Ştiri
Un cineast iranian, împiedicat să plece la Festivalul de la Londra pentru că a susținut protestele
Un cineast iranian a declarat că autoritățile iraniene i-au interzis să călătorească la Festivalul de Film de la Londra din cauza sprijinului său pentru protestele declanșate de moartea în custodie a lui Mahsa Amini, pe care le-a numit un „mare moment istoric”.
„Am fost împiedicat de autoritățile iraniene să mă îmbarc în zborul meu spre Londra în data de [14 octombrie]", a declarat Mani Haghighi într-un mesaj video postat pe Twitter de către Institutul Britanic de Film (BFI).
Indignarea provocată de moartea lui Amini la 16 septembrie, la trei zile după ce a fost arestată de poliția moralității din Teheran, a declanșat cel mai mare val de proteste de stradă și violențe înregistrat în țară în ultimii ani.
BFI spune că Haghighi trebuia să participe la Festivalul de Film de la Londra pentru cel mai recent film al său, Subtraction, dar autoritățile iraniene „i-au confiscat pașaportul și nu a putut pleca”.
În mesajul video, regizorul, scriitorul și actorul iranian în vârstă de 53 de ani a declarat că el crede că autoritățile l-au împiedicat să plece în străinătate pentru că a susținut protestele de stradă.
Bilanțul exploziei unei mine din Turcia a crescut la peste 40 de morți
Bilanțul în urma unei explozii la o mină de cărbune din nordul Turciei a crescut la cel puțin 40 de morți, a declarat ministrul de interne Suleyman Soylu la 15 octombrie.
„Am numărat 40 de morți în total”, a declarat Soylu. Accidentul, unul dintre cele mai tragice accidente industriale din Turcia din ultimii ani, a avut loc pe 14 octombrie. În subteran se bănuiește că incendiul este încă activ, conform informațiilor de presă.
În total, 58 de persoane au fost salvate la mina din districtul Amasra din provincia Bartın, la Marea Neagră, a declarat separat ministrul de interne Süleyman Soylu, potrivit agenției de presă de stat Anadolu.
Autoritățile spun că aproximativ 110 persoane lucrau în subteran când a avut loc unul dintre cele mai mortale accidente industriale din ultimii ani din Turcia, în seara zilei de 14 octombrie. Cauza exactă a exploziei este încă necunoscută.
Femeile bosniace cer legi ferme împotriva femicidului
Femeile din Bosnia și Herțegovina au organizat demonstrații pe 14 octombrie la Sarajevo, Banja Luka și în multe alte orașe și localități pentru a atrage atenția asupra femicidului și pentru a cere legislativului să adopte legi împotriva acestuia.
Demonstrațiile au avut loc pe fondul tensiunilor provocate de moartea prin strangulare a unei femei de 32 de ani la 11 octombrie. Aceasta ar fi fost ucisă de soțul ei, în orașul Bihac din nord-vestul Bosniei. Poliția a declarat că soțul femeii a fost găsit spânzurat pe 13 octombrie și a invocat sinuciderea ca fiind cauza morții sale.
Protestatarii din Sarajevo, în mare parte femei, au cerut autorităților să introducă în legislație femicidul - definit ca o crimă din ură împotriva femeilor, motivată de sexul victimei și de un sentiment de superioritate - transformându-l în infracțiune penală.
Organizația neguvernamentală Rețeaua femeilor din Bosnia și Herțegovina a luat parte la demonstrația din Sarajevo, cerând o reacție din partea guvernului. Enisa Rakovic, de la ONG-ul Vocea femeilor, a declarat că femeile din Bosnia nu mai vor să rămână tăcute. Ea a spus că acestea „s-au unit pentru a ne face vocea auzită și pentru a le cere factorilor de decizie să schimbe legislația, să includă femicidul în lege”.
Iranul neagă că a furnizat Rusiei arme „care să fie folosite” împotriva Ucrainei
Iranul respinge din nou acuzațiile potrivit cărora ar fi furnizat Rusiei arme „pentru a fi folosite în războiul din Ucraina”, a declarat Ministerul său de Externe la 15 octombrie.
Kievul și Washingtonul au acuzat Teheranul că a furnizat drone Rusiei pentru a le folosi în războiul său neprovocat împotriva Ucrainei. Se așteaptă ca subiectul să fie discutat de miniștrii de externe ai Uniunii Europene în cadrul unei reuniuni care va avea loc la Luxemburg pe 17 octombrie.
Ministrul iranian de externe, Hossein Amir-Abdollahian, „a subliniat că Republica Islamică Iran nu a furnizat și nu va furniza nicio armă care să fie folosită în războiul din Ucraina”, se afirmă într-un comunicat al ministerului de externe.
