Ştiri
Corturile protestatarilor de pe bulevardul Ștefan cel Mare, înlăturate de Poliție
Protestatarii care au participat la acțiunea de astăzi, organizată de Partidul Șor, au decis să blocheze, din nou, circulația pe bulevardul Ștefan cel Mare, instalând zeci de corturi, în semn de protest față de interzicerea accesului în Piața Marii Adunări Naționale.
Inspectoratul General de Poliție (IGP) a semnalat, într-un comunicat, provocări și încălcări din partea manifestanților, inclusiv a cerințelor „stabilite anterior în cadrul ședinței comune dintre Primăria mun. Chișinău și Poliție”, înlăturând corturile instalate de protestatari.
IGP precizează că circa 6000 de persoane au participat la protestul de astăzi. Potrivit comunicatului, în cadrul manifestației au fost atestate provocări și acțiuni de destabilizare, printre participanți fiind și persoane sub influența alcoolului, cu comportament dubios și cu obiecte periculoase la ei. Oamenii legii spun că „s-a urmărit instigarea la dezordine și periclitarea securității publice, fără a ține cont că în Piața Marii Adunări Naționale erau preconizate și alte evenimente, inclusiv cu participarea copiilor.”
„Atenționăm organizatorii protestului că poartă răspundere pentru acțiunile ilegale care sunt admise de protestatari, inclusiv blocarea traseului. Amintim că pentru faptele admise în cadrul protestului, acțiunile/inacțiunile organizatorilor în funcție de caracterul și prejudiciul cauzat, aceștia sunt pasibili de răspundere în baza Codului Contravențional/ Penal”, se mai arată în comunicatul IGP.
Participanții la acțiunea de protest de astăzi nu au fost lăsați să protesteze în Piața Marii Adunări Naționale, poliția a bșocat marșul acestora la intersecția bulevardului Ștefan cel Mare cu strada Mitropolit Bănulescu-Bodoni. Comisia pentru Situații Excepționale a decis să interzică desfășurarea protestelor cu blocarea circulației transportului rutier în zilele cu program de muncă, iar în zilele de odihnă – pentru o perioadă de patru ore.
Franța va instrui soldați ucraineni
Franța a anunțat că va furniza Ucrainei sisteme de apărare aeriană și va extinde un program de pregătire pentru soldații ucraineni.
Maxim 2000 de soldați ucraineni vor fi încorporați în unități militare din Franța, prin rotație, pentru câteva săptămâni de pregătire de luptă, pregătire mai specializată în domeniul logisticii și alte nevoi, precum și pregătire pe echipamente furnizate de Franța, a declarat ministrul apărării, Sebastien Lecornu, într-un interviu publicat în Le Parisien.
„Ne dăm seama că războiul, din păcate, va dura”, a declarat ministrul, citat de ziar. „O nouă generație de soldați trebuie, de asemenea, să fie antrenată, pentru a rezista până la capăt.”
Franța a mai instruit militari din artileria ucraineană pentru a utiliza obuzierele autopropulsate Caesar pe care le-a furnizat. Ministrul a declarat că bateriile de rachete de apărare antiaeriană Crotale pe care Franța se pregătește să le trimită în Ucraina „vor fi deosebit de utile în lupta împotriva dronelor și împotriva bombardamentelor aeriene”.
Franța dispune de 12 baterii, a precizat ministrul. El nu a spus câte dintre acestea vor fi relocate în Ucraina, dar a spus că „vor fi semnificative pentru a le permite să-și apere spațiul aerian”.
Minsk: în Belarus vor staționa nu mai mult de 9000 de soldați ruși
Ministerul Apărării de la Minsk a anunțat că efectivele „grupării regionale de forțe” ruse care vor staționa în Belarus vor fi de cel mult 9000 de soldați. Ministerul susține că aceste trupe sunt necesare pentru protejarea granițelor țării.
„Primele trenuri de trupe cu militari ruși care fac parte din (gruparea regională) au început să sosească în Belarus”, a scris pe Twitter Valeri Revenko, șeful departamentului de cooperare militară internațională al Ministerului Apărării. El a precizat că „Relocarea lor va dura câteva zile” și va implica „mai puțin de 9000 de persoane”. Mai multe informații vor fi furnizate în cadrul unei ședințe de informare pentru atașații militari, a adăugat el.
Alexandr Lukașenko, liderul de facto al Belarusului, a anunțat săptămâna trecută că trupele sale vor fi desfășurate împreună cu forțele rusești în apropierea graniței ucrainene, citând, fără a furniza dovezi, ceea ce el a spus că sunt amenințări din partea Ucrainei și a Occidentului.
Xi Jinping cere constituirea rapidă a unei armate de clasă mondială
Președintele chinez Xi Jinping a făcut apel la punerea la punct cât mai rapidă a unei armate de clasă mondială. El a făcut acest apel în discursul de deschidere a Congresului Partidului Comunist, care se desfășoară o dată la cinci ani, enumerând prioritățile politice cheie al Chinei.
