Ştiri
G7: Zelenski cere un „scut aerian” pentru Ucraina | Liderii G7 promit că vor fi alături de Ucraina „cât va fi nevoie”
La reuniunea de urgență a liderilor G7 (principalele șapte state industrializate ale lumii), convocată după valul de rachete lansat luni de Rusia asupra orașelor ucrainene, președintele Volodimir Zelenski a cerut mai multe sisteme moderne de apărare aeriană, o misiune internațională de observatori la granița cu Belarus și plafonarea prețului pentru petrolul și gazul din Rusia.
Summitul virtual G7 fusese convenit luni de liderul ucrainean cu cancelarul german Olaf Scholz, a cărui țară deține conducerea rotativă a G7.
Zelensky a mai avertizat că președintele rus Vladimir Putin rămâne „o amenințare pentru noi toți”. „Deși este la sfârșitul domniei sale”, a mai aprecia Zelenski, Putin „mai poate escalada conflictul”.
Din acest motiv, Zelensky cerut de urgență mai mult armament modern pentru a crea un „scut aerian” pentru Ucraina și a propus desfășurarea unei „misiune de observatori internaționali” la granița dintre Ucraina și Belarus, un aliat cheie al Rusiei.
Comunicat final G7
Liderii G7 au condamnat cele mai recente atacuri cu rachete ale Rusiei în Ucraina „în termenii cei mai fermi”, și au promis că președintele rus Vladimir Putin va fi tras la răspundere.
„Atacurile fără discernământ asupra civililor constituie o crimă de război” , se arată într-o declarație comună, la sfârșitul summit-ului virtual.
G7 a condamnat ferm și a respins „fără echivoc” tentativa ilegală a Rusiei de a anexa zone ocupate din Ucraina și a reafirmat că nu va recunoaște niciodată această „anexare ilegală sau referendumurile false pe care Rusia le-a organizat pentru a o justifica [anexarea]”.
Liderii G7 au mai spus că vor continua să impună noi sancțiuni economice Rusiei, și le-au cerut din nou autorităților din Belarus să nu mai „faciliteze războiul de agresiune rusesc” în Ucraina.
„Vom continua să oferim [Kievului] sprijin financiar, umanitar, militar, diplomatic și legal și vom fi ferm alături de Ucraina cât va fi nevoie”, se mai arată în declarația comună G7.
Rusia: un atac de jumătate de miliard de dolari
Agenția Reuters citează analiștii militari occidentalicare estimează că în atacul masiv de luni asupra orașelor ucrainene, Rusia a lansat rachete în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari.
Ucraina spune că Rusia a lansat 83 de rachete de croazieră, din care armata ucraineană ar fi doborât cel puțin 43.
Moscova susține că a tras peste 70 de rachete de croazieră și toate și-ar fi atins țintele. Se estimează că fiecare rachetă de croazieră Kalibr costă peste 6,5 milioane de dolari
Analiștii militari occidentali nu știu cu precizie de câte rachete cu rază lungă de acțiune mai dispune Rusia, dar de luni de zile sunt indicii că nu ar mai fi multe.
Ambele părți au spus că atacul de luni, 10 octombrie, a fost la o scară imensă, nemaivăzută de la valul inițial de lovituri de rachete, lansat de Rusia în prima noapte de război din februarie.
Live Briefing | Război în Ucraina
Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.
NATO pregătește manevrele anuale de testare a capacității de descurajare nucleară
Secretarul general NATO, Jen Stoltenberg a informat că săptămâna viitoare vor avea loc exercițiile anuale legate de capacitatea Alianței de descurajare nucleară. „Este un antrenament de rutină care are loc în fiecare an pentru a ne menține sigură și eficientă capacitatea de descurajare. Amenințările nucleare voalate ale președintelui [rus Vladimir] Putin sunt periculoase și iresponsabile. Rusia știe că un război nuclear nu poate fi câștigat și nu poate fi purtat niciodată”, a mai spus Stoltenberg la o conferință de presă la sediul NATO.
Exercițiul Steadfast Noon de o săptămână „va implica 14 membri ai Alianței NATO și avioane cu capacitate nucleară, alături de echipamente suplimentare, cum ar fi avioane care strâng informații și avioane de realimentare”. Scopul este de a asigura că personalul și echipamentele relevante „sunt pregătite.”
Live Briefing | Război în Ucraina
Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.
FMI: 2023 va fi un an al recesiunii
Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a redus marți prognoza de creștere globală pentru 2023, citând mai mulți factori: războiul din Ucraina, explozia prețurilor la energie și alimente, inflația galopantă și creșterea ratei dobânzilor. În aceste condiții, FMI avertizează că situația economică s-ar putea înrăutăți semnificativ anul viitor.
Cele mai recente previziuni ale Fondului arată că o treime din economia mondială se va contracta probabil până anul viitor.
„Cele mai mari trei economii, Statele Unite, China și zona euro vor continua să stagneze”, a declarat economistul șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas, într-un comunicat. „Pe scurt, răul mai mare vine la anul și mulți oameni se vor confrunta în 2023 cu o recesiune”.