La începutul acestei săptămâni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că în atacurile rusești asupra infrastructurii energetice din mai multe orașe ucrainene au fost folosite drone iraniene.
Într-o convorbire telefonică separată cu șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, la 14 octombrie, Amir-Abdollahian a reiterat poziția oficială a Iranului de neutralitate în ceea ce privește războiul care a început în urmă cu aproape opt luni.
De asemenea, el a învinuit Uniunea Europeană de protestele din Iran declanșate de moartea în arest a unei femei de 22 de ani. La rândul său, Borrell a declarat că a îndemnat Iranul să înceteze represiunea împotriva protestatarilor și să îi elibereze pe cei care au fost reținuți în ultimele săptămâni.
Președinta Slovaciei, în fruntea mitingului de la Bratislava în urma uciderii a doi tineri
Președinta slovacă Zuzana Caputova s-a aflat în fruntea coloanei de mii de oameni la un miting în capitala Bratislava pentru a omagia doi tineri care au fost împușcați mortal la începutul săptămânii, în fața unui bar frecventat de membri ai comunității LGBT .
În timp ce oamenii aprindeau lumânări și mărșăluiau prin centrul orașului, Caputova a declarat la 14 octombrie că este de neiertat faptul că persoanele din comunitatea LGBTQ „nu se pot simți în siguranță în Slovacia”, țară catolică, în care cuplurile de același sex nu se pot căsători legal. Mitinguri similare au avut loc și în alte orașe din țară, care a fost zguduită de uciderea, la 12 octombrie, a doi bărbați - de 23 și 26 de ani - în fața unui bar popular în rândul comunității LGBTQ locale.
Un suspect, care a fost identificat doar ca fiind Juraj K., în vârstă de 19 ani, a fost găsit mort a doua zi. Poliția spune că acesta s-a împușcat probabil după ce a postat o serie de mesaje de ură și conținut homofob pe rețelele de socializare... Împușcăturile sunt investigate ca fiind o crimă motivată de ură.
SUA trimit un nou ajutor militar în Ucraina în valoare de 725 de milioane de dolari
Guvernul american anunță noi livrări de armament către Ucraina, în valoare totală de 725 de milioane de dolari.
Pachetul include sisteme suplimentare de lansare de rachete mobile HIMARS, muniție, vehicule blindate și materiale medicale, au anunțat Departamentul de Stat al SUA și Pentagonul la 14 octombrie.
Ajutorul vine „în urma atacurilor brutale cu rachete ale Rusiei asupra civililor din Ucraina” și „a tot mai numeroaselor dovezi legate de atrocitățile comise de forțele ruse”, a declarat secretarul de stat american Antony Blinken într-un comunicat. „Vom continua să fim alături de poporul ucrainean în timp ce acesta își apără libertatea și independența cu un curaj extraordinar și o determinare fără limite”, a mai spus Blinken.
„Capacitățile pe care le livrăm sunt atent calibrate pentru a face cea mai mare diferență pe câmpul de luptă pentru Ucraina”, a adăugat el. Acest lucru ridică totalul asistenței militare americane pentru Ucraina de la începutul mandatului președintelui Joe Biden la peste 18,3 miliarde de dolari, a precizat Blinken.
Danone se retrage din cea mai mare parte a afacerilor sale din Rusia
Conglomeratul alimentar cu sediul în Franța Danone a declarat că va transfera controlul asupra afacerilor sale esențiale în domeniul produselor lactate și vegetale din Rusia, păstrând doar ramura de nutriție infantilă.
Danone este una dintre puținele multinaționale care au rămas în Rusia de la războiul din Ucraina. Compania a precizat într-o declarație din 14 octombrie că a decis să caute un cumpărător, într-o mișcare care ar putea duce la o depreciere de până la 1 miliard de euro.
Ramura din Rusia a Danone, care include binecunoscutul brand de lactate Prostokvașino, a contribuit recent cu 5% la cifra de afaceri a grupului. Cu toate acestea, a crescut mai încet decât compania și a fost, de asemenea, mai puțin profitabilă.
„Danone consideră că aceasta este cea mai bună opțiune pentru a asigura continuitatea afacerii locale pe termen lung, pentru angajații, consumatorii și partenerii săi", a precizat grupul într-un comunicat. Cu toate acestea, Danone va păstra activitățile diviziei sale de "nutriție specializată", care include laptele pentru sugari. „Prioritatea Danone rămâne aceea de a acționa în mod responsabil și respectuos față de angajații, consumatorii și partenerii săi locali pe tot parcursul procesului", se mai spune în comunicat.