În discursul său din 16 octombrie, Xi a reafirmat sprijinul pentru sectorul privat și pentru a permite piețelor să joace un rol-cheie, chiar dacă China îmbunătățește un „sistem economic socialist” și promovează „prosperitatea comună”.
Cele mai mari aplauze au venit atunci când și-a reafirmat opoziția față de independența Taiwanului.
Este de așteptat ca Xi să câștige un al treilea mandat de lider la încheierea congresului care durează o săptămână, consolidându-și locul de cel mai puternic conducător al țării de la Mao Zedong încoace.
Congresul la care participă aproximativ 2300 de delegați din întreaga țară a început în Marea Sală a Poporului, în partea de vest a Pieței Tiananmen, pe fondul unei securități stricte.
Armata rusă continuă să vizeze infrastructura civilă din orașele și satele ucrainene
Forțele rusești continuă să vizeze infrastructura civilă din orașele și satele din Ucraina. Statul Major General al forțelor armate ucrainene a anunțat în dimineața de 16 octombrie că forțele rusești au vizat peste 30 de orașe și sate din Ucraina, lansând cinci rachete și 23 de atacuri aeriene și până la 60 de atacuri cu rachete în ultimele 24 de ore.
Ca răspuns, forțele aeriene ale Ucrainei au efectuat 32 de lovituri, lovind 24 de ținte rusești, a precizat acesta. O clădire administrativă folosită de separatiștii susținuți de Rusia în orașul Donețk a fost avariată la 16 octombrie în ceea ce separatiștii susținuți de Rusia au declarat că a fost un bombardament ucrainean. Fotografiile care au circulat pe rețelele de socializare arătau coloane de fum care se ridicau deasupra clădirii, ferestre sparte și un tavan parțial prăbușit.
RIA Novosti și presa locală au relatat, de asemenea, că trei mașini parcate în apropiere au ars în urma atacului. Kievul nu a revendicat deocamdată responsabilitatea acestui atac și nici nu l-a comentat.
Hackerii ruși atacă pagini de internet ale instituțiilor bulgare
Paginile de internet ale președinției bulgare și alte câteva siteuri guvernamentale au fost ținta unui atac cibernetic la scară largă, a anunțat Parchetul General la 15 octombrie, dând vina pe hackerii ruși.
Procurorul general Ivan Gheșev a spus că este vorba despre „problemă gravă”, spunân că este vorba despre „un atac asupra statului bulgar”.
Pe lângă biroul președintelui, atacul DDoS (distributed denial of service) a paralizat siteurile web ale Ministerului Apărării, Ministerului de Interne, Ministerului Justiției și Curții Constituționale, a declarat Gheșev. Atacul a provenit din orașul rus Magnitogorsk, a adăugat el.
Un atac DDoS trimite un număr excesiv de cereri care copleșesc siteurile vizate. Atacul face ca siteurile web să devină inaccesibile sau le face să funcționeze lent. Au fost luate măsuri pentru a reduce impactul atacului asupra paginilor guvernamentale bulgare și nu a existat nicio modificare a conținutului acestora, a anunțat Ministerul Afacerilor Digitale, adăugând că atacurile au fost oprite.
Radiodifuzorul Dnevnik afirmă că grupul rus de hackeri KillNet a revendicat responsabilitatea. Grupul a anunțat atacul pe canalul său Telegram. Membrii KillNet se descriu ca fiind patrioți pro-Kremlin.
În timpul revoltei din închisoarea iraniană Evin au murit patru persoane
Patru persoane au murit în incendiul izbucnit la o închisoare celebră din capitala iraniană care adăpostește deținuți politici și protestatari antiguvernamentali, a anunțat biroul de presă al sistemului judiciar iranian pe 16 octombrie.
Vestea vine după ce Iranul l-a criticat pe președintele american Joe Biden pentru că și-a exprimat sprijinul față de protestele care au zguduit Iranul de când Mah o tânără a fost ucisă în custodia poliției.
Flăcările și fumul care se ridicau din închisoarea Evin din Teheran au fost larg vizibile în seara zilei de 15 octombrie, în timp ce protestele antiguvernamentale la nivel național declanșate de moartea lui Mahsa Amini au intrat în a cincea săptămână. În videoclipuri online, se puteau auzi focuri de armă și explozii în zona închisorii.
Presa de stat a raportat inițial că nouă persoane au fost rănite, dar site-ul web al sistemului judiciar Mizan.news a declarat pe 16 octombrie că patru deținuți au murit din cauza inhalării de fum și alți 61 au fost răniți. Acesta a precizat că toți cei patru care au murit se aflau în închisoare în urma unor condamnări pentru jaf.