FMI a declarat că creșterea PIB-ului global va încetini anul viitor la 2,7%, comparativ cu previziunile de 2,9% din iulie, deoarece ratele mai mari ale dobânzilor încetinesc economia Statelor Unite, Europa se luptă cu creșterea prețurilor la gaze și China se confruntă cu un blocaj prelungit din cauza politicii sale de „zero COVID-19” și a crizei din sectorul imobiliar.
Live Briefing | Război în Ucraina
Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.
Lavrov: Rusia ar accepta un summit Putin-Biden
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat marți că Rusia este dispusă să negocieze cu Occidentul privind războiul din Ucraina, dar nu a primit încă nicio propunere serioasă, relatează Reuters.
Lavrov a mai spus că Moscova ar fi dispusă și la un summit Putin – Biden, în marginea reuniunii G20 din Bali, programată pentru 15-16 noiembrie.
„Nu refuzăm niciodată întâlnirile. Dacă se face o propunere, o vom lua în considerare", a mai spus spus Lavrov, citat de Reuters.
Pe de altă parte, adjunctul lui Lavrov Serghei Riabkov a avertizat luni 10 octombrie că Rusia ar putea lua „contra-măsuri” împotriva Statelor Unite și a aliaților săi europeni din cauza „implicării tot mai mari” a acestora în conflictul din Ucraina.
„Rusia va fi forțată să ia contra-măsuri adecvate, inclusiv de natură asimetrică”, a spus Riabkov, citat de agenția rusă de stat RIA Novosti.
„Este evident că o confruntare directă cu Statele Unite și NATO nu este în interesul Rusiei. Lansăm un avertisment și sperăm că Washingtonul și alte capitale occidentale își dau seama de pericolul unei escaladări scăpate de sub control”, a mai afirmat adjunctul lui Serghei Lavrov.
Din perspectiva Moscovei, această escaladare ar fi provocată de Occident, care continuă să înarmeze Ucraina.
„Repetăm încă o dată pentru Statele Unite: obiectivele pe care ni le-am propus în Ucraina vor fi atinse”, a declarat marți la o conferință de presă purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe Maria Zaharova .
„Rusia este deschisă pentru diplomație, termenii sunt cunoscuți. Cu cât Washingtonul încurajează mai mult agresivitatea Kievului, susținând mai mult decât prevenind incursiunile teroriste ale sabotorilor ucraineni, cu atât mai dificilă va deveni căutarea unei soluții diplomatice”, a mai spus Zaharova
Live Briefing | Război în Ucraina
Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.
O activistă iraniană a fost condamnată la 15 luni de închisoare și la colectarea gunoaielor
O proeminentă militantă iraniană pentru drepturile omului a fost condamnată la 15 luni de închisoare și i s-a ordonat să facă muncă în folosul colectivității. Ea va colecta gunoiul în diferite zone ale țării.
Mostafa Nili, avocatul activistei Narges Mohammadi, a vorbit într-un mesaj pe Twitter, la 9 octombrie, despre sentința primită de clienta sa pentru că ar fi răspândit „propagandă împotriva sistemului". Nili a precizat că Mohammadi trebuie să colecteze gunoiul patru ore pe zi timp de trei luni, după ce își va ispăși pedeapsa cu închisoarea, în „zone nelocuite” din Iran. De asemenea, ea trebuie să se prezinte la poliție timp de doi ani după ce își va ispăși pedeapsa cu închisoarea, iar timp de doi ani nu poate părăsi țara sau să se alăture vreunui partid, organizație sau grup politic.
Mohammadi nu a fost prezentă la procesul, deoarece a refuzat să recunoască acest caz. Jurnalistă și inginer, Mohammadi a fost arestată în noiembrie 2021 după ce a participat la comemorarea unui bărbat ucis de forțele de securitate iraniene în timpul protestelor naționale din noiembrie 2019.
Erdoğan se va întâlni cu Putin la Astana pe 12 octombrie
Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan va avea o întâlnire bilaterală cu președintele rus Vladimir Putin la un summit din Kazahstan, pe 12 octombrie.
Agențiile de știri AFP și dpa citează oficiali turci care declară că cei doi președinți se vor întâlni la Astana în timpul Conferinței privind interacțiunea și măsurile de consolidare a încrederii în Asia (CICA). Confirmarea vine la o zi după ce purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dimitri Peskov, a declarat că cei doi lideri „s-ar putea întâlni” în capitala kazahă.
Erdoğan și Putin s-au întâlnit ultima dată la mijlocul lunii septembrie în Uzbekistan, în marja unui summit al liderilor Organizației de Cooperare de la Shanghai.
Turcia, membră NATO, a acționat ca mediator între Ucraina și Rusia de când Moscova a lansat o invazia, în 24 februarie. Ankara a criticat Moscova, dar nu aplicat paralizantele sancțiuni economice și financiare occidentale.
Erdoğan și-a exprimat public speranța că îi poate aduce pe Putin și pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski la masa negocierilor pentru a pune capăt războiului.
În urma unor eșecuri majore pe câmpurile de luptă luna trecută, când forțele ucrainene au lansat contraofensive de succes pentru a elibera teritoriile ocupate de trupele rusești, Putin a declarat, în timpul unui discurs în care a anunțat că patru regiuni ucrainene fac acum parte din Rusia, că Moscova „este pregătită” pentru discuții cu Ucraina.
