Marea Britanie va ieşi din Uniunea Europeană la 31 octombrie cu său fără un acord care reglementează Brexit-ul, a reafirmat Boris Johnson în primele declarații făcute astăzi în calitate de premier.
Johnson, unul dintre promotorii Brexitului, a spus că va încheia „un nou acord, un acord mai bun" cu Uniunea Europeană, „bazat pe liber schimb”, deși atât Comisia Europeană cât și Parlamentul European (tot astăzi) au repetat că acordul nu va fi renegociat. Cel mult declarația politică însoțitoare, care descrie în linii mari viitorul relațiilor dintre Londra și Bruxelles.

„Este vital să ne pregătim pentru posibilitatea redusă ca Bruxellesul să refuze să mai negocieze şi să fim forţaţi să ieşim fără acord, nu pentru că vrem acest rezultat ci pentru că este de bun simţ să ne pregătim”, a mai mai Johnson, într-o încercare de a pune responsabilitatea unui Brexit fără acord pe umerii UE.

La Washington fostul consilier special Robert Mueller, care a investigat rolul Rusiei în alegerile prezidențiale câștigate de Donald Trump, participă miercuri la două audieri televizate în două comisii din legislativ. Mueller a apărat miercuri corectitudinea anchetei sale și a repetat faptul că ea nu l-a exonerat pe președintele Donald Trump de bănuiala de obstrucționare a justiției - după cum nici nu l-a disculpat total pe Trump, așa cum pretindea președintele, inclusiv în tweeturi postate miercuri în zori.

Mai multe, aici.

În România, președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu și-a anunțat candidatura la președinția țării, din partea Alianței Liberalilor și Democraților dar a asigurat că această decizie nu va dăuna alianței de guvernare cu PSD. Social-democrații au desemnat-o marți pe premierul Viorica Dăncilă, candidat la președinție.

Tăriceanu a mai spus că spre finele lunii august PSD, ALDE și Pro România (partidul fostului premier Victor Ponta) ar trebui să facă un nou sondaj de opinie pentru a găsi eventual un candidat unic pentru alegerile prezidențiale din noiembrie.

Mai multe, aici.

Fostul premier kosovar, Ramush Haradinaj a apărut miercuri în fața tribunalului special de la Haga, care investighează crimele comise de separatiștii kosovari în timpul luptelor de acum 20 de ani, dar nu a făcut nici o declarație. „Mi-am îndeplinit numai datoria de a compare”, a declarat fostul premier, care a demisionat vinerea trecută. Tribunalul, care face parte din sistemul juridic kosovar, deși are sediul la Haga, nu a făcut nici el vreo declarație.

Este a doua oară că Haradinaj demisionează din funcția de premier, după ce este acuzat de crime de război. Până acum, a fost achitat de două ori, în 2008 și 2012, după ce fusese acuzat de Tribunalul Internațional pentru crimele de război comise în fosta Iugoslavie, în calitate de comandant al Armatei de Eliberare a Kosovo. În primăvara anului 1999, campania de epurare etnică dusă de armată sârbă împotriva kosovarilor a provocat raidurile de bombardament NATO asupra Serbiei. Kosovo, fostă regiune a Serbiei, și-a proclamat unilateral independența în 2008, recunoscută acum de peste 100 de țări din lumea întreagă.

Grupul de State Contra Corupţiei (GRECO), comitet specializat al Consiliului Europei în prevenirea şi combaterea corupţiei, a cerut R.Moldova să intensifice eforturile pentru combaterea corupţiei în rândul parlamentarilor, judecătorilor şi procurorilor. Într-un raport, care evaluează aplicarea recomandărilor făcute guvernului de la Chișinău în 2016, se constată că până acum au fost aplicate, în totalitate, numai patru din totalul de 18 recomandări.

GRECO atrage atenția că sistemul legislativ încă nu este suficient de transparent și cere să fie publicate regulat proiectele de lege și informațiile aferente, pentru a permite o dezbatere publică solidă. Se remarcă și faptul că nu s-au luat încă măsuri suficiente pentru a combate conflictul de interese între parlamentari.

GRECO critică, de asemenea, componența Consiliului Superior al Procurorilor, din care continuă să facă parte, automat, ministrul justiției și președintele Consiliului Superior al Magistraturii. GRECO salută reforma constituțională care prevede numirea procurorului general pentru un mandat unic, care nu poate fi reînnoit şi publicarea Codului de etică al procurorilor.