Danone are 8000 de angajați în Rusia. Celălalt mare producător francez, Renault, a părăsit țara în luna mai, cedând activele sale din țară guvernului rus.
OMS: Peste 600 de atacuri asupra asistenței medicale în Ucraina de la începutul războiului
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat că se apropie o „iarnă dură” în Ucraina și că s-ar putea declanșa o criză umanitară, în contextul în care atacurile neîncetate ale Rusiei au provocat pagube serioase infrastructurii civile și de sănătate a țării.
Hans Kluge, directorul OMS pentru Europa, într-o declarație din 14 octombrie, a asigurat Kievul de sprijinul continuu al agenției de sănătate a ONU. Kluge a avertizat că iarna va îngreuna și mai mult supraviețuirea ucrainenilor care locuiesc în zonele de război și a cerut acțiuni urgente pentru a repara numărul tot mai mare de unități spitalicești distruse de atacurile rusești.
„Prioritatea imediată: răspunsul urgent la daunele provocate de ultimele atacuri asupra sănătății - cu un total actual de 620 de atacuri asupra sănătății confirmate de OMS de la începutul războiului în februarie. Trebuie să ne intensificăm sprijinul pentru procesul de reconstrucție", a declarat Kluge. „Prea mulți oameni din Ucraina trăiesc în condiții precare, mutându-se dintr-un loc în altul, trăind în improvizații sub standarde sau fără acces la încălzire", a avertizat el.
Oficialul OMS a precizat că peste 800 000 de locuințe au fost avariate sau distruse în țară din februarie, obligând mii de oameni să locuiască fie în centre colective, fie în clădiri avariate.
Armata din Belarus și trupele rusești vor alcătui un grup militar regional
Un oficial de rang înalt din cadrul Ministerului belarus al Apărării a declarat că se așteaptă ca trupele rusești să înceapă să intre în curând în țară pentru a crea „un grup militar regional” al statului de uniune Rusia-Belarus.
Adjunctul șefului Statului Major General al Forțelor Armate din Belarus, Viktar Tumar, a declarat pe 14 octombrie că „în următoarele zile” vor începe să sosească trupele rusești care fac parte din acest grup. Tumar a precizat într-o declarație că s-a luat decizia de a crea grupul militar regional pe teritoriul belarus „pentru a asigura o paritate a securității militare și pentru a susține pacea”. El a adăugat că forțele armate ale Belarusului și unele unități militare ale Federației Ruse vor fi „coloana vertebrală” a grupului.
Declarația lui Tumar nu oferă detalii cu privire la numărul de trupe rusești care se așteaptă să ajungă în Belarus. El a adăugat că obiectivul grupului militar regional are „un caracter pur defensiv”.
Președintele belarus Aleksandr Lukașenko declarase mai înainte însă că în grup vor fi implicați 70 000 de soldați belaruși, adăugând că li se vor alătura „10 000-15 000 de soldați ruși”.
Ministrul belarus de externe Uladzimer Makey a declarat că țara sa este pregătită pentru „măsuri dure” în cazul în care Polonia sau orice altă națiune care se învecinează cu Belarus va amplasa arme nucleare pe teritoriile lor.
Rusia blochează un comunicat FMI despre războiul din Ucraina
Comitetul director al Fondului Monetar Internațional (FMI) nu a reușit să ajungă la un acord asupra unui comunicat prin care să ceară Rusiei să pună capăt războiului din Ucraina. La reuniunile FMI și ale Băncii Mondiale de la Washington, miniștrii de finanțe și șefii băncilor centrale discută despre o posibilă plafonare a prețului petrolului rusesc.
Nadia Calvino, ministrul spaniol al economiei, a declarat la 14 octombrie, în cadrul unei conferințe de presă, că Rusia a blocat din nou adoptarea unui comunicat comun în timpul unei reuniuni a Comitetului Monetar și Financiar Internațional. Calvino a declarat în cadrul unei conferințe de presă că războiul este „cel mai important element care încetinește creșterea și generează inflație, volatilitate, insecuritate energetică și alimentară și incertitudine”.
Secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, și-a reluat declarația, spunând reporterilor că multe dintre diversele provocări cu care se confruntă economia globală „provin din războiul teribil al Rusiei din Ucraina și din recuperarea continuă după pandemie”. Întrebată despre progresele înregistrate în ceea ce privește stabilirea unui plafon de preț pentru petrolul rusesc, ea a spus că nu a fost luată nicio decizie, dar că o coaliție de țări, inclusiv Grupul celor șapte G7, Uniunea Europeană și Australia, va decide care va fi acest plafon de preț.