Zelenski a respins posibilitatea unei negocieri spunând că Ucraina va vorbi cu „următorul” președinte rus, ceea ce implică faptul că discuțiile pot continua doar după ce Putin va fi înlăturat din funcție.
Live Briefing | Război în Ucraina
Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.
Rusia lansează noi atacuri cu rachetă în Ucraina, înainte de reuniunea G7
Rusia a lansat un nou val de rachete asupra mai multor regiuni din Ucraina la 11 octombrie, la o zi după ce a bombardat mai multe orașe, inclusiv Kiev, și a ucis cel puțin 19 persoane, ca represalii pentru o explozie din weekend care a distrus singurul pod dintre Crimeea anexată de Moscova și Rusia continentală.
În urma ultimei escaladări a războiului neprovocat al Rusiei în Ucraina, se așteaptă ca președintele Volodimir Zelenski să le ceară liderilor principalelor națiuni industrializate din Grupul celor șapte (G7), în cadrul unei reuniuni video, să furnizeze urgent Kievului arme antiaeriene pentru a se apăra de rachetele rusești.
Presa ucraineană a raportat că au fost lansate 20 de rachete în dimineața zilei de 11 octombrie. Bloggeri militari ruși apropiați Kremlinului au confirmat, de asemenea, noul tir de rachete asupra Ucrainei. Autoritățile din regiunea Zaporojie, în sudul Ucrainei, spun că zona a fost lovită de 12 rachete. S-au auzit explozii și în apropiere de Kiev și de orașul Hmelnițki, în vestul țării.
La Kiev, alarmele aeriene au sunat din nou, făcându-i pe oamenii să se adăpostească de urgență. Dnipropetrovsk, Vinniția, Nikolaev și Rivne au fost, de asemenea, lovite de rachete.
În regiunea Vinniția, la sud-vest de Kiev, o centrală termică a fost atacată cu drone de luptă. Nu s-au înregistrat victime, a declarat biroul de presă al centralei.
Live Briefing | Război în Ucraina
Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.
Marea Britanie sancționează poliția iraniană a moralității
Regatul Unit a sancționat înalți oficiali iranieni din domeniul securității, precum și din faimoasa poliție a moralității din Iran, în contextul în care au loc noi ciocniri cu poliția, în cea de-a patra săptămână de proteste legate de moartea unei femei aflate în custodie.
Moartea lui Mahsa Amini, în vârstă de 22 de ani, în custodia poliției, luna trecută, a declanșat proteste în Iran și la nivel internațional, demonstranții cerând înlăturarea de la putere a liderului suprem, ayatollahul Ali Hamenei. De la Teheran și din alte părți, au apărut videoclipuri online, în ciuda faptului că autoritățile au încercat să preia controlul internetului. Un videoclip postat pe rețelele de socializare la 10 octombrie a arătat proteste masive în orașul Sanandaj din vestul Iranului, cu informații că s-au înregistrat ciocniri între demonstranți și forțele de securitate.
Focuri de armă intense și explozii se aud în tot orașul. Într-o înregistrare video, care nu a fost verificată în mod independent, se poate vedea cum mai mulți ofițeri înarmați bat un protestatar, ceea ce a stârnit indignare pe rețelele de socializare. În alt clip video ofițerii atacă o femeie însărcinată pe stradă și împușcă mortal un șofer din Sanandaj care a claxonat în semn de protest.
Autoritățile electorale din Bosnia-Herțegovina cer renumărarea voturilor în Republica Srpska
Autoritățile electorale din Bosnia-Herțegovina au ordonat renumărarea tuturor buletinelor de vot exprimate în Republica Srpska în timpul recentelor alegeri prezidențiale.
Comisia Electorală Centrală (CEC) a luat această decizie pe 10 octombrie, după ce a luat în considerare mai multe obiecții și a analizat înregistrările video ale votului din entitatea sârbă a țării. „Procesul electoral este atât de contaminat încât nu este posibil să se determine rezultatele exacte”, a declarat președintele CEC, Suad Arnautovic. Arnautovic a precizat că va fi acordată o atenție specială analizei buletinelor de vot anulate și deteriorate.
Partidul Progresului Democratic (PDP), Partidul Democrat Sârb, (SDS), aflat în opoziție, și Lista pentru Justiție și Ordine au cerut renumărarea voturilor pentru președinție, pe fondul unor informații privind nereguli electorale în timpul alegerilor din 2 octombrie. Pe 9 octombrie, mii de susținători ai opoziției au ieșit în stradă pentru a protesta față de rezultatele anticipate ale alegerilor, care îl dădeau câștigător pe Milorad Dodik de la Alianța Social-Democraților Independenți (SNSD).
Potrivit ultimelor rezultate oficiale, Dodik ar fi obținut aproximativ 291 915 voturi, față de 262 969 de voturi pentru Jelena Trivic, susținută de opoziție. Dodik, care a negat acuzațiile de fraudă electorală, este cel mai influent politician din Republica Srpska timp de ani de zile. El are relații apropiate cu președintele rus Vladimir Putin, în timp ce Statele Unite și Marea Britanie l-au sancționat pentru că ar fi încercat să submineze pacea și stabilitatea în țară.