Potrivit ultimelor date statistice, aproape 10 milioane de români sunt plecați din țară și stabiliți legal în țările gazdă, a declarat miercuri, la București, ministra Românilor de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, citată de Mediafax.

Intotero a precizat că datele se bazează pe cifrele comunicate de 70 de misiuni diplomatice ale României, dar că un număr exact al românilor din afara țării este greu de estimat întrucât mulți dintre ei nu își stabilesc domiciliul legal în țara-gazdă.Totodată, potrivit unui chestionar completat de românii emigrați și de ONG-uri, principalele motive pentru plecarea masivă din România ar fi: „neajunsurile materiale cotidiene, veniturile mici, lipsa unui loc de muncă decent, stabilitatea, calitatea slabă a clasei politice de-a lungul timpului, corupția”, a mai spus Intontero. Din aceleași chestionare reiese faptul că „un număr mic își dorește să se întoarcă” în următorii patru ani.

La București a avut loc prima reuniune a grupului de lucru interministerial mixt România – Republica Moldova, creat în baza înțelegerii la care au ajuns la începutul acestei luni premierii celor două țări. S-a decis ca sprijinul acordat de România să se concentreze prioritar pe următoarele domenii: protecția mediului și apelor, educație, cultură, sănătate, afaceri interne si cooperarea transfrontalieră, finanțe publice, telecomunicații, după cum se precizează într-un comunicat de presă al guvernului de la București. A fost reconfirmată cu acest prilej „importanța strategică a proiectelor de interconectare energetică”, se mai arată în comunicatul oficial.

Cele două delegații au discutat și despre „punerea în practică” a Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova, de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la București pe 7 aprilie 2010.

Cele două delegații au fost conduse de ministrul de externe român demisonar Teodor Meleșcanu și de omologul său de la Chișinău, Nicu Popescu.

Unul dintre emisarii președintelui american Donald Trump pentru Orientul Mijlociu a afirmat marţi la Națiunile Unite că pentru a pune capăt conflictului israeliano-palestinian nu sunt suficiente „consensul internaţional” şi rezoluţiile Consiliului de Securitate, ci este nevoie de negocieri directe, care ar fi cel mai eficient mod de a rezolva conflictul.
„Acest conflict nu se va termina pe baza unui consens internaţional legat de cine are dreptate şi cine greşeşte, asupra a ce ar trebui să cedeze X şi să accepte Y", a declarat în Consiliul de Securitate, Jason Greenblatt, care lucrează împreună cu Jared Kushner, ginerele şi consilierul preşedintelui american, la un plan de pace. Cei doi vor relua la sfârşitul lunii negocierile pe marginea acestei plan de pace pentru Orientul Mijlociu. Până acum au prezentat numai componenta economică a planului, care prevede investiţii internaţionale de 50 de miliarde de dolari în teritoriile palestiniene şi ţările arabe vecine pe o perioadă de zece ani. Componenta politică nu este cunoscută însă.

Palestinienii boicotează deocamdată efortul de pace american, ca reacție la decizia administrației Trump de a recunoaște unilateral Ierusalimul drept capitala Israelului. Palestinienii revendică partea de est a orașului, care ar urma să fie capitala viitorului lor stat independent.

Militantul anticorupție rus Alexei Navalnîi, unul din cei mai vocali critici ai Kremlinului, a anunțat pe Instagram că a fost reținut din nou de poliție miercuri dimineață, după ce lansase un apel la reluarea protestelor, la sfârșitul acestei săptămâni. Sâmbăta trecută, peste 20 de mii de oameni au protestat la Moscova împotriva deciziei Comisiei electorale de a respinge candidatura unor reprezentanți ai opoziţiei la alegerile locale din 8 septembrie. Candidaturile au fost respinse din cauza unor presupuse probleme cu colectarea semnăturilor, pe care candidații opoziției le resping drept fabricații. Opoziția s-a concentrat pe aceste alegeri de la Moscova, în speranța că prezența în legislativul capitalei ruse îi va da o platformă mai bună de comunicare cu electoratul.

La Londra, regina Elisabeta II îl nominalizează astăzi în calitate de prim-ministru pe Boris Johnson, care a câștigat marți alegerile interne, preluând conducerea Partidului Conservator aflat la guvernare, după demisia premierului Theresa May. Fostul ministru de externe britanic Boris Johnson a promis din nou că Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană, cu sau fără un acord, pe 31 octombrie, termenul stabilit acum după două amânări. Rămâne de văzut dacă planul unui Brexit fără un acord cu Uniunea Europeană va fi acceptat de Parlament. Prim-vicepreşedintele în exerciţiu al Comisiei Europene, Frans Timmermans, a declarat marți că orice Brexit fără acord ar fi o „tragedie” atât pentru Uniunea Europeană, cât şi pentru Marea Britanie, dar a reafirmat că UE nu va renegocia acordul semnat deja cu guvernul de la Londra.