La 16 octombrie, cunoscutul cineast Jafar Panahi a reușit să își sune soția de la Evin pentru a o anunța că el și colegul său, Mohammad Rasoulof, sunt bine și că autoritățile au folosit gaze lacrimogene în timpul tulburărilor, a relatat Radio Farda.
Conducta care transporta petrol rusesc către Germania, reparată după o scurgere în Polonia
Operatorul polonez al conductei de petrol Drujba a declarat că a reparat scurgerea care a provocat închiderea unei linii a conductei dinspre Rusia spre Germania.
Operatorul, PERN, a transmis că serviciile sale tehnice „au restabilit funcționalitatea completă a liniei avariate a conductei, care furnizează țiței clienților germani ai companiei”. A fost declanșată o anchetă privind cauza scurgerii, a adăugat operatorul.
Scurgerea a fost detectată pe 11 octombrie în apropierea satului Zurawice din centrul Poloniei. Compania declarase mai înainte că verificările preliminare au indicat că scurgerea a fost probabil accidentală. Descoperirea scurgerii are ca fundal preocupările legate de securitatea aprovizionării cu energie a Europei, după ce gazoductele Nord Stream din Marea Baltică au suferit recent scurgeri de gaze despre care atât oficialii din Occident, cât și cei din Rusia spun că au fost cauzate de sabotaj.
De asemenea, Europa se confruntă cu o criză energetică severă ca urmare a invaziei Moscovei în Ucraina, conflict care a dus la întreruperea aprovizionării multor țări. Rețeaua de oleoducte Drujba (Prietenia) pompează petrol din Urali către Europa printr-o ramură nordică care trece prin Polonia și o ramură sudică care traversează Ucraina.
Pakistanul ripostează la comentariul lui Biden care pune la îndoială siguranța nucleară a țării
Ministerul de Externe pakistanez l-a convocat pe ambasadorul SUA pe 15 octombrie după ce președintele Joe Biden a descris Pakistanul ca fiind „poate una dintre cele mai periculoase națiuni din lume” și a pus la îndoială siguranța armelor sale nucleare.
Ministrul pakistanez de externe, Bilawal Bhutto Zardari, a declarat într-o conferință de presă la Karachi că Pakistanul a decis să îl convoace pe ambasadorul Donald Blome după comentariile neoficiale ale lui Biden, făcute pe 14 octombrie la o colectare de fonduri a Partidului Democrat.
Biden a discutat despre conducerea americană, războiul din Ucraina și ascensiunea Chinei sub conducerea președintelui Xi Jinping, despre care a spus că „înțelege ce vrea, dar are o serie enormă, enormă de probleme”. El s-a întrebat retoric cum ar trebui să gestioneze Washingtonul acest lucru „în raport cu ceea ce se întâmplă în Rusia? Și ceea ce cred că este poate una dintre cele mai periculoase națiuni din lume: Pakistanul. Arme nucleare fără niciun control”.
Casa Albă a publicat o transcriere a afirmațiilor sale, ceea ce a stârnit riposta Pakistanului. Zardari a apărat bilanțul Pakistanului în ceea ce privește gestionarea activelor sale nucleare, afirmând că acestea sunt sigure și securizate conform standardelor stabilite de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA). Premierul Shehbaz Sharif a respins, de asemenea, comentariile lui Biden, afirmând pe Twitter că Pakistanul este mândru că activele sale nucleare au cele mai bune garanții.
Elon Musk se răzgândește în privința finanțării internetului prin satelit pentru Ucraina
Directorul general SpaceX, Elon Musk, spune acum că firma sa va continua să plătească serviciul de internet prin satelit Starlink pentru Ucraina, la o zi după ce a sugerat că SpaceX nu și-l mai poate permite.
„La naiba cu asta”, a declarat Musk pe Twitter pe 15 octombrie. „Chiar dacă Starlink continuă să piardă bani & alte companii primesc miliarde de dolari de la contribuabili, noi vom continua să finanțăm gratuit guvernul ucrainean”.
Musk a activat Starlink, o rețea de peste 2000 de sateliți care orbitează în jurul Pământului și mii de terminale la sol, la sfârșitul lunii februarie, după ce serviciile de internet au fost întrerupte din cauza invaziei Rusiei în Ucraina.
Starlink a costat SpaceX 80 de milioane de dolari până în prezent, și până la sfârșitul anului prețul serviciilor de internet prin satelit pentru Ucraina va depăși 100 de milioane de dolari, spunea Musk pe 7 octombrie. La 14 octombrie, el le-a spus celor peste 108 milioane de urmăritori ai săi de pe Twitter că SpaceX nu poate finanța rețeaua „la nesfârșit”.
El a făcut această declarație după ce CNN a relatat că SpaceX a trimis luna trecută o scrisoare Pentagonului în care spunea că nu mai poate continua finanțarea serviciului Starlink în Ucraina și că l-ar putea închide dacă armata americană nu plătește companiei zeci de milioane de dolari pe lună.