În timpul unei conferințe de presă la Belgrad, la 10 octombrie, Dodik a declarat că renumărarea voturilor este inacceptabilă și că partidul său SNSD „a câștigat la toate nivelurile".
Președinta cere ca poliția să poată interveni la proteste evitând autoritățile locale
Președinta Maia Sandu a cerut guvernului să modifice temporar legislația ca poliția să poată interveni pentru a asigura ordinea publică la proteste, „chiar și în condițiile în care unii actori din administrația locală sabotează eforturile guvernului de a menține stabilitatea în țară”.
Solicitarea șefei statului vine după ce poliția și primăria Chișinău s-au acuzat reciproc că nu intervin pentru a debloca porțiunea de pe bulevardul Ștefan cel Mare închisă, duminică, de protestatarii Partidului Șor. Luni dimineață, Poliția a înlăturat cu forța corturile de pe carosabil, după ce primarul Ion Ceban a făcut un demers către Ministerul de Interne, blocând demonstrativ artera principală a orașului.
Maia Sandu a mulțumit forțelor de ordine că au intervenit „profesionist”, evitând violențele. Președinta a afirmat că protestele sunt „organizate și finanțate de hoți” și a spus că „aceste acțiuni sunt provocatoare și trebuie pedepsite conform legii”.
„Ei așa de tare își doresc să ajungă la putere, încât promit Moscovei să răstoarne ordinea constituțională și să instaleze un guvern prin care Rusia să poată folosi țara noastră în război. Le spun clar: Nu vă faceți iluzii, nu veți reuși”, a declarat președinta.
Membrii și simpatizații Partidului Șor, condus de deputatul fugar Ilan Șor, au început protestele pe 18 septembrie, instalând corturi în fața parlamentului și președinției. Formațiunea acuză guvernarea PAS și pe președinta Maia Sandu că nu ar face destul pentru a combate creșterea inflației și degradarea nivelului de trai.
Poliția a cerut instanței de judecată să oblige primăria Chișinău să suspende protestele organizate de Partidul Șor în centrul capitalei, după ce a constatat mai multe încălcări care ar fi avut loc în timpul manifestațiilor.
Maia Sandu: Rusia a încălcat flagrant neutralitatea Republicii Moldova
Forțele armate ruse „au încălcat flagrant” spațiul aerian și neutralitatea Republicii Moldova, a declarat, într-un briefing, președinta Maia Sandu, la o zi după ce Rusia a lansat zeci de rachete asupra Ucrainei, atacând ținte civile la Kiev și în alte orașe ucrainene.
Potrivit președintei, „câteva” din cele 84 de rachete lansate luni de Rusia spre Ucraina au traversat neautorizat spațiul aerian al R. Moldova în raioanele din stânga Nistrului și deasupra raioanelor Florești și Soroca, din nordul țării.
„R. Moldova este o țară pașnică. Respectăm integritatea teritorială și suveranitatea altor țări și cerem să ne fie respectate și hotarele noastre”, a spus șefa statului.
Totodată, ea a condamnat atacurile cu rachete, calificând bombardarea și uciderea civililor drept crime de război comise de Rusia în Ucraina.
Ministerul Apărării a anunțat, luni, 10 octombrie, că trei rachete de croazieră ale armatei ruse lansate contra Ucrainei de pe nave maritime au survolat teritoriul Republicii Moldova. Rachetele „prezentau pericol pentru infrastructura Republicii Moldova și, în special, pentru aeronavele civile”, a precizat ministerul.
Autoritățile de la Chișinău au decis să nu impună, deocamdată, restricții. „Spațiul aerian al Moldovei rămâne deschis în limitele existente”, a precizat, luni, Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC), după ce a convocat de urgență Comisia Interdepartamentale pentru Managementul Spațiului Aerian. „Au fost adoptate o serie de decizii ce vor asigura diminuarea riscurilor la adresa aeronavelor civile ce efectuează zboruri spre și dinspre Aeroportul Internațional Chișinău”, a mai anunțat AAC, fără a oferi detalii.
Autoritățile de la Chișinău și-au alăturat vocea altor țări care au condamnat atacurile rusești la Consiliul de Securitate ONU, pe 10 octombrie.
Suedia refuză participarea Rusiei la ancheta privind scurgerile din gazoductele Nord Stream
Suedia a declarat că nu va permite Moscovei să participe la investigația în curs de desfășurare privind cauzele multiplelor scurgeri de gaze în conductele submarine care transportă gaze naturale rusești către Europa.
Prim-ministra suedeză Magdalena Andersson a declarat la 10 octombrie că, deși Rusiei nu i se va permite să se alăture anchetei, Stockholm va permite o investigație comună a UE și că Moscova este liberă să efectueze propriile inspecții ale conductelor Nord Stream 1 și 2.
