Ştiri
Washington: Închiderea controlată a centralei nucleare Zaporojie e cea mai sigură opțiune
Statele Unite spun că închiderea controlată a centralei nucleare de la Zaporojie e cea mai sigură opțiune, și au cerut Moscovei să accepte o zonă demilitarizată în jurul centralei, după creșterea temerilor legate de posibile scurgeri radioactive.
„Așa cum am spus deseori, o centrală nucleară nu e chiar cel mai potrivit loc pentru un conflict armat”, a spus luni John Kirby, purtătorul de cuvânt al Casei albe pe probleme de securitate națională
„Credem în continuare că o închidere controlată a reactoarelor nucleare de la Zaporojie ar fi cea mai sigură și mai puțin riscantă opțiune pe termen scurt”, a adăugat el.
Declarația lui Kirby a venit în timp ce o misiune a Agenției internaționale pentru energie atomică (AIEA) ar fi urmat să sosească la Kiev pe 29 august seara, urmând să se deplaseze imediat la centrala atomică de la Zaporjie, cea mai mare din toată Europa.
Nu este clar deocamdată dacă trupele ruse care ocupă centrala vor permite accesul echipei ONU acolo.
Vizita inspectorilor AIEA la centrala de la Zporojie a fost anunțată de șeful acestei agenții a Națiunilor Unite Rafael Grossi.
Ursula von der Leyen: Piața europeană a electricității trebuie reformată
Piața europeană a electricității trebuie reformată la începutul lui 2023, a declarat luni preșeinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, citată de Reuters.
Vorbind într-o discuție la care a luat parte și ministrul german al economiei Robert Haback, șefa executivului european a spus că în cadrul acestei reforme prețurile la gaz și electricitate trebuie să fie decuplate.
În cadrul aceleiași discuții, ministrul german al economiei a spus că Germania trebuie să se confrunte cu „realitatea amară” a decuplării de la gazul rusesc, referindu-se la oprirea fluxului de gaz prin conducta Nord Stream 1, anunțată de ruși.
Autoritățile de la Moscova au anunțat că vor închide pentru trei zile Nord Stream 1 la sfârșitul acestei luni, pentru o operațiune de întreținere, neanunțată în avans.
Rusia livrează acum Germaniei prin Nord Stream 1 doar 20% din capacitatea integrală a conductei.
Reuters relatează că nu este clar deocamdată din spusele ministrului german al economiei dacă oprirea conductei va fi permanentă, sau dacă livrările complete nu vor fi reluate.
Energocom va cumpăra 10 milioane de metri cub de gaz pe care le va stoca în România
Compania Energocom va cumpăra 10 milioane de metri cub de gaz, a decis Guvernul de la Chișinău la ședința Comisiei pentru situații excepționale (CSE), prezidată de premierul Natalia Gavrilița, a anunțat luni executivul Republicii Moldova.
Gazul va fi procurat potrivit unui contract între Energocom și Moldovagaz, iar prima tranșă va avea un preț de 1.458,92 de dolari mia de metri cubi, la care vor fi adăugate costurile de transport prin Moldovatransgaz.
A doua tranșă se va face în septembrie, la un preț preliminar de 1.881 de dolari per 1000 m³. Energocom va stoca gazele naturale din cele două tranșe în România.
CSE a decis de asemenea alocarea de la bugetul de stat a 322 milioane de lei pentru Energocom.
Forțele ucrainene au declanșat o ofensivă pe mai multe fronturi în sudul Ucrainei
Forțele armate ale Ucrainei au declanșat o ofensivă pe mai multe fronturi în sudul țării, a spus o purtătoare de cuvânt a armatei ucrainene, care a precizat că e vorba între altele de o contraofensivă pentru recucerirea regiunii Herson.
„Astăzi am început acțiuni ofensive în mai multe direcții, inclusiv în regiunea Herson”, a spus Natalia Humeniuk, purătoarea de cuvânt a comandamentului de sud al armatei ucrainene, pentru postul de radio de stat Suspilne.
Ea a confirmat ulterior informația la o conferință de presă.
Rusia a ocupat porțiuni din sudul Ucrainei în prima fază a invaziei declanșate pe 24 februarie.
Guvernul de la Kiev a anunțat de mai multă vreme că va lansa o contraofensivă majoră pentru recucerirea teritoriilor ocupate, și a lovit pozițiile rusești de acolo folosind arme furnizate de Occident.
Scholz: Ucraina, Moldova și Georgia trebuie primite în UE
Cancelarul german Olaf Scholz spune că este „angajat” în favoarea extinderii Uniunii Europene pentru a include cele șase țări din Balcanii de Vest, precum și Ucraina, Moldova și, mai apoi, Georgia.
Scholz a afirmat că „centrul Europei se deplasează spre est”. „Aderarea lor la UE este în interesul nostru", a declarat Scholz la 29 august, într-un discurs la Universitatea Carolina din capitala cehă, în care a prezentat viziunea sa viitoare asupra unei Europe extinse.
Albania, Bosnia, Kosovo, Muntenegru, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia doresc să devină membre ale UE, dar și-au exprimat frustrarea cu privire la blocarea candidaturilor lor, în special după decizia blocului comunitar de la sfârșitul lunii iunie de a acorda Ucrainei și Republicii Moldova statutul de candidat.