Cererea președintelui tadjik ca Moscova să-și respecte partenerii a devenit virală
O înregistrare video în care președintele tadjik Emomali Rahmon se plânge președintelui rus Vladimir Putin de lipsa de respect față de țările din Asia Centrală care au făcut parte din Uniunea Sovietică a atins un punct sensibil pe rețelele de socializare, unde a fost vizualizată de milioane de ori.
Rahmon, se adresa direct lui Putin la recenta reuniune de la Astana, spunându-i că Tadjikistanul și alte țări din această regiune vastă au fost tratate ca niște străini. El a mai spus că regiunea merită mai multe investiții din partea Moscovei.
Rahmon a făcut aceste comentarii pe 14 octombrie, la un summit al liderilor din fosta Comunitate a Statelor Independente (CSI), desfășurat la Astana. Rahmon îi spune lui Putin că Tadjikistanul „a respectat întotdeauna interesele principalului nostru partener strategic”, referindu-se la Rusia, și a adăugat: „Vrem, la rândul nostru, să fim respectați". Putin pare deranjat de aceste afirmații și, la un moment dat, președintele kazah Qasym-Zhomart Toqaev îi cere lui Rahmon să se oprească, dar acesta refuză, spunând: „Am venit să vorbim”.
Atingând un subiect pe care Putin însuși l-a adus în discuție, Rahmon a afirmat că atât el, cât și Putin au fost martori la prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991. El a spus că neglijarea țărilor din Asia Centrală, despre care a spus că au fost folosite doar pentru materiile lor prime în perioada sovietică, a fost unul dintre motivele prăbușirii.
Un nou protest organizat de Partidul Șor | Poliția a blocat accesul manifestanților spre PMAN
Liderul Partidului Șor, deputatul fugar Ilan Șor, și-a chemat simpatizanții duminică, 16 octombrie, la un nou „protest național”, de data aceasta în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN).
Din fața Președinției, manifestanțiii s-au îndreptat în coloană spre PMAN, însă oamenii legii le-au blocat accesul spre piață.
Președintele raionului Orhei, Dinu Țurcanu, a cerut ca primarul capitalei, Ion Ceban să vină în fața protestatarilor și să explice de ce poliția a blocat trecerea manifestanților spre Piața Marii Adunări Naționale.
Membrii și simpatizanții Partidului Șor au scandat „Rușine!”, „Jos Maia Sandu!”, „Jos guvernarea!”.
În Piața Marii Adunări Naționale a rămas o parte din decor, inclusiv scena din fața Guvernului, după manifestațiile dedicate Hramului Chișinăului.
În același timp, Inspectoratul General al Poliției continuă acțiunea „Ziua Siguranței”, în PMAN fiind parcate centre mobile de informare ale poliției, autoturisme ale pompierilor, salvatorilor și carabinierilor.
Vineri, 14 octombrie, au avut loc altercații între polițiști și protestatarii Partidului Șor care au încercat să blocheze din nou circulația pe bulevardul Ștefan cel Mare, lucru interzis printr-o decizie a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE).
Ilan Șor și-a îndemnat susținătorii să vină în centrul Capitalei, promițând gaz și curent mai ieftin, salarii și pensii decente, precum și reluarea exporturilor în Rusia după ce Moscova a ridicat embargoul la fructe și legume doar pentru șapte întreprinderi din raionul Orhei, în urma negocierilor cu reprezentanții Partidului Șor.
După ultimul protest, din 9 octombrie, circulația pe bulevardul Ștefan cel Mare a fost blocată după ce manifestanții au instalat mai multe corturi pe carosabil. Prin urmare, Inspectoratul General de Poliția a anunțat că a cerut, în repetate rânduri, municipalității să întreprindă măsuri pentru nu admite blocarea traficului în timpul protestului. În replică, Ion Ceban a decis să scoată mașinile Primăriei pe bulevardul Ștefan cel Mare, împiedicând astfel circulația transportului, fapt pentru care riscă dosar penal sau chiar suspendarea din funcție. El a declarat că nu ține de competența Primăriei deblocarea drumurilor publice și că IGP ar trebui să aplice prevederile Codului Contravențional.
Pentru a evita astfel de situații, CSE a decis, pe 13 octombrie, să interzică protestele cu blocarea circulației rutiere în zilele cu program de muncă, iar în cele libere să fie permise pentru o durată de maximum patru ore.