Un atac aerian a lovit o centrală electrică din Belgorod, Rusia
O substație electrică din orașul rus Belgorod a luat foc după ce a fost lovită de un atac aerian ucrainean, a declarat guvernatorul regional Viaceslav Gladkov.
Videoclipuri și fotografii postate pe rețelele de socializare de către locuitorii din zonă au arătat clădirea cuprinsă de foc. Gladkov a postat, de asemenea, fotografii ale incendiului, despre care a spus că focul era sub control la sfârșitul după-amiezii de 14 octombrie.
O parte a orașului, care se află peste granița cu Harkov, în nord-estul Ucrainei, a rămas fără energie electrică. Gladkov a declarat că orașul va încerca să repare toate pagubele cât mai curând posibil. El a precizat că alte rachete ucrainene au lovit o linie de cale ferată și au avariat mai multe linii electrice, perturbând traficul feroviar timp de câteva ore.
Forțele armate ale Ucrainei nu au comentat atacul. Era a doua zi consecutivă în care regiunea Belgorod a fost bombardată. Pe 13 octombrie, un atac ucrainean a distrus un depozit de muniții din această zonă, potrivit Comitetului de Investigații al Rusiei. În aceeași zi, o rachetă a distrus ultimul etaj al unei clădiri de apartamente din orașul Belgorod, dar nu a provocat răniți.
Ucraina va găsi o calea de a menține Starlink în funcțiune, spune consilierul lui Zelenski
Consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak afirmă că Ucraina va găsi o soluție pentru a menține în funcțiune serviciul de internet Starlink, după ce directorul general al SpaceX, Elon Musk, a declarat că firma sa nu îl poate finanța pe termen nedefinit.
Podoliak a scris pe Twitter pe 14 octombrie că, fie că ne place sau nu, Musk „ne-a ajutat să supraviețuim celor mai critice momente ale războiului”. El a declarat pentru Serviciul ucrainean al RFE/RL că Ucraina ar trebui să fie recunoscătoare, dar a recunoscut, de asemenea, că Musk este un om de afaceri care conduce o afacere privată, nu o afacere de stat. De aceea, Ucraina „se va ocupa de modul în care se vor desfășura negocierile astfel încât Starlink să funcționeze”, dar a adăugat în tweetul său că Ucraina se așteaptă ca firma să ofere conexiuni stabile până la sfârșitul negocierilor.
Podoliak a făcut această declarație după ce Musk a scris pe Twitter că SpaceX nu poate finanța rețeaua „pe termen nedefinit”, după ce a cerut Pentagonului să intervină.
CNN a relatat pe 13 octombrie că SpaceX a trimis luna trecută o scrisoare Pentagonului în care spunea că nu mai poate continua să finanțeze serviciul Starlink în Ucraina și că ar putea fi nevoită să înceteze finanțarea acestuia dacă armata americană nu plătește companiei zeci de milioane de dolari pe lună.
Kârgâzstan: manifestație în sprijinul presei libere și al RFE/RL
Sute de activiști pentru drepturile omului, jurnaliști și reprezentanți ai organizațiilor societății civile din Kârgâzstan s-au adunat în capitala Bișkek, unde au demonstrat în sprijinul presei independente. Este o reacție la protestul de joi, din fața biroului RFE/RL din oraș, la care s-au proferat amenințări la adresa jurnaliștilor Europei Libere dar și a presei independente în general.
Manifestanţii s-au adunat lângă gara din Bişkek pe 14 octombrie şi au mărşăluit spre clădirea Parlamentului din piaţa centrală a oraşului scandând „Libertatea de exprimare!”.
Unii au cerut, la fel ca președintele RFE/RL, Jamie Fly, să se ancheteze amenințările la adresa securității jurnaliștilor independenți.
Cu o zi mai devreme, aproximativ 40 de persoane, dintre care multe și-au acoperit fețele și au evitat să fie filmate, s-au adunat în fața biroului RFE/RL din Bișkek, cerând închiderea acestuia, împreună cu alte două instituții media independente - Kloop și Kaktus.media.
Protestatarii au cerut, de asemenea, să fie limitată libertatea de acțiune a unor organizații neguvernamentale din țară, numind instituțiile de presă „dușmani ai poporului nostru”. Liderul grupului, Ilimbek Israilov, a amenințat că va „da foc” biroului RFE/RL.
Israilov a lucrat ca fost vicepreședinte al Serviciului Vamal. În 2019, o investigație realizată de RFE/RL, Organized Crime and Corruption Reporting Project și Kloop l-a implicat pe fostul șef adjunct al serviciului vamal, Raimbek Matraimov, într-o schemă de corupție care a implicat transferul a sute de milioane de dolari din Kârgâzstan.