Rusiei i se va permite să se apropie de locul scurgerilor descoperite la sfârșitul lunii septembrie, deoarece acestea se aflau în apele internaționale, deși în zona economică exclusivă suedeză, a spus ea. Cele patru scurgeri la trei dintre cele patru conducte care alcătuiesc gazoductele deținute de Rusia au ridicat tone de gaz metan peste Marea Baltică și au stârnit îngrijorări în Europa, pe fondul actualei crize energetice.
Oficialii occidentali consideră că scurgerile la conductele care leagă Rusia de Germania sunt un act de sabotaj. Acest lucru a dus la suspiciunea că Moscova se află în spatele incidentelor, similar cu acuzațiile potrivit cărora Rusia reține livrările de energie ca represalii la sancțiunile occidentale împotriva războiului său neprovocat împotriva Ucrainei.
La 7 octombrie, Rusia a declarat că va întreprinde propria investigație privind scurgerile conductelor din largul coastelor daneze, după ce Danemarca a refuzat să permită Moscovei să participe la ancheta sa. Președintele rus Vladimir Putin a acuzat în mod direct Statele Unite și aliații săi că au pus la cale atacul asupra celor două conducte. La rândul său, Ministerul rus de Externe a declarat pe 6 octombrie că Occidentul creează în mod intenționat obstacole în calea unei anchete.
Activitatea agențiilor umanitare din Ucraina, perturbată de rachetele lansate de armata rusă
Activitatea organizațiilor internaționale de ajutorare care operează în Ucraina a fost perturbată pe 10 octombrie de atacurile cu rachete lansate de Rusia asupra unor orașe din țară.
Atacurile de dimineață, care au vizat infrastructura și zonele rezidențiale urbane, au lovit orașe importante din Ucraina, inclusiv Kiev, provocând moartea a cel puțin 14 persoane și rănirea a 97 de persoane. Biroul umanitar al Națiunilor Unite a declarat la 10 octombrie că valul de atacuri „a avut un impact asupra operațiunilor umanitare din întreaga Ucraină, împiedicând, în special, deplasarea lucrătorilor umanitari și livrarea de provizii de urgență în estul țării, unde oamenii au nevoie disperată de asistență”.
Comitetul Internațional al Crucii Roșii, care are aproximativ 700 de angajați pe teren în Ucraina, a declarat că echipele sale din 10 puncte de ajutor și-au suspendat operațiunile. Și Consiliul Norvegian pentru Refugiați (NRC), care are lucrători umanitari în parte din orașele vizate de loviturile rusești, a declarat că își suspendă operațiunile până când va fi sigur că poate continua fără pericol.
„Nu putem ajuta comunitățile vulnerabile atunci când lucrătorii noștri se ascund de bombe și se tem de atacuri repetate”, a declarat secretarul general al organizației, Jan Egeland. Un purtător de cuvânt al Agenției ONU pentru Refugiați a declarat că operațiunile acestei organizații continuă.
Primele vaccinuri antigripale au ajuns în Moldova
Republica Moldova a recepționat primul lot de 188.000 de doze de vaccin antigripal, care au fost cumpărate din sursele Companiei Naționale de Asigurări în Medicină.
Vaccinurile au fost stocate în Depozitul Național de Vaccinuri din cadrul Agenţiei Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP). Potrivit responsabililor din cadrul ANSP, până la sfârșitul lunii, acestea vor fi distribuite în centrele de sănătate publică din țară, iar de la începutul lui noiembrie, vor fi disponibile pentru vaccinarea lucrătorilor medicali, persoanelor cu mai multe maladii asociate și copiilor de la 6 luni. De asemenea, vor fi vaccinați angajații din structurile de forță și asistenții sociali.
Vaccinurile au fost aduse din Coreea de Sud și, potrivit ANSP, corespund recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății pentru utilizare în emisfera de nord. În țară urmează să ajungă alte 30.000 de doze de vaccin, donate de SUA.
ANSP amintește că vaccinarea este cea mai sigură și eficientă metodă de prevenire a îmbolnăvirilor prin gripă. Ca și în sezonul precedent, specialiștii recomandă vaccinarea concomitentă împotriva gripei și a infecției COVID-19.
În sezonul 2021-2022, în Moldova au fost înregistrate 337 de cazuri de gripă, în timp ce în sezonul precedent nu fusese detectat niciun caz. De asemenea, în ultimii 2 ani, nu s-a înregistrat niciun deces cauzat de gripă.
Biden promite „sisteme avansate de apărare aeriană” pentru Ucraina
Președintele SUA, Joe Biden, a promis că SUA vor continua să susțină Ucraina în urma unui val masiv de atacuri aeriene rusești mortale. El a promis că va trage Rusia la răspundere pentru ceea ce a numit „crimele de război și atrocitățile produse”.
În cadrul unei convorbiri telefonice cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Biden a condamnat atacurile cu rachete ale Rusiei în Ucraina, inclusiv la Kiev, și „a transmis condoleanțe celor dragi celor uciși și răniți în aceste atacuri fără sens", transmite biroul de presă al Casei Albe într-un comunicat din 10 octombrie.