Ministra Afacerilor Interne, Ana Revenco, a lansat ieri un avertisment către protestatari, amintind de decizia CSE. „Dacă în timpul desfăşurării întrunirii, unii participanţi încalcă ordinea publică, incită la discriminare sau violență, îndeamnă la război sau agresiune ori organizează tulburări în masă, poliția îi poate îndepărta pe aceştia și fără implicarea organizatorului, în cazul inacțiunii acestuia. În același timp, dacă prin acțiunile enumerate se încalcă grav ordinea publica, poliția poate cere organizatorului sistarea imediată a întrunirii și fără implicarea reprezentantului autorității publice locale”, se menționează în mesajul postat de Ana Revenco pe pagina sa oficială de Facebook.
Ea a mai adăugat că „angajații subdiviziunilor MAI vor aplica legea și vor interveni prompt și hotărât, în cazul în care drepturile cetățenilor vor fi lezate.
Partidul Șor a protestat în fiecare duminică, începând cu 18 septembrie, în fața Parlamentului și a Președinției, cerând demisia actualei guvernări, diminuarea prețurilor și tarifelor, precum și majorarea salariilor.
Ilan Șor a fost condamnat în 2017, în primă instanță, la 7 ani și șase luni de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani în dosarul „furtului miliardului”, fiind dat acum în căutare internațională.
După revolta din închisoarea iraniană Evin, „situația se află sub control” (surse oficiale)
Oficialii spun că a fost restabilit calmul în faimoasa închisoare Evin din Teheran, după declanșarea unui incendiu și focuri de armă, pe fondul protestelor și tulburărilor la nivel național care au avut loc timp de săptămâni întregi din cauza morții unei femei de 22 de ani în timp ce se afla în custodia poliției pentru că ar fi purtat necorespunzător hijabul.
Un reporter de la Radio Farda a fost informat că pe 15 octombrie s-a declanșat o revoltă în pavilionul 7 al închisorii, renumită pentru că acolo se află închiși prizonierii politici. Penitenciarul a fost inclus pe lista neagră a guvernului american în 2018 pentru că este un loc unde se petrec „abuzuri grave asupra drepturilor omului".
Pavilionul incendiat se află lângă o altă zonă în care sunt în detenție cei reținuți în timpul tulburărilor legate de moartea lui Mahsa Amini. Videoclipuri și fotografii postate pe rețelele de socializare arată fumul care se ridica deasupra închisorii. Presa de stat citează un reprezentat al trupelor de securitate care a declarat că tulburările au fost provocate de „elemente criminale”, dar că situația se află sub control, chiar dacă unele informații din rețelele de socializare susțin că în zonă încă se mai aud focuri de armă. Oficialii de la Teheran nu au comentat deocamdată situația.
Iranul a fost zguduit de proteste la nivel național - una dintre cele mai serioase provocări la adresa guvernului islamic de la revoluția din 1979 - declanșate de moartea Mahsei Amini, pe 16 septembrie.
„Situație dificilă” pentru trupele ucrainene din orașul strategic Bahmut
Trupele ucrainene controlează, în continuare, orașul strategic Bahmut din estul țării, dar este una dintre cele mai grele lupte pentru trupele ucrainene, în condițiile în care „regiunile Donețk și Luhansk se află încă într-o situație foarte dificilă", a declarat președintele Volodimir Zelenski pe 15 octombrie.
Condiții inumane | Ucrainenii blocați în Bahmut, regiunea Donețk, se pregătesc de iarnă
În discursul său de aseară, Zelenski a mai spus că rachetele și dronele rusești au continuat să lovească orașele ucrainene, provocând distrugeri și victime. El a afirmat că forțele ucrainene din est și sud fac „totul pentru a-i determina pe ocupanți să simtă că nu au nicio perspectivă".
Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei informează că armata ucraineană a respins atacurile trupelor Federației Ruse în apropierea a 11 așezări din direcțiile Kramatorsk, Bahmut și Avdiev. Serviciile secrete britanice sugerează că Moscova ar putea dori să captureze Bahmut ca un pas strategic pentru a putea ataca în regiunile Kramatorsk și Sloviansk, care sunt cele mai importante zone controlate de Ucraina din regiunea Donețk.
Zelenski a mai spus că armata rusă, care a atacat cu rachete mai multe orașe din Ucraina în această săptămână, ca represalii pentru o explozie care a avariat singurul pod dintre Crimeea anexată de Moscova și Rusia continentală, au lovit ținte în șapte regiuni în ultimele două zile.
Incendiu la un depozit rusesc de petrol de la granița cu Ucraina
Un depozit de petrol din regiunea Belgorod din Rusia, la granița cu Ucraina, a luat foc după ce a fost bombardat pe 15 octombrie, fiind a treia zi consecutivă de lovituri asupra unor obiective strategice din regiune.
Guvernatorul regional Viaceslav Gladkov a declarat pe Telegram că un obuz a lovit depozitul de petrol din regiunea Belgorod. Gladkov a postat o fotografie care arată flăcări și coloane de fum negru care se ridică deasupra unei clădiri din apropierea unui turn de comunicații. Gladkov a declarat ulterior că incendiul a fost stins.