Mai mulți parlamentari kârgâzi au susținut cererile de restrângere a libertății de exprimare, și închiderea biroului RFE/RL din Bișkek. Alți membri ai parlamentului au criticat însă dur astfel de inițiative.
Președinta unui grup neguvernamental numit Comisia de plângeri despre presă, Tamara Valieva, a declarat pentru RFE/RL că parlamentarii care susțin restricțiile pentru mass-media independentă ar trebui să renunțe la mandatele lor.
„În Asia Centrală, media noastră este cea mai puternică și cea mai liberă. Este progresul nostru major. Realizarea noastră cea mai importantă este că avem o prezență a instituțiilor media independente și că am apărat libertatea de exprimare. Și acum, unii vor să ne ia aceste libertăți... Doar oamenii miopi nu înțeleg că mass-media puternică înseamnă o țară puternică”, a spus Valieva, care a participat la manifestația de sprijin pentru libertatea presei din 14 octombrie.
Putin spune că „nu are nevoie” de o întâlnire cu Biden
Președintele rus Vladimir Putin a avertizat că ar putea închide coridoarele umanitare pentru cerealele ucrainene dacă aceste coridoare sunt folosite pentru „acte de teroare”.
Tot vineri, ambasadorul Rusiei la Națiunile Unite a declarat că Moscova ar putea respinge reînnoirea acordului privind exporturile de cereale ucrainene din porturile de la Marea Neagră dacă nu-i vor fi îndeplinite cererile, relatează Reuters.
Vorbind la o conferință de presă la Astana, în capitala Kazahstan-ului, Putin a mai declarat că „nu are nevoie” să discute cu președintele american Joe Biden. A adăugat că nu s-a decis oricum dacă va participa sau nu la summit-ul G20 din Bali, din noiembrie, relatează Reuters.
Marți încă, ministrul rus de externe Serghei Lavrov declara că Rusia este dispusă să negocieze cu Occidentul privind războiul din Ucraina, dar nu a primit încă nicio propunere serioasă, relatează Reuters.
Lavrov a mai atunci spus că Moscova ar fi dispusă și la un summit Putin – Biden, în marginea reuniunii G20 din Bali, programată pentru 15-16 noiembrie.
„Nu refuzăm niciodată întâlnirile. Dacă se face o propunere, o vom lua în considerare", a mai spus spus Lavrov, citat de Reuters.
Tot la conferința de presă de vineri, de la Astana, președintele Putin a declarat că nu regretă decizia de a invada Ucraina și a avertizat că o ciocnire directă între trupele NATO și Rusia va duce la o „catastrofă”. El a ținut să sublinieze că scopul Moscovei nu este de a distruge Ucraina.
Ministrul de finanțe al Marii Britanii Kwasi Kwarteng a fost demis
Ministrul de finanțe al Marii Britanii Kwasi Kwarteng a fost demis, la mai puțin de șase săptămâni de mandat, după ce controversata sa reformă a impozitelor britanice a creat turbulențe pe piețele financiare internaționale și a dus la devalorizarea masivă a monedei naționale, lira sterlină.
Kwarten propusese o substanțială reducere a taxelor în țara sa, fără însă ca această reducere să fie susținută de măsuri care să compenseze veniturile guvernului de la Londra.
Șefa guvernului de la la Londra, Liz Truss, l-a înlocuit pre Kwartengcu Jeremy Hunt, fost ministru de Externe și al Sănătății.
Truss a anunțat la o conferință de presă vineri că se va renunța la așa-numitul mini-buget anunțat de Kwasi Kwarteng pe 23 septembrie, despre care autoritățile britanice au spus că ar fi trebuit să fie o încercare de a redresa economia Marii Britanii.
Putin: mobilizarea parțială s-ar putea încheia în două săptămâni
Președintele rus Vladimir Putin a declarat vineri că „mobilizarea parțială” a rezerviștilor din armată ordonată pe 21 septembrie s-ar putea încheia în două săptămâni.
Aflat în Kazahstan, la summit-ul de la Astana, Putin a declarat reporterilor că în total vor fi recrutați 222 de mii de rezerviști, în scădere față de cifra de 300.000 vehiculată inițial. 30 de mii ar fi ajuns deja în unități militare, iar 16 mii sunt deja activi, pe front, în Ucraina.
Turcia a adoptat o lege care restrânge libertatea de exprimare
Deputații turci au aprobat o nouă lege a presei care prevede pedepse cu închisoarea de până la trei ani pentru cei care publică „informații false”.
Noua lege a fost criticată de grupurile de apărare a drepturilor omului care consideră că va limita libertatea de exprimare înaintea alegerilor de anul viitor. Legea, aprobată în seara zilei de 13 octombrie, a fost propusă de partidul de guvernământ al președintelui Recep Tayyip Erdoğan și de aliații săi ultranaționaliști din parlament, la o zi după ce Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a îndemnat autoritățile turce să nu promulge această legislație.