„Președintele Biden s-a angajat să continue să ofere Ucrainei sprijinul necesar pentru a se apăra, inclusiv sisteme avansate de apărare aeriană". Într-o declarație anterioară, Biden a spus că atacurile au demonstrat „brutalitatea totală” a războiului declanșat de președintele rus Vladimir Putin. „Statele Unite condamnă cu fermitate atacurile cu rachete ale Rusiei de astăzi în întreaga Ucraină, inclusiv în Kiev. Aceste atacuri au ucis și rănit civili și au distrus obiective fără scop militar. Ele demonstrează încă o dată brutalitatea totală a războiului ilegal al domnului Putin împotriva poporului ucrainean”, a declarat Biden.
Atacurile artileriei rusești și lansatoarelor de rachete asupra infrastructurii ucrainene și a zonelor rezidențiale urbane din întreaga țară, inclusiv Kiev, au provocat moartea a cel puțin 19 persoane și rănirea a 105, potrivit Ministerului ucrainean pentru Situații de Urgență.
Belgrad | Arestări la mitingul extremei drepte din timpul marșului EuroPride
Poliția sârbă a arestat 21 de persoane pentru atacarea forțelor de ordine în timpul evenimentelor EuroPride organizate luna trecută la Belgrad.
Se crede că persoanele arestate pe 10 octombrie sunt huligani de extrema dreaptă care protestau împotriva marșului paneuropean al LGBTQ, care a atras aproximativ 1000 de persoane în centrul capitalei sârbe la 17 septembrie, deși acesta și contramanifestațiile fuseseră interzise oficial de autorități.
Au fost confirmate diverse incidente pe tot parcursul evenimentului, oficialii susținând că protestatarii anti-LGBTQ au aruncat cu sticle în poliție și au încercat să spargă cordoanele formate de autorități pentru a bloca marșul activiștilor LGBTQ.
Peste 80 de persoane au fost arestate în ziua evenimentului și s-au întocmit 11 dosare penale. Ministrul de interne Aleksandar Vulin a declarat, pe 10 octombrie, după ce a anunțat noile arestări, că, atât timp cât se află la conducere, „nimeni nu va bate polițiști fără să-și primească pedeapsa”. „Violența nu va fi tolerată, indiferent de la cine vine", a spus Vulin.
Cele 21 de persoane arestate au fost identificate doar prin inițialele lor și sunt acuzate penal de participare la atacuri asupra ofițerilor în timp ce aceștia își îndeplineau sarcinile oficiale.
Declarația nu a specificat din ce grupări de extrema dreaptă ar putea face parte persoanele arestate. Unii dintre cei arestați sunt acuzați și de producerea, deținerea și traficul ilegal de arme și explozibili, precum și de producerea și vânzarea de droguri ilegale.
Trei economiști americani, laureați ai Premiului Nobel pentru Economie
Un grup de trei economiști americani, printre care se numără și fostul șef al Rezervei Federale americane Ben Bernanke, au fost recompensați cu Premiul Nobel pentru Economie pe anul 2022 pentru cercetările lor privind băncile și crizele financiare.
Academia Regală Suedeză de Științe a declarat pe 10 octombrie că Bernanke, Douglas Diamond și Philip Dybvig au primit premiul pentru cercetări care „au îmbunătățit semnificativ înțelegerea noastră privind rolul băncilor în economie, în special în timpul crizelor financiare”.
„Perspectivele laureaților ne-au îmbunătățit capacitatea de a evita atât crizele grave, cât și operațiunile de salvare financiară costisitoare", a declarat Tore Ellingsen, președintele Comitetului pentru Premiul în Științe Economice.
Bernanke lucrează în prezent la Brookings Institution din Washington, D.C. Diamond este profesor la Universitatea din Chicago, în timp ce Dybvig este profesor la Universitatea Washington din St. Louis, Missouri.
Premiul pentru economie nu este unul dintre cele cinci premii inițiale create prin testamentul din 1895 al industriașului Alfred Nobel, inventatorul dinamitei. Premiul a fost instituit de Banca Centrală a Suediei și a fost acordat pentru prima dată în 1969. Denumirea completă și oficială a premiului este Premiul Sveriges Riksbank în științe economice în memoria lui Alfred Nobel.
Ucraina denunță Rusia drept „stat terorist” la o reuniune de urgență a ONU
Ambasadorul Ucrainei la Națiunile Unite a calificat Rusia drept „un stat terorist” în timpul unei reuniuni de urgență a Adunării Generale a ONU, întrunită după ce orașele ucrainene au fost lovite de zeci de rachete lansate de armata rusă. „Rusia a dovedit încă o dată că este un stat terorist care trebuie descurajat prin toate mijloacele posibile”, a declarat ambasadorul Serhi Kisliția.
ONU a programat reuniunea din 10 octombrie pentru a discuta un proiect de rezoluție care condamnă recenta anexare de către Rusia a patru teritorii ucrainene, o încălcare a dreptului internațional. Însă sesiunea a fost dominată de condamnarea occidentală a deciziei Rusiei de a lansa peste 80 de rachete asupra orașelor ucrainene, ca represalii la ceea ce Moscova a numit acțiunile „teroriste” ale Kievului, inclusiv o explozie care a avariat podul Crimeei, rută-cheie către peninsula ucraineană, anexată abuziv de Rusia în 2014.
