlați de „clici oligarhice”, se poate ascunde „o încercare a liderilor autoritari și organizațiilor criminale internaționale de a influența conducerea organizației de combatere a crimei globale”, se mai spune în articolul Der Spiegel.

Politicianul german Bernd Fabritius, citat și de Spiegel, spune că folosirea „alarmelor roșii” ale Interpol împotriva oponenților poate fi abuzată de dictatori, care pot cere darea în căutare a oponenților, sau de oligarhi, care pot încerca și ei să-și elimine concurenții.

Există tot mai multe dovezi că acest lucru se și întâmplă, ne-a spus Fabritius. Mai mult despre cum poate fi abuzat sistemul Interpol ascultați aici.

Bernd Fabritius despre abuzarea sistemului Interpol
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:28 0:00
Link direct

De fapt, autoritățile moldovene au și cerut declanșarea alarmei roșii a Interpol împotriva politicianului Renato Usatîi, un rival al lui Vladimir Plahotniuc. Acuzat de implicare într-un omor și refugiat în Rusia, Usatîi a evitat anunțarea sa în căutare internațională, după ce s-a plâns, în iunie 2017, că cererea autorităților moldovene ar fi motivată politic.

Decizia de a nu-l anunța pe Usatîi în căutare internațională a fost luată de Comisia de Control al Fișierelor Interpol, dar fără Pîrlog. El a fost exclus de la examinarea acestui caz, datorită unei prevederi care interzice membrilor Comisiei să ia parte la examinarea cazurilor care provin din țările lor de origine.

Și atunci, nu este neutralizat pericolul influențării deciziei? Bernd Fabritius spune, într-un exemplu pur teoretic, că aflarea unei persoane controlate de un oligarh într-o poziție cheie din Interpol face sistemul vulnerabil. Oligarhii din Ucraina, de exemplu, are putea folosi reprezentantul moldovean la Interpol, sau invers.

La numirea sa în fruntea SIS, Vitalie Pîrlog promitea o reformă care să-i schimbe imaginea de instituție represivă, ce-și urmărește cetățenii și le interceptează convorbirile - o reformă necesară. Dar s-a răzgândit peste două luni. La demisie, spune că vrea să participe la reformarea Interpol, deși nu reformă i se cere să facă acolo. Câte luni o să treacă până auzim despre o nouă demisie?

Editor Mircea Țicudean.

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG