Ştiri
Ministerul Sănătății: 121 de cazuri noi de infectare cu COVID-19 și 9 decese printre bolnavi
Ministerul Sănătății spune că, marți, au fost confirmate 121 de cazuri noi de infectare cu COVID-19, păstrându-se ritmul redus din ultimele săptămâni. Încă 9 persoane bolnave de COVID-19 au decedat, ridicând numărul total al deceselor de la începutul pandemiei la 6 043. De la începutul campaniei de vaccinare, pe 2 martie, au fost administrate 253 310 de doze de vaccin, inclusiv peste 10 mii de doze în ultimele 24 de ore, a mai spus ministerul Sănătății pe site-ul său.
Rusia: Proiect pentru interzicerea candidaturii activiștilor din organizații considerate extremiste
Duma de Stat de la Moscova a aprobat în prima lectură, pe 18 mai, un pachet legislativ pentru a le interzice să candideze la alegerile parlamentare, pe o perioadă de cinci ani, activiștilor unor organizații pe care autoritățile le declară extremiste. Proiectul aprobat cu 293 de voturi la 45 survine pe fundalul procesului în justiție declanșat de autoritățile ruse pentru a aplica eticheta de „extremistă” Fundației Anticorupție a opozantului Alexei Navalnîi aflat în detenție. Următoarele alegeri parlamentare ruse sunt planificate pentru luna septembrie, iar sondajele de opinie sugerează un declin al partidului puterii, Rusia Unită. Organizația pentru drepturile omului, Amnesty International, a spus că noul pachet legislativ, care mai trebuie să parcurgă două lecturi în Duma de Stat, este o tentativă a „regimului Putin de a „elimina pe deplin vocile critice din spațiul civic” al Rusiei.
Blinken: SUA sunt îngrijorate de creșterea prezenței militare ruse în regiunea arctică
Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că Statele Unite sunt îngrijorate în legătură cu creșterea prezenței militare a Rusiei în regiunea arctică, a cărei importanța strategică crește datorită topirii ghețarilor. Blinken le-a vorbit reporterilor, la Reykjavik, în Islanda, pe 18 mai, cu o zi înainte de o reuniune a Consiliului Arctic, care va fi urmată și de o întrevedere față în față a șefului diplomației americane cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov. El a mai spus că o prezență militară sporită ridică probabilitatea unor accidente și „subminează scopul comun al unui viitor pașnic și sustenabil al regiunii”. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a spus că Blinken le va transmite omologilor săi din celelalte șapte țări membre în Consiliul Arctic mesajul că Statele Unite doresc o cooperare pașnică într-o regiune demilitarizată pentru protejarea bunăstării comunităților arctice și gestionarea consecințelor tot mai mari ale schimbării climei. Întâlnirea lui Blinken cu Lavrov va avea loc pe 20 mai și va fi prima a celor doi de la începerea mandatului administrației Biden în Statele Unite.
Putin vorbește despre o „soluție justă” pentru problema transnistreană
Președintele rus Vladimir Putin a declarat, marți, că Rusia va contribui la căutarea „unei soluții juste” pentru problema transnistreană. Putin a făcut declarația la Kremlin, la primirea scrisorilor de acreditare ale noului ambasador moldovean la Moscova, Vladimir Golovatiuc, și altor peste 20 de ambasadori. El a spus că Transnistria trebuie să primească un „statut special, garantat temeinic”, în condițiile „respectării suveranității și asigurării integrității teritoriale a Moldovei”, se arată într-o declarație de pe site-ul Kremlinului.
Săptămâna trecută, ministerul rus de Externe a acuzat Statele Unite și Uniunea Europeană de amestec în politica internă moldoveană, înaintea alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie. Acuzația a fost respinsă de ministerul de Externe de la Chișinău.
La ceremonia de marți, la Kremlin, la care a mai primit și scrisorile de acreditare ale noului ambasador român, Cristian Istrate, Vladimir Putin a spus că există „un bun potențial de cooperare” între Rusia și România în chestiunile regiunii Mării Negre.
Ambasadorul american la Chișinău a cerut alegeri libere, corecte și transparente în R. Moldova
Ambasadorul american la Chișinău, Dereck J. Hogan, a cerut alegeri libere, corecte și transparente în R. Moldova, pe 11 iulie, spunând că Statele Unite le va monitoriza cu atenție. Într-o prelegere online pentru studenții facultății de relații internaționale și științe politice de la Universitatea de Stat din Moldova, ambasadorul a evocat rezultatele alegerilor prezidențiale din 2020, spunând că au demonstrat că „cetățenii R. Moldova așteaptă schimbări și o guvernare mai responsabilă”, dar și „o luptă reală împotriva corupției în țară”. Diplomatul american a mai spus că toți candidații la parlamentare trebuie să se bucure de „condiții egale, fără frică de hărțuire sau intimidare”, iar Statele Unite vor lucra cu orice guvern „care este gata să îmbunătățească viețile tuturor moldovenilor”.
AUR din R. Moldova cere sancționarea lui Vladimir Voronin pentru declarații „rasiste și xenofobe”
Președintele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) din R. Moldova, Vlad Bilețchi, a depus o sesizare la Consiliul antidiscriminare, cerând sancționarea lui Vladimir Voronin pentru ceea ce consideră a fi declarații „rasiste și xenofobe”.
Cap de listă al blocului electoral PCRM-PSRM, Voronin a spus într-un interviu televizat, săptămâna trecută, că votul pentru partide unioniste la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie poate aduce în R. Moldova soldați NATO, întrebând alegătorii dacă „vor să aibă copii cu piele închisă la culoare”. Liderul AUR a spus în sesizare că declarația lui Voronin discriminează oamenii „pe bază de rasă și etnie”. „Este strigător la cer ca în secolul XXI, să se mai facă astfel de declarații”, se spune în sesizarea lui Bilețchi, al cărui partid a fost el însuși acuzat de extremism în România. Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurării egalității are la dispoziție 5 zile pentru a analiza sesizarea și a decide dacă o poate examina. Creat în 2013, Consiliul poate recomanda sancțiuni pentru declarații discriminatorii, dar aplicarea lor este decisă în instanțele de judecată.
În Belarus, anchetă împotriva principalului portal de știri independent al țării, Tut.by
Poliția financiară din Belarus a deschis o anchetă împotriva principalului portal de știri independent al țării, Tut.by, semnalând intensificarea unei campanii împotriva presei libere și mișcării pro-democrație.
Departamentul Investigații Financiare al Comitetului pentru Controlul de Stat a efectuat percheziții la redacția Tut.by și la redacțiile altor două portaluri afiliate, pe 18 mai, și a anunțat că grupul de presă Tut Bai este bănuit de evaziune fiscală în proporții semnificative. Au mai fost percheziționate locuințele câtorva redactori, inclusiv redactoarea-șefă, Marina Zolotova.
Un fondator al Tut.by, Kiril Valoșin, a declarat Europei Libere că domeniul folosit de portal a fost blocat, o angajată a fost reținută de poliție, iar telefonul soțului acesteia este scos din uz. Ministerul Informațiilor de la Minsk a spus că accesarea Tut.by și site-urilor afiliate a fost restricționată pe motiv că ar fi încălcat legislația presei.
Liderul de la Tiraspol speră să obțină la Moscova un nou lot de Sputnik V
Tiraspolul a anunțat că vrea să cumpere 50 de mii de seturi de vaccin chinezesc anticovid pentru locuitorii regiunii transnistrene. Totodată, șeful administrației separatiste a regiunii Vadim Krasnoselski a spus că merge marți, la Moscova, pentru a discuta livrarea a încă 10 mii de seturi de vaccin rusesc Sputnik V. Într-un mesaj postat pe canalul său de Telegram, Krasnoselski a zis că ar fi vorba despre o nouă donație din partea Moscovei pentru „conaționalii care locuiesc în Transnistria”. El a adăugat că este posibil să se discute și despre procurarea unor loturi de vaccin rusesc.
Luni, Krasnoselski a dat indicații să fie găsiți bani pentru cumpărarea a 50 de mii de seturi de vaccin chinezesc, care constă din două componente. O doză ar costa, potrivit presei de la Tiraspol, 7 „unități convenționale” – de obicei în regiune „unități convenționale” însemnă dolari.
În regiunea transnistreană au fost vaccinate peste 12 mii de persoane, potrivit unor date făcute publice sâmbătă. Aproximativ un sfert s-a vaccinat cu serurile occidentale AstraZeneca și Pfizer, donate de România și platforma Covax, iar aproape trei sferturi au primit vaccinul rusesc Sputnik V, care până acum a fost administrat doar pensionarilor.
De luni, 17 mai, cu Sputnik se pot vaccina și medicii, iar celelalte categorii mai pot încă opta pentru AstraZeneca – vaccin din care în regiunea transnistreană au mai rămas doar 560 de doze. Responsabila de domeniul sănătății de la Tiraspol, Cristina Albul, a declarat postului oficial de televiziune din regiune că nu au existat reacții adverse majore la niciunul dintre vaccinurile administrate până acum.
„Reacții adverse majore nu au fost înregistrate după vaccinarea cu niciunul dintre vaccinuri. Da, sunt unele reacții minore, febră, dureri sau reacții locale, dar astfel de reacții apar și după alte vaccinuri, nu doar după cel împotriva coronarvirusului”, a spus Cristina Albul.
Regiunea transnistreană primește 10% din donațiile occidentale de vaccinuri oferite Republicii Moldova, proporțional numărului de populație. În cazul serului Sputnik V donat de Rusia, Transnistriei i-au revenit 31 de mii de seturi complete de vaccin, din cele 71 de mii care au ajuns în Republica Moldova.
Gazprom cere în tribunal recuperarea unei datorii de peste 370 de milioane de dolari de la Moldovagaz
Concernul rus Gazprom a cerut unei curți de arbitraj de la Moscova să dispună recuperarea unei datorii de peste 370 de milioane de dolari de la Moldovagaz pentru gazul furnizat în 2018, societatea moldoveană spunând că va reacționa la aceste dezvăluiri ale presei ruse „în curând”.
Furnizorul rus de gaze a făcut demersul la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de la Camera de Comerț și Industrie a Federației Ruse, în luna februarie, scrie, marți, agenția rusă Taas, iar conducerea Moldovagaz este citată de Ziarul de Gardă de la Chișinău, promițând o reacție. Anul trecut, aceeași instanță rusă a spus că Moldovagaz trebuie să achite Gazprom-ului sute de milioane de dolari pentru gazul furnizat în 2017, fiind luate mai multe decizii asemănătoare în ultimii ani. Moldovagaz a sugerat în trecut că sunt datorii pentru gazele primite de Tiraspolgaz pentru consumatorii din stânga Nistrului. Gazprom deține pachetul majoritare de acțiuni al Moldovagaz, proprietară a conductelor moldovene de distribuție și tranzit, care include formal și Tiraspolgaz. Dar guvernul moldovean deține cota majoritară în cazul conductelor din dreapta Nistrului și spune că nu este responsabil de datoriile unei regiuni pe care nu o controlează.
Alexandr Lukașenka a promulgat o lege care permite deschiderea focului asupra demonstranților
Liderul autoritar de la Minsk. Alexandr Lukașenka, a promulgat o lege care permite deschiderea focului asupra demonstranților, scutindu-i de responsabilitate pe polițiști și alți reprezentanți ai forțelor de securitate în cazul în care provoacă leziuni corporale protestatarilor în limitele legale.
Legea face parte dintr-un pachet amplu adoptat de parlamentul belarus în luna aprilie, care restricționează sever drepturile civile și circulația liberă a informației, pe fundalul unei campanii de represiuni împotriva mișcării pro-democrație. Zeci de mii de belaruși au participat la numeroase demonstrații antiguvernamentale după alegerile prezidențiale controversate din august 2020, pe care Lukașenka spune că le-a câștigat, iar opoziția și guverne occidentale – că le-a fraudat, furându-i victoria candidatei opoziției, Svetlana Țihanovskaia. Mii de oameni au fost arestați iar Țihanovskaia a fost forțată să plece din țară. Câțiva protestatari au fost uciși în timpul violențelor iar organizații pentru drepturile omului au spus că există relatări credibile despre folosirea torturii împotriva unor protestatari aflați în detenție.
Luptele dintre Israel și Hamas au continuat pentru a noua noapte consecutiv
Luptele dintre Israel și Hamas au continuat pentru a noua noapte consecutiv, forțele israeliene spunând, pe 18 mai, că au efectuat o nouă serie de lovituri aeriene asupra a ceea ce au descris drept obiective ale militanților în Gaza, în timp ce aceștia au lansat zeci de rachete înspre teritoriul israelian.
Atacurile israeliene au mai distrus o clădire cu șase etaje în enclava dens populată, dar nu au urmat relatări despre victime. Palestinienii din Israel, Ierusalim și zonele ocupate din Cisiordania au făcut, pe 18 mai, grevă generală, în urma unui apel al liderilor comunității palestiniene din Israel, care formează aproximativ 20% din populația țării. Situația este dezbătută, pe 18 mai, de Consiliul de Securitate ONU și miniștrii de externe ai Uniunii Europene, în cadrul unor eforturi diplomatice pentru a opri violențele soldate deja cu peste 200 de morți.
Conflictul israeliano-palestinian se extinde
În ciuda apelurilor la încetarea luptelor, premierul israelian Benjamin Netanyahu a spus, în seara de 17 mai, că Israelul va „continua să lovească ținte teroriste” în Gaza „atât cât va fi necesar pentru revenirea la calm și securitate pentru toți cetățenii israelieni”. Președintele american Joe Biden i-a spus, tot pe 17 mai, lui Netanyahu că sprijină un armistițiu, dar nu i-a cerut să încheie unul, a spus Casa Albă într-un comunicat.
Șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei neagă implicarea în atacul cibernetic SolarWinds
Șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei a negat, pe 18 mai, implicarea serviciului său în atacul cibernetic SolarWinds pentru care și agențiile de informații britanice, și cele americane au dat vina pe Rusia, iar Statele Unite au impus Moscovei sancțiuni. „Aceste afirmații seamănă cu un roman detectiv de proastă calitate”, a declarat Serghei Narîșkin redacției rusești a BBC.
În atacul descoperit în decembrie 2020, hackerii au inserat un cod malign în timpul actualizării programelor SolarWinds, o firmă de gestionare a rețelelor de computere, iar programele infestate au fost descărcate ulterior de câteva departamente ale guvernului american și de câteva corporații europene. Au fost sparte nouă agenți federale americane și sute de companii private. Aliat apropiat al lui Vladimir Putin, Narîșkin a spus că este „flatat” de faptul că atacul „creativ” este atribuit serviciului său de spionaj, dar că nu-și poate asuma realizările altora.
Cazul Ceaus nu trebuie exploatat pentru a crea tensiuni între Ucraina și R. Moldova
Marți dimineața ministrul ucrainean de externe, Dmitri Kuleba, a declarat la Kiev că „situația cu Ceaus nu ar trebui folosită de Rusia”. Kuleba s-a întâlnit luni, 17 mai, cu premierul interimar moldovean, Aureliu Ciocoi, aflat într-o vizită în capitala ucraineană, iar într-un briefing on-line marți dimineața a spus că „Ucraina și Moldova sunt de acord că situația din jurul ex-judecătorului dispărut Nicolae Ceaus nu ar trebui să fie folosită de o terță parte, inclusiv de Rusia, pentru a certa Ucraina și Moldova și a crea tensiune în relațiile noastre”. „Și pe aceasta ne vom concentra, pe dinamica pozitivă a relațiilor ucrainene-moldovenești și pe contracararea atacurilor hibride asupra acestor relații de către Rusia”, a spus ministrul, comentând subiectul video-ului publicat luni de Ceaus.
Kuleba a spus că înregistrarea este „o circumstanță recent descoperită” care necesită analize suplimentare și „schimbă tabloul prezentat de presa moldovenească și în mare parte de cea pro-rusă în ultimele săptămâni”.
Fostul judecător acuzat de corupție în Ucraina, răpit de persoane înarmate în centrul Chişinăului pe 3 aprilie, a publicat luni, 17 mai, un video pe canalul său de Telegram în care declara că este în siguranță, că nu ar fi fost răpit și că adevărata răpire s-a produs de fapt în 2016, când a fost nevoit să rămână în Republica Moldova. Avocații și familia au declarat luni că înregistrarea video pare să fie făcută sub presiune și ar demonstra că Ceaus este în continuare sechestrat.
În videoul publicat, Ceaus spune că este gata să ofere organelor de drept toată informația despre oamenii care l-au răpit și reținut în 2016. „Dar aceștia sunt oameni foarte (!) influenți, motiv pentru care sunt nevoit să cer organelor noastre de drept garanții de securitate”, declară Nicolae Ceaus.
În 2016 Nicolae Ceaus a fost pe punctul de a fi arestat în Ucraina pentru corupție, iar imaginile cu borcanele de sticlă de trei litri în care Ceaus îngropase mita de 150 de mii de dolari au devenit simbolul corupției în justiția ucraineană. Căutat de autoritățile de la Kiev, Ceaus a ajuns la Chişinău în condiții neclare, unde a cerut azil politic, cerere respinsă de autoritățile moldovene. După răpirea lui pe 3 aprilie, s-a speculat mult că Nicolae Ceaus ar fi o piesă importantă pentru tragerea la răspundere a fostului președinte ucrainean Petro Poroșenko. Autoritățile de la Kiev au negat orice implicare în acest caz.
Scumpirea pâinii scoate la iveală o „evaziune fiscală extraordinară”, susține PAS
Vicepreședintele comisiei parlamentare pentru agricultură, deputatul PAS, Vladimir Bolea crede că recenta scumpire a pâini cu aproape 1 leu se explică numai prin „jocurile politice ale unor companii” care și-ar „plătii datoriile” față de anumite partide. Într-un interviu cu Europa Liberă, Bolea atrage atenția că prețul făinii a scăzut, așa că obiectiv nu există motiv pentru ca scumpirea să se facă în acest moment, în ajunul alegerilor generale anticipate. „ Vorbim de companii care vin dintr-o zonă unde se votează peste 90% pro partidele de zona roșie” a declarant Bolea în interviul cu Europa Liberă.
Mai mult, deputatul PAS vorbește și despre o „evaziune fiscală extraordinară” în R. Moldova, tolerate sau ignorată de Inspectoratul Filscal condus de Ministerul de Finanțe. Obiectiv, statistic, grâu nu mai este pentru că din producția totală de 569 de mii de tone, 117 mii au fost exportate, restul sunt pentru consumul interne. Realitatea economică arată însă că „grâu este”, dovadă că prețul făinii a scăzut cu aproape 20 de bani față de luna februarie, a argumentat Bolea.
Scumpirea recentă a pâinii, cu aproximativ un leu și doar de unele companii a fost criticată recent și de liderul ad-interim PAS, Igor Grosu, care l-a acuzat zilele trecute pe ministrul în exercițiu al agriculturii, Ion Perju, de complicitate la schemă.
Perju s-a apărat, spunând că ar fi vorba de acuzații motivate politic, însă a fost de acord că scumpirea pâinii este una nejustificată.
R. Moldova se situează în fața României sau a Rusiei, când este vorba de respectarea drepturilor comunității LGBT+ (ILGA Europe)
Republica Moldova se află pe locul 35 din 49 de țări europene, analizate de organizația ILGA cu privire la respectarea drepturilor comunității LGBT+, cu două locuri mai sus decât România. Raportul ILGA-Europe, dar publicității luni, 17 mai, cu ocazia Zilei internaționale pentru combaterea homofobiei, arată că R. Moldova acordă mai multe libertăți persoanelor transgender, care au acces facil la proceduri administrative cum ar fi schimbarea numelui și a genului din buletin.
Se cere însă adoptarea unor legi clare care să condamne orice delict motivat de resentimente față de minoritățile sexuale, care să permit fiecărui individ să-și definească liber sexualitatea și care să asigure libertatea de asociere a membrilor comunității LGBT+, inclusiv libertatea de a organiza manifestații publice.
Înregistrând cu doar 9 procente mai mult decât Rusia, România stagnează în clasamentul publicat de ILGA-Europe, cea mai mare organizație pan-europeană, formată din zeci de ONG-uri care luptă pentru drepturile comunității LGBT, remarcă RFI.ro.
Raportul ILGA-Europe observă că în ultimul an, în ciuda angajamentelor luate, nici un stat monitorizat nu a făcut demersurile necesare pentru legalizarea parteneriatului civil sau a recunoașterii părinților într-o familie LGBT. Activiștii fac apel la guverne să țină cont de directivele europene și deciziile CEDO în cazurile de discriminare raportate și să combată actele de discriminare la care sunt supuse persoanele gay, lesbiene și transgender.
Malta, Belgia și Luxemburg se află în topul țărilor care respectă drepturile și libertățile persoanelor LGBTI. Polonia este țara din UE în care comunitatea LGBT+ are cele mai puține drepturi.
Legislația privind căsătoriile între persoane de același sex diferă mult în Europa de la o țară la alta.
La nivel global, căsătoria între persoanele de același sex este permisă în doar 29 de țări din lume, dintre care mai puțin de jumătate, doar 13, sunt țări din UE. În contrast cu asta, ea e legală în multe țări ale Americii de Sud.
O foarte largă majoritate a eurodeputaților a votat joi, 11 martie, o rezoluțieprin care au declarat, simbolic, Uniunea Europenă o „zonă de libertate” pentru persoanele LGBT (“LGBTIQ Freedom Zone”).
Biden avertizează, nu cere încetarea lupelor între israelieni și palestinieni
Președintele american Joe Biden, și-a exprimat sprijinul pentru încetarea focului între Israel și palestinienii din Fâșia Gaza dar nu a solicitat direct încetarea ostilităților.
Într-o convorbire telefonică, pe 17 mai, cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, Biden „și-a reafirmat sprijinul ferm pentru dreptul Israelului de a se apăra împotriva atacurilor cu rachete ” și „a discutat despre progresele operațiunilor militare ale Israelului împotriva Hamasului și a altor grupări teroriste din Gaza”, se arată într-o declarație a Casei Albe.
Pe de altă parte, șeful Statelor Majore reunite americane, generalul Mark Milley, a avertizat luni Israel cu privire la riscul extinderii conflictului cu Hamas dincolo de Fâşia Gaza, subliniind că "nimeni nu are interesul să continue luptele".
„Nimeni nu neagă dreptul Israelului de a se apăra", le-a declarat generalul Milley jurnaliştilor în avionul cu care zbura spre Bruxelles, unde urmează să participe la o reuniune a şefilor de stat-major ai NATO. Dar „sunt ucişi civili, sunt ucişi copii", a subliniat generalul Milley.
Între timp, în Consiliul de securitate ONU, Statele Unite s-au opus încă o dată adoptării unei declaraţii care îndemna la „încetarea violenţelor" între israelieni şi palestinieni.
Bombardamentele israeliene asupra Fâşiei Gaza au fost reluate luni, la capătul unei săptămâni care a făcut deja 200 de morţi în enclava palestiniană, în timp ce mişcarea Hamas îşi continuă tirurile de rachete.
Potrivit unui bilanț palestinian, printre victime se numără cel puţin 59 de copii. Totodată s-au înregistrat peste 1.300 de răniţi.
Pe partea israeliană, zece persoane au fost ucise, printre care un copil, şi aproape 300 de persoane au fost rănite în urma tirurilor de rachete.
Biden reia tradiția președinților americani de a-și publica declarația de impozit
Președintele american, Joe Biden, a publicat declarația de impozite pe 2020, restabilind astfel o lungă tradiție, sfidată de predecesorul său, Donald Trump. Declarația arată că Biden și soția sa au câștigat anul trecut peste 600 de mii de dolari și au plătit 25,9% impozit pe venit. Biden promisese încă din timpul campaniei electorale să fie transparent cu privire la finanțele sale personale.
Declarația de impozit conține o mulțime de informații despre venituri, surse de venit și donații. De zeci de ani, președinții americani obișnuiau să-și facă publică declarația de impozite dar Trump, odată ajuns la Casa Albă, a rupt cu această tradiție, invocând o anchetă a autorităților fiscale care l-ar fi împiedicat să publice datele.
Anul trecut, în septembrie, cotidianul New York Times a obținut documente fiscale care arătau că Trump – mare om de afaceri și vedetă de televiziune – ar fi plătit doar 750 de dolari impozit federal pe veniturile în 2016 și 2017. Trump a susținut însă că ar fi plătit multe milioane de dolari în alte tipuri de impozite și taxe și că are dreptul să folosească toate căile legale de a-și reduce impozitele pe venit prin compensații și credite fiscale.
Octavian Țîcu: PUN nu acceptă participarea la alegeri sub sigla AUR
Politicianul unionist moldovean Octavian Țîcu a spus că formațiunea pe care o conduce, Partidul Unității Naționale (PUN), nu poate accepta a să participe la alegerile de la 11 iulie sub sigla partidului unionist românesc Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Vorbind la o conferință de presă după ce conducerea PUN a discutat luni cu un reprezentant al conducerii AUR, Țîcu a semnalat că ar fi de acord cu o colaborare electorală PUN-AUR numai în cadrul unui „bloc unionist cu denumire neutră”. Țîcu a mai spus că tocmai partidul lui, PUN, a avut primul ideea să unească forțele unioniste, înregistrând deja succese, și de aceea nu poate accepta „ultimatumul” dat de AUR. Mai devreme, Partidul Liberal, condus de fostul primar general al capitalei, Dorin Chirtoacă, a anunțat că la alegerile anticipate din 11 iulie va merge pe o listă comună cu AUR. La o conferință de presă la Chișinău, organizată împreună cu AUR, Chirtoacă a declarat: „ Am decis să participăm pe lista AUR pentru ca împreună să spargem gheața dezbinării. Vom prezenta lista candidaților și vom pune la dispoziție toate sediile și resursele necesare pentru campania electorală”.
„Memorandum” de cooperare semnat de R. Moldova, Ucraina și Georgia, țări asociate la Uniunea Europeană
Ministrul de externe Aureliu Ciocoi a participat astăzi cu colegii săi din Ucraina și Georgia, la Kiev, la semnarea unui „memorandum” de cooperare între cele trei țări asociate la Uniunea Europeană, inclusiv în perspectiva unui nou summit al UE cu țările Parteneriatului Estic, care va avea loc la toamnă. „Semnarea memorandumului și constituirea „trio asociat” este un angajament concret pentru intensificarea cooperării în format trilateral în domeniul integrării europene”, se spune într-un comunicat de presă al „externelor” de la Chișinău. „Ministrul de externe Aureliu Ciocoi a subliniat că țările asociate rămân deplin angajate în procesele de cooperare în cadrul Parteneriatului Estic, interesul comun fiind ca această platformă să dispună de o agendă ambițioasă care să continue apropierea partenerilor estici de Uniunea Europeană”, se mai spune în comunicat.
Un tribunal din Moscova a menținut o decizie de amendare a companiei Twitter
Un tribunal din Moscova a menținut o decizie de amendare a companiei Twitter pentru refuzul ei de a îndepărta postări legate de proteste antiguvernamentale din F. Rusă în sprijinul politicianului de opoziție întemnițat Alexei Navalnîi. Judecătoria sectorului Taganka a găsit corectă decizia de luna trecută de amendare a companiei americane cu 3,2 mil. ruble pentru păstrarea postărilor în care se cerea adolescenților să participe la demonstrațiile din ianuarie ale lui Navalnîi. Judecătoria sectorului Taganka a spus tot luni, 17 mai 2021, că a înregistrat noi protocoale și împotriva companiei Facebook pentru acuzații similare. Amenzile pentru acele protocoale ar putea ajunge în total la 16 milioane de ruble. Oficiali ruși au spus în mai că au înaintat protocoale similare și împotriva companiei Google.
Israelul spune că atacurile sale aeriene au ucis un comandant palestinian de rang înalt
Israelul a spus că bombardamentele sale aeriene au ucis un comandant militant palestinian de rang înalt în Gaza și au distrus tuneluri folosite de Hamas. Bombardamentele au avut loc luni în zori, distrugând printre altele cam 15 km de tuneluri și locuințele a nouă presupuși comandanți ai mișcării Hamas. Israelul a spus că într-un bombardament separat a fost ucis Hasem Abu Harbid, comandantul mișcării militante Jihadul Islamic din nordul Fâșiei Gaza. O clădire cu trei etaje din Gaza City a fost grav avariată de un bombardament, dar locuitorii ei au spus că au fost avertizați de israelieni cu zece minute înainte, și s-au evacuat cu toții. Medicii palestinieni au spus că cel puțin trei palestinieni au fost uciși când un proiectil israelian a lovit o mașină la Gaza City. Forța de Apărare Israeliană a spus că în ultimele operațiuni au fost lovite 35 de „obiective teroriste”, în afara rețelei de tunele poreclită „Metroul”, folosită de militanți ca să se ferească de loviturile aeriene.
Secretarul de stat al SUA se află în Danemarca, la începutul unui turneu diplomatic
Secretarul de stat al Statelor Unite, Antony Blinken, s-a întâlnit la Copenhaga cu premierul danez Mette Fredriksen la începutul unui turneu diplomatic care va mai cuprinde o reuniune a Consiliului Arctic în Islanda și prima lui întâlnire față în față cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov de când președintele american s-a instalat la Casa Albă în ianuarie. Potrivit unei declarații a Departamentului de Stat american, la întâlnirea cu premierul danez, luni, Blinken a subliniat importanța „combaterii încălzirii climaterice, dezvoltării tehnologiilor verzi” și cooperarea bilaterală cu Danemarca în chestiuni legate de regiunea arctică. Cei doi au discutat de asemenea despre „consolidarea alianței NATO și cooperarea pentru abordarea altor provocări, ca securitatea energetică”, se mai spune în declarație.
Prima tranșă de motorină donată de România a ajuns în R.Moldova
Au fost predate astăzi autorităților moldovene 1200 din cele 6000 de tone de motorină donate de România. Predarea a avut loc la o ceremonie oficială. IPN notează că ajutorul umanitar face parte din pachetul de sprijin pentru cetățenii Republicii Moldova anunțat de președintele României, Klaus Iohannis, cu ocazia vizitei oficiale efectuate la Chișinău, la 29 decembrie 2020. Potrivit unui comunicat de presă al Ambasadei României, cele 6000 de tone de motorină urmează să fie livrate în totalitate autorităților de la Chișinău în perioada imediat următoare, prin mai multe transporturi succesive. Ambasada României își exprimă speranța că autoritățile din Republica Moldova vor lua măsurile necesare pentru a asigura o utilizare transparentă și echitabilă a sprijinului oferit de România. Ajutorul umanitar sub formă de combustibili vine să completeze donarea a peste 300 de mii de doze de vaccin împotriva COVID-19, precum și de echipamente medicale în valoare de 2,3 milioane euro de către România Republicii Moldova – amintește sursa citată.
UE a condamnat legea rusească a „agenților străini” și efectele ei asupra REL/RL
Uniunea Europeană a condamnat din nou legea rusească a „agenților străini”, ca și efectele ei asupra activității postului nostru de radio. Într-o declarație de presă a purtătorului de cuvânt al Serviciului de Acțiune Externă, Peter Stano, se spune: „Extinderea anul trecut a legislațiilor privitoare la „agentul străin” și „organizațiile indezirabile” a afectat din nefericire numeroși indivizi și numeroase organizații naționale și internaționale, inclusiv structuri de presă conduse de Radio Europa Liberă/ Radio Libertatea și persoane asociate cu REL/RL. Asemenea acțiuni au intenția clară de a obstrucționa operațiunile REL/RL în Rusia, ca parte dintr-o tendință mai largă de a reduce la tăcerea presa independentă și vocile critice din țară”, se mai spune în declarație.
Președinta Maia Sandu va face o vizită oficială la Berlin
S-a anunțat că președinta R. Moldova, Maia Sandu, va face în zilele 19-20 mai o vizită oficială la Berlin, la invitația omologului ei german, Frank-Walter Steinmeier. La 19 mai, după discuții cu Steinmeier, Maia Sandu va fi primită de cancelara germană Angela Merkel. Pe agenda liderei moldovene se mai află, potrivit IPN, participarea la audieri pe tema Republicii Moldova, în Comisia parlamentară pentru Afaceri Externe și în Comisia pentru Afaceri Europene. Ea va avea întrevederi cu deputați din fracțiunile CDU/CSU, SPD, și Partidul Verde din Bundestag. Sandu va participa de asemenea la o discuție publică cu genericul: „Moldova – un nou început”, organizată de Fundația Konrad Adenauer. Aceasta va fi precedată de o întrevedere cu Norbert Lammert, președintele Fundației și de Gerhard Wahlers, secretar general adjunct al acesteia, precizează serviciul de presă al Președinției, citat de IPN.