Ucraina nu și-a asumat creditul pentru explozia care a distrus podul. Atacurile din dimineața zilei de 10 octombrie asupra infrastructurii ucrainene și a zonelor rezidențiale urbane au lovit marile orașe din întreaga țară, inclusiv Kiev, provocând moartea a cel puțin 14 persoane și rănirea a 97, potrivit Ministerului ucrainean de Interne.
Sunt cele mai punitive atacuri lansate de forțele rusești în ultimele luni și au fost considerate o escaladare majoră a războiului lansat de Moscova în februarie. Înaintea reuniunii ONU, președintele american Joe Biden a declarat că atacurile au demonstrat „brutalitatea totală” a războiului împotriva Ucrainei, în timp ce secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a descris atacurile ca fiind o „escaladare inacceptabilă a războiului” din partea Rusiei.
Adunarea Generală a ONU, care este formată din 193 de membri, a decis, cu o largă majoritate, să organizeze un vot asupra unui proiect de rezoluție care să condamne „așa-numitele referendumuri ilegale” organizate de Rusia în zonele ocupate de Rusia din regiunile ucrainene Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie, precum și „tentativa de anexare ilegală” a teritoriilor de către Rusia.
Diplomații au declarat că votul asupra rezoluției va avea loc probabil pe 12 octombrie. În septembrie, Rusia a opus veto unei rezoluții similare în cadrul Consiliului de Securitate format din 15 membri.
Live Briefing | Război în Ucraina
Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.
Căldură extremă | Raport comun ONU-Crucea Roșie despre schimbările climatice și victimele lor
Organizația Națiunilor Unite și Comitetul Internațional al Crucii Roșii au îndemnat guvernele din întreaga lume să se pregătească pentru valurile de căldură extremă cauzate de schimbările climatice, pentru a evita creșterea galopantă a numărului de morți.
Într-un raport comun publicat pe 10 octombrie, agenția de ajutor umanitar a ONU, OCHA, și Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie au declarat că valurile de căldură ucid deja mii de oameni în fiecare an, „iar acestea vor deveni tot mai periculoase cu fiecare creștere suplimentară a indicatorilor schimbării climatice”.
Raportul, intitulat „Căldură extremă: Pregătirea pentru valurile de căldură ale viitorului”, a declarat că, între 2010 și 2019, nu mai puțin de 38 de valuri de căldură au provocat moartea a peste 70 000 de persoane din întreaga lume - o cifră care subestimează, probabil, numărul real de decese - pe lângă consecințele asupra vieții și mijloacelor de trai.
În raport se mai spune că se prevede că valurile de căldură „vor depăși limitele suportabilității fiziologice și sociale ale oamenilor” în Sahel, Cornul Africii și în Asia de Sud și de Sud-Vest, evenimentele climatice extreme putând să declanșeze „suferințe și pierderi de vieți pe scară largă”, dacă nu se iau imediat măsuri agresive pentru a atenua efectele căldurii extreme.
Germania spune că va livra rapid Ucrainei sisteme de apărare anti-aeriană
Ministrul german al apărării Christine Lambert a anunțat pe 10 octombrie că țara sa va trimite Ucrainei în următoarele zile patru sisteme de apărare anti-aeriană de tip IRIS-T SLM, după ce Rusia a atacat cu rachete câteva localități ucrainene, ucigând mai mulți civili.
„Noile atacuri cu rachete asupra Kievului și a altor orașe [din Ucraina] arată cât de important este ca Ucrainei să i se livreze rapid sisteme de apărare anti-aeriană. Rachetele și dronele rusești terorizează în primul rând populația civilă”, a spus Lambrecht la câteva ore după atacurile din dimineața zilei de 10 octombrie.
Președintele rus Vladimir Putin a spus că atacurile de luni au fost o ripostă la ceea ce el a numit acțiunile teroriste ale Kievului, între care și atacul asupra podului de peste strâmtoarea Kerci de la sfârșitul săptămânii trecute, nerevendicat de ucraineni, dar pus de ruși pe seama serviciilor secrete ale Ucrainei.
NATO și UE condamnă atacurile masive rusești asupra orașelor ucrainene
Secretarul general NATO Jens Stoltenberg și aliații europeni au criticat valul „oribil” de atacuri cu rachete, lansat luni dimineață de Rusia împotriva mai multor orașe din Ucraina. Au fost lovite multe ținte civile, iar potrivit autorităților ucrainene, cel puțin 11 persoane au fost ucise, între care 8 la Kiev.
Moscova a spus că sunt represalii pentru acțiunile „teroriste” ale Kievului, în primul rând explozia de sâmbătă a unui camion capcană pe podul strategic care leagă Rusia continentală de peninsula ucraineană Crimeea, anexată abuziv de Moscova încă din 2014. Podul rutier și cel feroviar au fost parțial distruse.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că și-a programat intenționat atacurile la ora de vârf a traficului matinal pentru a lovi cât mai mulți civili. A fost vizată și infrastructura energetică a țării, atacată și cu drone kamikaze de fabricație iraniană.
„Am vorbit cu ministrul de externe (ucrainean) Dmitro Kuleba și am condamnat atacurile oribile și fără discriminare ale Rusiei împotriva infrastructurii civile din Ucraina”, a scris Secretarul general ONU, Jens Stoltenberg pe Twitter.