Primul ministru Maia Sandu și președintele Parlamentului Zinaida Greceanîi încep astăzi o vizită de lucru la Bruxelles, unde vor avea întrevederi la Comisia Europeană și în Parlamentul European. Înaintea vizitei, marți, guvernul de la Chișinău a aprobat inițierea negocierilor pentru semnarea a trei acorduri de finanțare din partea Comisiei Europene, în valoare totală de peste 40 de milioane de euro. Este vorba, între altele, despre proiectele de reformare a justiției și combaterea corupției; susținerea economică a regiunilor, inclusiv a inițiativelor de antreprenoriat ale tinerilor și crearea locurilor noi de muncă; precum și asistență pe dimensiunea socială, pentru promovarea egalității de gen și combaterea violenței în familie.

Tot marți, Comisia Europeană a reluat sprijinul bugetar acordat Republicii Moldova, alocând suma de 14,54 milioane de euro pentru a susţine punerea în aplicare a Acordului de liber schimb UE - Moldova, finanţarea programelor de educaţie şi formare profesională şi punerea în aplicare a Planului de acţiune pentru liberalizarea regimului de vize, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar, citat de Agerpres. Plăţile au fost reluate după o suspendare de aproape doi ani ca urmare a deteriorării situaţiei din Republica Moldova în ceea ce priveşte statul de drept. Guvernul recent învestit a luat o serie de decizii importante care au permis UE să aprecieze că sunt îndeplinite condiţiile pentru reluarea sprijinului bugetar acordat Republicii Moldova, se mai spune în comunicatul citat.

Modificările la Legea procuraturii referitoare la interimatul funcției de procuror general au intrat în vigoare, marți, odată cu publicarea în Monitorul Oficial. În termen de trei zile, o candidatură urmează să fie propusă șefului statului spre aprobare de către Consiliul Superior al Procurorilor. Interimatul va fi asigurat până la numirea, în baza unui concurs, a noului procuror general. Președintele țării poate respinge candidatura, dacă se constată incompatibilități, iar în acest caz sau atunci când Consiliul Superior al Procurorilor nu-și înaintează propunerea, șeful statului, tot în decurs de trei zile, numește procurorul interimar prin decret, la propunerea parlamentului, cu avizul Consiliului Superior al Procurorilor.

Comisia Europeană a reluat marţi sprijinul bugetar acordat Republicii Moldova, alocând suma de 14,54 milioane de euro pentru a susţine punerea în aplicare a Acordului de liber schimb UE - Moldova, finanţarea programelor de educaţie şi formare profesională şi punerea în aplicare a Planului de acţiune pentru liberalizarea regimului de vize, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar, citat de Agerpres.

Plăţile au fost reluate după o suspendare de aproape doi ani ca urmare a deteriorării situaţiei din această ţară în ceea ce priveşte statul de drept. Guvernul recent învestit a luat o serie de decizii importante care au permis UE să aprecieze că sunt îndeplinite condiţiile pentru reluarea sprijinului bugetar acordat Republicii Moldova, se mai spune în comunicatul citat.

În special, UE recunoaşte progrese în ceea ce priveşte angajamentul ferm al noului Guvern de a pune în aplicare agenda de reforme prevăzută în Acordul de asociere dintre UE şi Republica Moldova. Acesta a identificat lupta împotriva corupţiei ca prioritate absolută a programului sau.

De asemenea, Parlamentul de la Chişinău a început să lucreze la o nouă agendă legislativă, printre primele decizii aflându-se și iniţiativa de anulare a sistemului electoral mixt şi punerea în aplicare a recomandărilor Comisiei de la Veneţia. Parlamentul a instituit, de asemenea, o comisie de anchetă privind frauda bancară din 2014 şi a adoptat decizii de sprijinire a depolitizării instituţiilor statului şi de combatere a corupţiei.

Totodată, Comisia Europeană a salutat restabilirea relațiilor între noul Guvern și Fondul Monetar Internaţional.