Potrivit legii, jurnaliștii sau utilizatorii de rețele sociale care postează informații pe care autoritățile le consideră false cu privire la „securitatea internă și externă a țării, ordinea publică și sănătatea publică” pot primi pedepse de până la 3 ani de închisoare. Definiția ambiguă a ceea ce poate fi considerat a fi o știre „falsă” a stârnit îngrijorări în rândurile opoziției și ale activiștilor pentru drepturile omului.
„Astăzi este încă o zi neagră pentru libertatea de exprimare online și libertatea presei în Turcia", a declarat Güney Yildiz, cercetător regional la Amnesty International. „Adoptate pe fondul controlului sporit al guvernului asupra mass-mediei din ultimii ani, aceste noi măsuri le permit să cenzureze și mai mult și să reducă la tăcere vocile critice înaintea viitoarelor alegeri din Turcia și după acestea, sub pretextul combaterii dezinformării”, a adăugat Yildiz.
Medicii iranieni acuză oficialii din domeniul sănătății că ascund cauza morții lui Amini
Peste 800 de membri ai Consiliului Medical al Iranului l-au acuzat pe șeful organizației că a ajutat guvernul să „mușamalizeze” cauza morții lui Mahsa Amini în timp ce aceasta se afla în custodia poliției.
Într-o declarație, organizația afirmă că Mohammad Raeiszadeh, șeful Consiliului Medical al Iranului, s-a folosit de numele și reputația organizației pentru „a legitima așa-numita comisie de anchetă pentru a mușamaliza cauza morții lui Mahsa Amini”. Comisia de anchetă a fost formată în spatele ușilor închise „și nu are nicio credibilitate”, au adăugat semnatarii.
Amini, în vârstă de 22 de ani, a murit pe 16 septembrie, la trei zile după ce a fost arestată de poliție la Teheran pentru că ar fi încălcat regulile privind purtatul hijabului.
Martori oculari le-au spus jurnaliștilor că Amini, care a intrat în comă după ce a fost internată într-un spital, părea să fi fost bătută în interiorul dubei poliției moralității în timp ce era dusă la un centru de detenție.
Medicii care au semnat declarația au declarat că „regretă” faptul că șeful Consiliului Medical al Iranului a uitat de „obligația morală și socială a medicilor de a apăra poporul”.
Mitropolitul Moldovei, Vladimir, decorat de Kirill, patriarhul Rusiei
Patriarhia rusă a anunțat despre decorarea Mitropolitului Chișinăului și întregii Moldove, Vladimir, cu Ordinul Patriarhal, „Cuviosului Serafim de la Sarov”, gr. I, de către Kirill, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse. Aceasta este una dintre cele mai înalte distincții ale bisericii ruse.
Decorarea șefului Bisericii Ortodoxe a avut loc joi, 13 octombrie, după lucrările Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse și i-a fost acordată Mitropolitului Vladimir, potrivit mitropolia.md, pentru „păstorirea îndelungată a turmei încredințate spre oblăduire”, pentru „consolidarea societății moldovenești în jurul valorilor Ortodoxe”, dar și cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani.
Potrivit presei de la Chișinău, la sfârșitul săptămânii trecute, ÎPS Vladimir a oficiat, în locul patriarhului Kirill, bolnav în acea zi, o liturghie festivă la Serghiev-Posad din Rusia, unde clerul prezent s-a rugat pentru comandantul suprem al Rusiei, Vladimir Putin. Ulterior, Mitropolia Moldovei a precizat că ÎPS Vladimir nu subscrie îndemnului respectiv și că acesta a fost „valabil doar pentru spațiul Federației Ruse”.
Vladimir (Nicolae Cantarean), originar din regiunea Cernăuți, a fost ridicat în rangul de Mitropolit al Chișinăului și al întregii Moldove la 21 decembrie 1992 de către Patriarhul Moscovei și a întregii Rusiei Alexie al II-lea. Vladimir conduce Biserica Ortodoxă din Moldova, subordonată canonic Moscovei, din 21 iulie 1989, succedându-l pe Mitropolitul Serapion, originar din Moscova.
Președintele RFE/RL cere o anchetă privind amenințările la adresa jurnaliștilor kârgâzi
Președintele RFE/RL, Jamie Fly, a cerut o anchetă privind amenințările proferate la adresa jurnaliștilor RFE/RL în timpul unei demonstrații care a avut loc pe 13 octombrie la Bișkek, la biroul serviciului RFE/RL din Kârgâzstan.