Serviciile locale de urgență spun că depozitul se află în satul Razumnoie-71, în apropiere de orașul Belgorod. Unul dintre cele 10 rezervoare cu motorină reziduală a fost incendiat, informează agenția TASS. Gladkov a mai spus că un punct de control vamal a fost bombardat timp de mai multe zile la rând și că 14 obuze au căzut acolo pe 15 octombrie, dar nu au provocat răniți. Kievul nu a comentat deocamdată aceste informații.
Belgorod și alte regiuni de frontieră rusești au acuzat Ucraina că a atacat obiective, inclusiv linii electrice și instalații de depozitare a combustibilului, de când Moscova a lansat invazia în Ucraina în februarie. Săptămâna trecută, Rusia s-a plâns de o creștere a atacurilor de artilerie și de rachete pe teritoriul său de la granița cu Ucraina.
Măcel la un centru de pregătire militară din Rusia
Cel puțin 11 recruți au fost uciși și 15 răniți pe 15 octombrie într-o tabără de antrenament militar din regiunea Belgorod din Rusia, după ce doi atacatori au deschis focul asupra unui grup de voluntari, a anunțat Ministerul rus al Apărării.
În declarația de presă a ministerului se precizează că împușcăturile au avut loc în timp ce voluntarii se antrenau pentru a lupta în Ucraina. Ministerul a calificat incidentul drept un atac terorist.
Conform declarației ministeriale, în timpul unei sesiuni de antrenament cu arme de foc „cu persoane care și-au exprimat în mod voluntar dorința de a participa la operațiunea militară specială (împotriva Ucrainei), teroriștii au deschis focul cu arme de calibru mic asupra personalului unității”.
Ministerul precizează că cei doi voluntari care au deschis focul asupra celorlalți soldați au fost împușcați mortal de cei care au ripostat la foc. Nu se știe dacă moartea lor este inclusă printre cei 11 morți confirmați. Cei doi erau cetățeni ai unei foste republici sovietice, a mai declarat ministerul, dar nu a oferit alte detalii.
Un cineast iranian, împiedicat să plece la Festivalul de la Londra pentru că a susținut protestele
Un cineast iranian a declarat că autoritățile iraniene i-au interzis să călătorească la Festivalul de Film de la Londra din cauza sprijinului său pentru protestele declanșate de moartea în custodie a lui Mahsa Amini, pe care le-a numit un „mare moment istoric”.
„Am fost împiedicat de autoritățile iraniene să mă îmbarc în zborul meu spre Londra în data de [14 octombrie]", a declarat Mani Haghighi într-un mesaj video postat pe Twitter de către Institutul Britanic de Film (BFI).
Indignarea provocată de moartea lui Amini la 16 septembrie, la trei zile după ce a fost arestată de poliția moralității din Teheran, a declanșat cel mai mare val de proteste de stradă și violențe înregistrat în țară în ultimii ani.
BFI spune că Haghighi trebuia să participe la Festivalul de Film de la Londra pentru cel mai recent film al său, Subtraction, dar autoritățile iraniene „i-au confiscat pașaportul și nu a putut pleca”.
În mesajul video, regizorul, scriitorul și actorul iranian în vârstă de 53 de ani a declarat că el crede că autoritățile l-au împiedicat să plece în străinătate pentru că a susținut protestele de stradă.
Bilanțul exploziei unei mine din Turcia a crescut la peste 40 de morți
Bilanțul în urma unei explozii la o mină de cărbune din nordul Turciei a crescut la cel puțin 40 de morți, a declarat ministrul de interne Suleyman Soylu la 15 octombrie.
„Am numărat 40 de morți în total”, a declarat Soylu. Accidentul, unul dintre cele mai tragice accidente industriale din Turcia din ultimii ani, a avut loc pe 14 octombrie. În subteran se bănuiește că incendiul este încă activ, conform informațiilor de presă.
În total, 58 de persoane au fost salvate la mina din districtul Amasra din provincia Bartın, la Marea Neagră, a declarat separat ministrul de interne Süleyman Soylu, potrivit agenției de presă de stat Anadolu.
Autoritățile spun că aproximativ 110 persoane lucrau în subteran când a avut loc unul dintre cele mai mortale accidente industriale din ultimii ani din Turcia, în seara zilei de 14 octombrie. Cauza exactă a exploziei este încă necunoscută.
Femeile bosniace cer legi ferme împotriva femicidului
Femeile din Bosnia și Herțegovina au organizat demonstrații pe 14 octombrie la Sarajevo, Banja Luka și în multe alte orașe și localități pentru a atrage atenția asupra femicidului și pentru a cere legislativului să adopte legi împotriva acestuia.
Demonstrațiile au avut loc pe fondul tensiunilor provocate de moartea prin strangulare a unei femei de 32 de ani la 11 octombrie. Aceasta ar fi fost ucisă de soțul ei, în orașul Bihac din nord-vestul Bosniei. Poliția a declarat că soțul femeii a fost găsit spânzurat pe 13 octombrie și a invocat sinuciderea ca fiind cauza morții sale.
Protestatarii din Sarajevo, în mare parte femei, au cerut autorităților să introducă în legislație femicidul - definit ca o crimă din ură împotriva femeilor, motivată de sexul victimei și de un sentiment de superioritate - transformându-l în infracțiune penală.
Organizația neguvernamentală Rețeaua femeilor din Bosnia și Herțegovina a luat parte la demonstrația din Sarajevo, cerând o reacție din partea guvernului. Enisa Rakovic, de la ONG-ul Vocea femeilor, a declarat că femeile din Bosnia nu mai vor să rămână tăcute. Ea a spus că acestea „s-au unit pentru a ne face vocea auzită și pentru a le cere factorilor de decizie să schimbe legislația, să includă femicidul în lege”.
Iranul neagă că a furnizat Rusiei arme „care să fie folosite” împotriva Ucrainei
Iranul respinge din nou acuzațiile potrivit cărora ar fi furnizat Rusiei arme „pentru a fi folosite în războiul din Ucraina”, a declarat Ministerul său de Externe la 15 octombrie.
Kievul și Washingtonul au acuzat Teheranul că a furnizat drone Rusiei pentru a le folosi în războiul său neprovocat împotriva Ucrainei. Se așteaptă ca subiectul să fie discutat de miniștrii de externe ai Uniunii Europene în cadrul unei reuniuni care va avea loc la Luxemburg pe 17 octombrie.
Ministrul iranian de externe, Hossein Amir-Abdollahian, „a subliniat că Republica Islamică Iran nu a furnizat și nu va furniza nicio armă care să fie folosită în războiul din Ucraina”, se afirmă într-un comunicat al ministerului de externe.
La începutul acestei săptămâni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că în atacurile rusești asupra infrastructurii energetice din mai multe orașe ucrainene au fost folosite drone iraniene.
Într-o convorbire telefonică separată cu șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, la 14 octombrie, Amir-Abdollahian a reiterat poziția oficială a Iranului de neutralitate în ceea ce privește războiul care a început în urmă cu aproape opt luni.
De asemenea, el a învinuit Uniunea Europeană de protestele din Iran declanșate de moartea în arest a unei femei de 22 de ani. La rândul său, Borrell a declarat că a îndemnat Iranul să înceteze represiunea împotriva protestatarilor și să îi elibereze pe cei care au fost reținuți în ultimele săptămâni.
Președinta Slovaciei, în fruntea mitingului de la Bratislava în urma uciderii a doi tineri
Președinta slovacă Zuzana Caputova s-a aflat în fruntea coloanei de mii de oameni la un miting în capitala Bratislava pentru a omagia doi tineri care au fost împușcați mortal la începutul săptămânii, în fața unui bar frecventat de membri ai comunității LGBT .
În timp ce oamenii aprindeau lumânări și mărșăluiau prin centrul orașului, Caputova a declarat la 14 octombrie că este de neiertat faptul că persoanele din comunitatea LGBTQ „nu se pot simți în siguranță în Slovacia”, țară catolică, în care cuplurile de același sex nu se pot căsători legal. Mitinguri similare au avut loc și în alte orașe din țară, care a fost zguduită de uciderea, la 12 octombrie, a doi bărbați - de 23 și 26 de ani - în fața unui bar popular în rândul comunității LGBTQ locale.
Un suspect, care a fost identificat doar ca fiind Juraj K., în vârstă de 19 ani, a fost găsit mort a doua zi. Poliția spune că acesta s-a împușcat probabil după ce a postat o serie de mesaje de ură și conținut homofob pe rețelele de socializare... Împușcăturile sunt investigate ca fiind o crimă motivată de ură.
SUA trimit un nou ajutor militar în Ucraina în valoare de 725 de milioane de dolari
Guvernul american anunță noi livrări de armament către Ucraina, în valoare totală de 725 de milioane de dolari.
Pachetul include sisteme suplimentare de lansare de rachete mobile HIMARS, muniție, vehicule blindate și materiale medicale, au anunțat Departamentul de Stat al SUA și Pentagonul la 14 octombrie.
Ajutorul vine „în urma atacurilor brutale cu rachete ale Rusiei asupra civililor din Ucraina” și „a tot mai numeroaselor dovezi legate de atrocitățile comise de forțele ruse”, a declarat secretarul de stat american Antony Blinken într-un comunicat. „Vom continua să fim alături de poporul ucrainean în timp ce acesta își apără libertatea și independența cu un curaj extraordinar și o determinare fără limite”, a mai spus Blinken.