„Pachetul aprobat marţi este un semn clar al sprijinului acordat de UE Republicii Moldova şi cetăţenilor săi. Acesta este, de asemenea, o dovadă a aprecierii acţiunilor deja întreprinse şi o încurajare adresată autorităţilor să-şi continue eforturile, în special în ceea ce priveşte consolidarea statului de drept şi a democraţiei şi lupta împotriva corupţiei. UE se angajează ferm să sprijine şi să însoţească Republica Moldova pe această cale a reformei”, a declarat Johannes Hahn, comisarul pentru politica europeană de vecinătate şi negocieri privind extinderea, relatează Agerpres.

Preşedintele bulgar Rumen Radev a respins prin veto, marţi, ratificarea contractelor pentru achiziționarea a opt avioane de luptă americane F-16 Block 70, aprobate deja de Adunarea Naţională vineri. Președintele, fost comandant al forțelor aeriene bulgare, a invocat prețul prea mare, lipsa de echipament şi un buget național deficitar, care nu ar putea suporta o astfel de cheltuială. Majoritatea de dreapta din Parlament a ratificat achiziţionarea celor opt F-16 pentru suma de 1,256 miliarde de dolari.

Într-un comunicat al președinției bulgare, Radev argumentează că, din cauza procedurii legislative „scurtate” prin care parlamentul a aprobat achiziția, o serie de aspecte importante au rămas neclare precum preţul, garanţiile, termenele de livrare, penalităţile şi indemnizaţiile.

Pentru respingerea vetoului prezidențial, în Parlament este nevoie de o majoritate de mai mult de jumătate.

Ministrul de Interne Andrei Năstase a reluat acuzațiile la adresa şefilor procuraturii, vizându-l de această dată pe procurorul general interimar Igor Popa. Năstase îl învinuiește pe Popa că ar încercat să obstrucționeze investigarea tentativei de uzurpare a puterii în stat de către PD, care a refuzat timp de o săptămână să cedeze puterea noii majorități parlamentare.

Procuratura Generală a replicat că declarațiile ministrului de interne ar fi „o încercare de a exercita o presiune ilegală asupra procurorilor”. „Asigurăm că pe caz va fi adoptată o decizie legală şi întemeiată, care va fi comunicată autorului denunțului în modul şi termenul stabilit de lege”, se spune în reacția instituției remisă presei.

Ministrul de interne Andrei Năstase a cerut, luni, cercetarea penală a fostului procuror general Eduard Harunjen şi a ex-procuroarei interimare de la Procuratura Anticorupţie Adriana Beţişor, pentru că ar fi tăinuit intenționat informațiile venite din Elveţia ce se referă la un episod de spălare de bani în care ar putea fi implicat Vladimir Plahotniuc. Năstase a afirmat că apărătorii de stat nu ar fi răspuns la demersurile colegilor lor elvețieni.

Mai multe, aici.

Fostul guvernator al Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Dorin Drăguțanu, a fost audiat, marți, în Comisia parlamentară de anchetă privind furtul miliardului. Potrivit președintelui comisiei, Alexandru Slusari, Drăguțanu a încercat să plaseze responsabilitatea pe alte instituții, afirmând că BNM a făcut ce a putut pentru a gestiona criza, însă nu a avut instrumentele necesare.

„Cine i-a încurcat? Problemele în sistemul bancar au apărut în 2011, când au avut loc atacuri raider la cele mai importante bănci, și era timp berechet ca BNM să intervină”, a declarat Alexandru Slusari, citat de Agora.md.

Potrivit lui Slusari, fostul guvernator BNM a evitat să dea numele celor pe care îi consideră vinovați de devalizarea sistemului bancar moldovenesc.

„De ce în 2012 au fost blocate, apoi deblocate acțiunile grupului Platon în BEM și de fapt toată creditarea neperformantă s-a început atunci, de la sfârșitul anului 2011 și până în 2013, dânsul a spus că probabil au fost argumente juridice, nu ține minte”, a mai spus președintele comisiei parlamentare.

În România, președintele Klaus Iohannis a promulgat, marți, legea prin care votul în diaspora pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie este extins la trei zile. Legea, adoptată de Parlament pe 3 iulie, introduce și votul prin corespondență și votul electronic.

„Promulg astăzi, acum și aici, legea care ar trebui să le asigure românilor din străinătate dreptul la vot, să nu mai aștepte ore în șir la coadă și fără să se teamă că nu vor putea să voteze până la închiderea urnelor", a declarat Klaus Iohannis.

Românii din afara ţării vor putea vota la alegerile prezidenţiale pe parcursul a trei zile, respectiv vineri, sâmbătă şi duminică. O altă modificare vizează introducerea votului prin corespondență și pentru alegerile prezidențiale, însă numai pentru românii din străinătate. De asemenea, a fost simplificat procesul de votare prin automatizarea listelor suplimentare. Actul normativ introduce și obligația Ministerului de Externe de a solicita date despre numărul românilor din diaspora, relatează Hotnews.ro

Noul guvern a decis să modifice, de la 1 ianuarie 2020, sistemul de impozitare în favoarea persoanelor cu venituri modeste: moldovenii cu venituri de la 20 mii de lei și mai mari nu vor mai beneficia de scutirea personală anuală, dar cota unica de 12% la impozitul pe venit pentru persoanele fizice rămâne neschimbată, relatează Agora.md.

Taxele pentru poluarea mediului vor crește, în special taxa pentru plastic se va majora cu 50%, iar tichetele de masă vor fi anulate. Noile măsuri fiscale au fost anunțate marți, 23 iulie, de ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița.

Recent, ministrul de finanțe declara, într-un interviu pentru Europa Liberă: „Nu vom merge cu schimbări majore în politica fiscală care deja este adoptată, dar vom aduce anumite corectări, pentru a ne asigura că persoanele cu venituri înalte plătesc contribuții mai mari la bugetul național”.

Vor fi anulate facilitățile fiscale care nu au scopul de echitate socială, cum ar fi înlesnirile pentru jocurile de noroc și pentru parteneriatele publice-private, dar și eliminarea cotei de 10% la TVA pentru hotele, restaurante și cafenele. Natalia Gavrilița a anunțat și majorarea accizelor pentru tutun.

Tot din ianuarie 2020 va fi eliminată posibilitatea de deducere a sumei până la 500 de mii de lei la estimarea venitului impozabil, dacă venitul a fost estimat indirect, o deducere calificată de ministrul de finanțe drept „un soi de amnistie”.

Comisia parlamentară de anchetă privind „furtul miliardului” îi va audia, la următoarea ședință, pe Andrian Candu, în calitatea sa de fost ministru al economiei, și pe fostul premier Iurie Leancă, a anunțat președintele comisiei Alexandru Slusari. La o conferință de presă, Slusari a mai spus că la audieri a fost invitat și fostul ministru al finanţelor Anatol Arapu.

Următoarea şedinţă a Comisiei va avea loc joi, 25 iulie, iar Alexandru Slusari a mai spus că se discută și „oportunitatea audierii persoanelor care acum se află în detenţie”. Fostul premier Vlad Filat și omul de afaceri Veaceslav Platon s-au declarat deja dispuși să vorbească în fața comisiei de anchetă.

La Sankt Petersburg, Elena Grigorieva, una dintre cele mai proeminente activiste ale comunității LGBTI din Rusia a fost găsită moartă în apropierea casei ei. Fusese înjunghiată de mai multe ori și strangulată, relatează cotidianul Fontanka.

Într-o postare pe Facebook, luni, activistul Dinar Idrisov a declarat că prietena sa, Elena Grigorieva, a fost „ucisă brutal în apropierea casei sale”.

„Recent, a fost victimă a violenței și amenințărilor cu moartea”, a scris el, adăugând că a aceasta a depus mai multe plângeri la poliție. Poliția nu a confirmat informațiile privind amenințările cu moartea, dar a anunțat că a reținut deja o persoană în legătură cu această crimă, scrie publicația rusă Fontanka.

Pe lângă activitatea în favoarea drepturilor comunității LGBTI, Grigorieva a critica în repetate rânduri și anexarea abuzivă de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea.

Preşedinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va fi joi în Polonia pentru a discuta programul şi componenţa noii Comisii, a anunţat marţi purtătorul de cuvânt al guvernului polonez Piotr Mueller. El a precizat că Polonia este interesată să obţină un portofoliu important în noua Comisie Europeană, cum ar fi „afacerile economice, energia, piaţa liberă şi concurenţa, dar şi transportul şi agricultura".

Potrivit ziarului Rzeczpospolita, citat de agențiile internaționale, Varşovia are în vedere şapte nume, între care trei miniştri, trei membri ai Parlamentului European şi pe Krzysztof Szczerski, şef de cabinet al preşedintelui Andrzej Duda.