Ilimbek Israilov, organizatorul demonstrației, a cerut închiderea Serviciului kârgâz al RFE/RL din Kârgâzstan, cunoscut și sub numele de Radio Azattyk, Kloop, și a unui alt organ de presă asociat cu acesta și a declarat că va strânge semnături de la persoanele care susțin închiderea acestuia.
În timpul protestului, Israilov a amenințat că îi va stropi cu benzină pe reporterii RFE/RL și că va folosi forța împotriva lor. Majoritatea participanților la acțiune și-au acoperit fețele, au evitat camerele de luat vederi și au refuzat să răspundă la întrebări legate de revendicările lor.
Fly a transmis că jurnaliștii Radio Azattyk nu vor fi intimidați. Într-o declarație de plresă, el le-a cerut autorităților din Kârgâzstan „să îi ancheteze pe cei responsabili de aceste amenințări cu acte de violență împotriva personalului și biroului nostru”.
Israilov a lucrat ca fost vicepreședinte al Serviciului Vamal. În 2019, o investigație realizată de RFE/RL, Organized Crime and Corruption Reporting Project și Kloop l-a implicat pe fostul șef adjunct al serviciului vamal, Raimbek Matraimov, într-o schemă de corupție care a implicat transferul a sute de milioane de dolari din Kârgâzstan.
Amnesty International: Cel puțin 23 de copii, uciși în Iran în timpul reprimării protestelor
Amnesty International susține că, printre sutele de persoane ucise în Iran, în timpul protestelor de amploare declanșate de moartea, luna trecută, a unei tinere arestate de poliția moralității pentru că purta un văl pe cap, se numără cel puțin 23 de copii.
„Uciderea a cel puțin 23 de copii aruncă o nouă lumină asupra hotărârii ucigașe a autorităților de a zdrobi protestele din toată țara declanșate de moartea în arest a lui Mahsa (Zhina) Amini, în vârstă de 22 de ani, la 16 septembrie, și care s-au transformat în ceea ce mulți din Iran spun că este o revoltă mai amplă împotriva establishmentului Republicii Islamice”, afirmă Amnesty într-o declarație publicată la 14 octombrie.
Cei 23 de copii se numără printre cele cel puțin 201 persoane care, potrivit estimărilor, au fost ucise în cadrul protestelor la nivel național de la moartea lui Amini. Potrivit organizației, printre victime se numără 20 de băieți cu vârste cuprinse între 11 și 17 ani și trei fete, dintre care două aveau 16 ani și una 17 ani. Cei mai mulți dintre cei uciși au fost împușcați de forțele de securitate, în timp ce patru dintre ei - trei fete și un băiat - au fost omorâți în bătaie.
„Forțele de securitate iraniene au ucis cel puțin două duzini de copii în încercarea de a zdrobi spiritul de rezistență al tinerilor curajoși ai țării", a declarat Heba Morayef de la Amnesty. „Statele membre aflate în Consiliul ONU pentru Drepturile Omului ar trebui să organizeze de urgență o sesiune specială și să adopte o rezoluție pentru a stabili un mecanism internațional independent de investigație pentru a trage la răspundere Iranul”, a spus Morayef.
Un activist anti-Putin din Kazahstan, reținut după ce a postat pe net mesaje îndemnând la proteste
Poliția din cel mai mare oraș din Kazahstan, Almatî, a reținut un activist care a protestat deschis împotriva vizitei președintelui rus Vladimir Putin în Kazahstan pentru a participa la un summit de două zile în capitala Astana.
Vera Jarilqasimova a declarat pentru RFE/RL că indivizi îmbrăcați în civil l-au reținut pe soțul ei, Rafiq Jarilqasimov, pe 13 octombrie, dar nu au prezentat niciun act de identitate sau documente care să dovedească faptul că erau polițiști. „Rafiq mi-a spus la telefon că niște bărbați în civil îl duc la departamentul de poliție din districtul Bostandyq, după care convorbirea telefonică a încetat. De atunci nu a mai existat nicio informație de la el”, a declarat Jarilqasimova.
Ea crede că reținerea soțului ei este cel mai probabil legată de apelul său recent de a organiza un miting în Almatî pentru a protesta împotriva prezenței lui Putin în națiunea din Asia Centrală.
Jarilqasimov a fost reținut la o zi după ce a plasat un videoclip pe Facebook în care le cerea oficialilor să nu-l mai primească pe Putin în Kazahstan, numindu-l „terorist” din cauza invaziei în curs a Rusiei în Ucraina, lansată la sfârșitul lunii februarie.