„Capacitățile pe care le livrăm sunt atent calibrate pentru a face cea mai mare diferență pe câmpul de luptă pentru Ucraina”, a adăugat el. Acest lucru ridică totalul asistenței militare americane pentru Ucraina de la începutul mandatului președintelui Joe Biden la peste 18,3 miliarde de dolari, a precizat Blinken.
Danone se retrage din cea mai mare parte a afacerilor sale din Rusia
Conglomeratul alimentar cu sediul în Franța Danone a declarat că va transfera controlul asupra afacerilor sale esențiale în domeniul produselor lactate și vegetale din Rusia, păstrând doar ramura de nutriție infantilă.
Danone este una dintre puținele multinaționale care au rămas în Rusia de la războiul din Ucraina. Compania a precizat într-o declarație din 14 octombrie că a decis să caute un cumpărător, într-o mișcare care ar putea duce la o depreciere de până la 1 miliard de euro.
Ramura din Rusia a Danone, care include binecunoscutul brand de lactate Prostokvașino, a contribuit recent cu 5% la cifra de afaceri a grupului. Cu toate acestea, a crescut mai încet decât compania și a fost, de asemenea, mai puțin profitabilă.
„Danone consideră că aceasta este cea mai bună opțiune pentru a asigura continuitatea afacerii locale pe termen lung, pentru angajații, consumatorii și partenerii săi", a precizat grupul într-un comunicat. Cu toate acestea, Danone va păstra activitățile diviziei sale de "nutriție specializată", care include laptele pentru sugari. „Prioritatea Danone rămâne aceea de a acționa în mod responsabil și respectuos față de angajații, consumatorii și partenerii săi locali pe tot parcursul procesului", se mai spune în comunicat.
Danone are 8000 de angajați în Rusia. Celălalt mare producător francez, Renault, a părăsit țara în luna mai, cedând activele sale din țară guvernului rus.
OMS: Peste 600 de atacuri asupra asistenței medicale în Ucraina de la începutul războiului
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat că se apropie o „iarnă dură” în Ucraina și că s-ar putea declanșa o criză umanitară, în contextul în care atacurile neîncetate ale Rusiei au provocat pagube serioase infrastructurii civile și de sănătate a țării.
Hans Kluge, directorul OMS pentru Europa, într-o declarație din 14 octombrie, a asigurat Kievul de sprijinul continuu al agenției de sănătate a ONU. Kluge a avertizat că iarna va îngreuna și mai mult supraviețuirea ucrainenilor care locuiesc în zonele de război și a cerut acțiuni urgente pentru a repara numărul tot mai mare de unități spitalicești distruse de atacurile rusești.
„Prioritatea imediată: răspunsul urgent la daunele provocate de ultimele atacuri asupra sănătății - cu un total actual de 620 de atacuri asupra sănătății confirmate de OMS de la începutul războiului în februarie. Trebuie să ne intensificăm sprijinul pentru procesul de reconstrucție", a declarat Kluge. „Prea mulți oameni din Ucraina trăiesc în condiții precare, mutându-se dintr-un loc în altul, trăind în improvizații sub standarde sau fără acces la încălzire", a avertizat el.
Oficialul OMS a precizat că peste 800 000 de locuințe au fost avariate sau distruse în țară din februarie, obligând mii de oameni să locuiască fie în centre colective, fie în clădiri avariate.
Armata din Belarus și trupele rusești vor alcătui un grup militar regional
Un oficial de rang înalt din cadrul Ministerului belarus al Apărării a declarat că se așteaptă ca trupele rusești să înceapă să intre în curând în țară pentru a crea „un grup militar regional” al statului de uniune Rusia-Belarus.
Adjunctul șefului Statului Major General al Forțelor Armate din Belarus, Viktar Tumar, a declarat pe 14 octombrie că „în următoarele zile” vor începe să sosească trupele rusești care fac parte din acest grup. Tumar a precizat într-o declarație că s-a luat decizia de a crea grupul militar regional pe teritoriul belarus „pentru a asigura o paritate a securității militare și pentru a susține pacea”. El a adăugat că forțele armate ale Belarusului și unele unități militare ale Federației Ruse vor fi „coloana vertebrală” a grupului.
Declarația lui Tumar nu oferă detalii cu privire la numărul de trupe rusești care se așteaptă să ajungă în Belarus. El a adăugat că obiectivul grupului militar regional are „un caracter pur defensiv”.
Președintele belarus Aleksandr Lukașenko declarase mai înainte însă că în grup vor fi implicați 70 000 de soldați belaruși, adăugând că li se vor alătura „10 000-15 000 de soldați ruși”.
Ministrul belarus de externe Uladzimer Makey a declarat că țara sa este pregătită pentru „măsuri dure” în cazul în care Polonia sau orice altă națiune care se învecinează cu Belarus va amplasa arme nucleare pe teritoriile lor.