Actuala Comisie Europeană a activat împotriva Poloniei articolul 7 din Tratatul UE pentru situaţia statului de drept. Polonia, alături de restul țărilor din Grupul de la Vișegrad, a blocat, în consecință, alegerea celor doi candidați cap de listă (Manfred Weber și Frans Timmermans) la conducerea Comisiei, iar eurodeputații partidului polonez de guvernământ PiS au votat pentru Ursula von der Leyen.

Fostul ministru de externe britanic Boris Johnson a fost ales, marţi, lider al Partidului Conservator aflat la guvernare şi va prelua, miercuri, conducerea guvernului de la premierul Theresa May. Într-o cursă internă în cadrul partidul conservator, Johnson l-a învins pe actualul ministru de externe, Jeremy Hunt, cu 159 de mii de voturi față de numai 46 de mii pentru Hunt. Imediat după anunțarea rezultatului, Borin Johnson a promis din nou că Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană pe 31 octombrie, dată stabilită acum, după două amânări. Rămâne de văzut dacă va putea trece prin Parlament planul unui Brexit fără acord cu Uniunea Europeană.

Prim-vicepreşedintele în exerciţiu al Comisiei Europene, Frans Timmermans, a declarat marți că orice Brexit fără acord ar fi o „tragedie” atât pentru Uniunea Europeană, cât şi pentru Marea Britanie, dar a reafirmat că UE nu va renegocia acordul semnat deja cu guvernul de la Londra. Boris Johnson, viitorul premier britanic, a promis deja că Marea Britanie va părăsi UE pe 31 octombrie, cu sau fără acord.

Emisarul special american pentru Afganistan, Zalmay Khalilzad, a plecat la Kabul pentru noi convorbiri cu autoritățile afgane, după ce situația din țară tensionat din nou, în ultimele săptămâni. Scopul discuțiilor ar fi crearea unei echipe „inter-afgane” ca să negocieze o încetare a ostilităților. Turneul diplomatic vine pe fundalul recentelor declarații controversate făcute de președintele american Donald Trump, care declarase luni, că „dacă am vrea să începem un război în Afganistan și să-l câștigăm, l-a câștiga într-o săptămână. Dar nu vreau să ucidem 10 milioane de oameni”. În replică, purtătorul de cuvânt al președintelui afgan a declarat că „„națiunea afgană nu va permite nici unei țări străine să-i decidă soarta”.

Uniunea Europeană a apreciat că rezultatul alegerilor anticipate de duminică,din Ucraina, va reprezenta un mandat „puternic” pentru declanșarea reformelor. „Uniunea Europeană este alături de o Ucraină democratică, stabilă și prosperă”, se spune într-un comunicat de presă dat luni seară de către serviciul de acțiune externă al UE.

Partidul președintelui Volodimir Zelenski, „Servitorul Poporului”, ar urma să câștige majoritatea parlamentară – așa indicau cifrele publicate de CEC după numărarea a 89% din voturi, în primele ore ale zilei de marți.

Potrivit rezultatelor parțiale publicate de CEC de la Kiev, „Servitorul Poporului”, partidul președintelui Volodimir Zelenski, conducea în 129 din 199 de circumscripții uninominale ucrainene, câștigând majoritatea și pe listele partid cu 43% din voturi sau 122 de locuri, cu mult înaintea celui mai puternic rival, Platforma-Pentru Viață, – care are doar 12% din voturi, sau 45 de locuri. Partidul fostului președinte Petro Poroșenko, a primit mai puțin de 9% din voturi, partidul fostei prim-ministre Iulia Timoșenko a obținut 8%, iar cel al rockerului Sviatoslav Vakarciuk – 6 procente.

În România, premierul Viorica Dăncilă este candidatul Partidului Social Democrat de guvernământ pentru alegerile prezidențiale din noiembrie. Decizia a fost luată de Biroului Permanent Național și aprobată de Comitetul Executiv. Decizia urmează să fie validată la congresul PSD din 3 august.

Viorica Dăncilă încearcă să obțină sprijinul Alianței Liberalilor și Democraților (care este la guvernare alături de PSD) și a partidului Pro România pentru candidatura social-democrată la președinție. „Bineînțeles că sprijinul ALDE și Pro România este important, dar PSD este hotărât să meargă în aceste alegeri și nu numai să intre în turul doi, ci să le și câștige”, a spus premierul Viorica Dăncilă, care este și lider al PSD.

Viorica Dăncilă s-a întâlnit, luni, cu liderii ALDE și ProDemocrația, după care a declarat că așteaptă un răspuns până pe 3 august de la Călin Popescu Tăriceanu și Victor Ponta.