„NATO va continua să sprijine poporul ucrainean curajos în lupta sa cu agresiunea Kremlinului atât timp cât este nevoie”, a mai scris Stoltenberg.
La rândul său, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a declarat „șocată și îngrozită” de atacurile rusești de luni asupra orașelor ucrainene.
„Rusia a arătat încă o dată lumii ce reprezintă: teroare și brutalitate”, a spus von der Leyen, vorbind în orașul estonian Narva.
Live Briefing | Război în Ucraina
Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.
Disidentul rus Vladimir Kara-Murza, laureat al premiului Vlaclav Havel
Consiliul Europei i-a decernat luni politicianului rus de opoziție Vladimir Kara-Murza premiul Vaclav Havel pentru Drepturile Omului pentru curajul de a înfrunta conducerea Rusiei.
Kara-Murza, care are dublă cetățenie, rusă și britanică, a fost unul din colaboratorii apropiați ai liderului opoziției Boris Nemțov, asasinat în centrul Moscovei în 2015.
De două ori, în 2015 și 2017, Kara-Murza s-a îmbolnăvit brusc și a intrat în comă. De fiecare dată a spust că ar fi fost otrăvit de serviciile ruse de securitate, acuzații respinse categoric de Moscova.
Kara-Murza este acum în arest preventiv, fiind acuzat, conform noilor legi adoptate la opt zile după începerea invaziei Ucrainei din 24 februarie, că ar fi răspândit informații false despre forțele armate ale Rusiei.
„Este nevoie de un curaj incredibil în Rusia de astăzi pentru a fi împotriva puterii ”, a declarat Tiny Kox, președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, într-un comunicat.
„Astăzi, Kara-Murza dă dovadă de acest curaj din celula sa de închisoare”.
Live Briefing | Război în Ucraina
Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.
Cel puțin 11 morți în Ucraina, în urma atacurilor rusești cu rachete și drone
În Ucraina, numărul morților în urma atacurilor rusești cu rachete de luni dimineață se ridică la cel puțin 11, a informat Serviciului ucrainean pentru starea de urgență. Numai la Kiev, numărul morților este estimat la cel puți 8 persoane.
Numărul răniților a crescut la 64, au mai anunțat autoritățile ucrainene.
Rusia a lansat luni dimineață un atac masiv cu rachete de croazieră și drone asupra mai multor orașe ucrainene, ca reacție la distrugerea parțială a podului de peste strâmtoarea Kerci, în urma exploziei de sâmbătă a unui camion capcană.
Luni, la ședința Consiliului rus de Securitate, președintele Vladimir Putin a spus că „o astfel de crimă nu poate fi lăsată fără răspuns”, susținând că planul bombardamentelor masive aparține Ministerului Apărării.
În timp, Crucea Roșie și-a întrerupt temporar operațiunile în Ucraina din motive de securitate, relatează Reuters.
Consiliul norvegian pentru Refugiați a anunțat și el că sistează temporar activitatea din motive de securitate.
Live Briefing | Război în Ucraina
Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.
Putin: „Răspunsul Rusiei va fi dur”
Președintele Vladimir Putin a avertizat că răspunsul Rusiei va fi „dur” dacă se vor comite „noi acte de terorism pe teritoriul nostru”, referite directă la atacul asupra podului spre Crimeea, distrus parțial la sfârșitul săptămânii de explozia unui camion capcană, un atac calificat de Putin drept „act terorist”.
Peninsula ucraineană Crimeea a fost anexată abuziv de Rusia în 2014, iar podul peste strâmtoarea Kerci a fost inaugurat în 2018 și joacă un rol cheie în aprovizionarea trupelor rusești aflate în sudul Ucrainei.
Președintele Putin a proferat noile amenințări în cursul unei reuniuni a Consiliului rus de Securitate, transmisă în direct la televiziunea rusă de stat.
Cu doar câteva ore mai devreme, cel puțin 13 orașe ucrainene au fost lovite de rachete și drone rusești, la o oră de maxim trafic matinal. Iată mesajul președintelui ucrainean Zolodimir Zelenski după atacul rusesc:
În remarcile televizate, Putin a acuzat din nou Ucraina pentru atacul asupra Podului Kerci, descriindu-l drept „un act de terorism”. Și a susținut că valul de rachete de croazieră lansat luni dimineață asupra mai multor orașe ucrainene, începând cu Kiev-ul, ar fi țintit infrastructura energetică, militară și de comunicații a Ucrainei, ca răzbunare pentru atacul asupra podului.
Oficialitățile ucrainene, dar și corespondenții internaționali aflați în Ucraina relatează însă că au fost lovite multe ținte civile, între care și un loc de joacă pentru copii la Kiev, fără nici o relevanță militară.
La București, ministrul român de externe Bogdan Aurescu a informat că una din rachete a căzut la cam 850 de metri de ambasada României la Kiev. Într-un mesaj pe Twitter, el a condamnat „atacul rusesc cu rachete îndreptat împotriva unor ținte civile, o încălcare gravă a regulilor internaționale, soldată cu pierderi de vieți omenești”.