Primele cantități de energie electrică din România au fost furnizate Republicii Moldova
Începând cu noaptea de 13 spre 14 octombrie în Republica Moldova este furnizată energie electrică din România, pentru a compensa oprirea exporturilor de curent din Ucraina din cauza bombardamentelor rusești.
Din această noapte sunt livrate constant 100MW Republicii Moldova, prin linia electrică 400 kV - Isaccea – Vulcănești, după cum a confirmat pentru Europa Liberă purtătoarea de cuvânt a Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale de la Chișinău, Alina Merlici.
Potrivit autorităților de la Chișinău, cantitatea de energie electrică importată din România păstrează echilibru în rețea, suplimentar la sursele alternative pe care Republica Moldova le folosește, precum păcura și cărbunele.
Pentru a putea exporta energie electrică Republicii Moldova, Guvernul de la București a adoptat o ordonanță de urgență. Documentul prevede că, în situații excepționale, cauzate de efectele războiului din Ucraina, asupra siguranţei în furnizarea cu energie electrică a Republicii Moldova, producătorii de energie electrică au obligaţia să încheie contracte bilaterale prioritar cu traderi sau furnizori de energie electrică desemnaţi de către guvernul de la Chișinău. Livrările vor fi făcute în funcție de cantitățile disponibile.
România va vinde energie electrică Republicii Moldova la un preț de 90 euro/MWh, mai mic decât cel de pe piață. Astfel, Moldova va putea să-și suplinească necesitățile de curent electric, după ce Ucraina nu mai poate să furnizeze o parte din electricitatea necesară Republicii Moldova.
Timp de câteva zile, Republica Moldova a fost dependentă de Centrala de la Cuciurgan, din stânga Nistrului, de unde importa anterior doar 67% din energia electrică necesară localităților de pe malul drept.
Diplomat rus: Moscova ar putea refuza reînnoirea acordului de export de cereale
Moscova ar putea respinge reînnoirea acordului privind exporturile de cereale din porturile de la Marea Neagră dacă nu-i vor fi îndeplinite cererile, a declarat ambasadorul rus la ONU la Geneva pentru Reuters.
Moscova a înaintat Națiunilor Unite o listă de plângeri cu privire la acest acord, negociat de ONU și Turcia în iulie, a declarat Ghennadi Gatilov într-un interviu acordat Reuters publicat pe 13 octombrie. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a primit pe 12 octombrie o listă cu nemulțumirile Rusiei.
Acordul a făcut posibilă reluarea exporturile de cereale ucrainene din porturile din Marea Neagră. De asemenea, și Rusia a putut să reia exporturile de cereale și îngrășăminte proprii.
Oficialii ONU urmează să meargă la Moscova pe 16 octombrie pentru a discuta despre reînnoirea acordului. Rusia s-a plâns de punerea în aplicare a acestuia, susținând că cerealele nu ajung în țările mai sărace așa cum era prevăzut și că încă întâmpină dificultăți în vânzarea de îngrășăminte și alimente.
Gatilov a declarat pentru Reuters că există posibilitatea ca Rusia să respingă reînnoirea acordului. El a spus că Rusia „nu este împotriva livrărilor de cereale, dar acest acord ar trebui să fie echitabil. Ar trebui să fie cinstit și corect implementat de toate părțile”.
Moscova cere să fie lăsată să participe la investigațiile privind Nord Stream
Rusia afirmă că i-a convocat pe ambasadorii Germaniei, Danemarcei și Suediei și le-a înmânat note de protest prin care contestă investigațiile acestora privind mai multe explozii la gazoductele Nord Stream din Marea Baltică.
Ministerul rus de Externe a afirmat într-o declarație din 13 octombrie că Moscova nu va recunoaște niciun „pseudo-rezultat” al investigațiilor desfășurate de națiunile occidentale, dacă Rusiei nu i se va permite să participe la acestea. Ministerul a precizat că Moscova va considera că țările au ceva de ascuns dacă experților ruși nu li se permite să participe la investigații.
Patru explozii au provocat scurgeri în trei dintre cele patru căi de tranzit care alcătuiesc gazoductele Nord Stream 1 și 2, deținute de Rusia, în septembrie, eliminând tone de gaz metan în Marea Baltică și stârnind îngrijorarea Europei cu privire la o potențială criză energetică din cauza întreruperilor de aprovizionare pe fondul războiului din Ucraina.
Oficialii occidentali au afirmat că scurgerile au fost produse prin acte de sabotaj și există suspiciunea că Moscova s-ar afla în spatele incidentelor. Occidentul a acuzat anterior Rusia că a redus livrările de energie ca represalii la sancțiunile impuse din cauza războiului său împotriva Ucrainei. Kremlinul a negat orice implicare a Rusiei în scurgeri.