În ceea ce privește invaziei Rusiei în Ucraina, Scholz i-a îndemnat pe cei 27 de membri ai UE să „strângă rândurile, să rezolve vechile conflicte și să găsească noi soluții” adăugând că Germania își va menține sprijinul pentru Kiev „atâta timp cât va fi nevoie”. Cu toate acestea, „în această Uniune extinsă, diferențele dintre statele membre vor crește în ceea ce privește interesele politice, influența economică și sistemele de securitate socială”, a adăugat el. „Acolo unde astăzi este necesară unanimitatea, riscul ca o țară individuală să își folosească dreptul de veto și să le împiedice pe toate celelalte să meargă înainte crește cu fiecare stat membru suplimentar”, a adăugat Scholz.
„Prin urmare, am propus o tranziție treptată către votul majoritar în politica externă comună, dar și în alte domenii, cum ar fi politica fiscală - știind foarte bine că acest lucru ar avea repercusiuni și pentru Germania”, a mai spus el.
Scholz a mai declarat la Praga că țările Uniunii Europene Croația, România și Bulgaria îndeplinesc toate cerințele pentru a deveni membre cu drepturi depline ale spațiului Schengen. „Schengen este una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene și ar trebui să o protejăm și să o dezvoltăm. Acest lucru înseamnă, de altfel, eliminarea decalajelor rămase”, a spus el.
Scholz l-a acuzat pe președintele rus Vladimir Putin că încearcă să redesenezecu ajutorul violenței harta Europei și că invazia Rusiei în Ucraina a fost „un atac la adresa ordinii de securitate a Europei”. „Nu vom sta cu mâinile în sân și nu vom privi cum femei, bărbați și copii sunt uciși sau cum țări libere sunt șterse de pe hartă și dispar după ziduri sau perdele de fier. Nu vrem să ne întoarcem în secolul al XIX-lea sau al XX-lea, cu războaiele lor de ocupație și excesele lor totalitare”, a declarat Scholz.
„Tocmai această Europă unită este o anatemă pentru Putin. Pentru că nu se potrivește cu viziunea sa asupra lumii, în care țările mai mici sunt obligate să se supună unui grup de mari puteri europene”, a adăugat liderul german.
Germania va trimite arme la Kiev în următoarele săptămâni, a anunțat Scholz. „În săptămânile și lunile următoare, vom trimite, suplimentar, arme noi, de ultimă generație, Ucrainei - sisteme de apărare aeriană și sisteme radar și drone de recunoaștere, de pildă. Numai cel mai recent pachet de livrări de arme al nostru are o valoare de 600 de milioane de euro”, a declarat Scholz care a mai spus că obiectivul numărul unu este modernizarea armatei ucrainene pentru a fi capabilă să se apere de alte agresiuni de genul celei rusești.
Germania și-ar putea asuma o responsabilitate specială în ceea ce privește consolidarea capacităților de artilerie și de apărare aeriană ale Ucrainei, a adăugat Scholz.
Ebrahim Raisi: Nu e posibil un nou pact nuclear, dacă nu se renunță la investigația inspectorilor
Președintele iranian, Ebrahim Raisi, spune că nu poate exista o relansare a acordului nuclear cu superputerile globale dacă organismul de supraveghere nucleară al ONU nu renunță la investigația privind originea materialului nuclear găsit în trei situri iraniene nedeclarate.
În cadrul unei conferințe de presă din 29 august care marchează primul său an la putere, Raisi a mai spus că încă nu vede niciun motiv pentru a se întâlni cu președintele american Joe Biden, chiar dacă cei doi se vor afla luna viitoare la Adunarea Generală a ONU.
„Fără soluționarea problemei garanțiilor, a vorbi despre un acord [privind un pact nuclear reînnoit] nu are niciun sens”, a declarat Raisi.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a spus că urmele de materiale nucleare reprezintă o problemă de „securitate”.
Raisi i-a succedat președintelui Hassan Rohani după ce a câștigat alegerile din august 2021. Rohani fusese președinte de-a lungul a două mandate.
La alegerea sa, Raisi a răspuns „nu” fără comentarii suplimentare la o întrebare dacă se va întâlni cu Joe Biden, care i-a urmat lui Donald Trump, președintele SUA care și-a retras unilateral țara din acordul nuclear din 2015.
La 29 august, când i s-a adresat aceeași întrebare, Raisi a mai adăugat câteva cuvinte la răspunsul său, deși concluzia rămâne aceeași. „Nu este niciun beneficiu din întâlnirea cu el”, a spus Raisi. „Nici pentru națiunea iraniană, nici pentru interesele marii noastre națiuni”.
Din 2018, de când Statele Unite s-au retras din pact și au început să reimpună sancțiuni paralizante asupra Iranului, Teheranul a renunțat progresiv la propriile angajamente față de acord.
Acordul a fost conceput pentru a împiedica Iranul să construiască o bombă nucleară. Teheranul insistă că programul său nuclear este doar în scopuri civile.
Poliția bulgară a reținut 141 de migranți afgani în apropiere de Burgas
Autoritățile bulgare au anunțat că poliția a reținut 141 de migranți care încercau să intre ilegal în țară. Surse din presă susțin că toți sunt bărbați originari din Afganistan.
La 28 august, poliția a declarat că va spori securitatea de-a lungul frontierei cu Turcia a acestei țări est-europene din UE, din cauza creșterii numărului de treceri ilegale de migranți. Autoritățile au declarat că un grup de 88 de migranți afgani călătorea cu un autobuz înregistrat în Macedonia de Nord când a fost oprit în orașul port Burgas de la Marea Neagră.
Poliția din Burgas a declarat că șoferul camionului era un bărbat de 60 de ani din Macedonia de Nord, care va fi acuzat de trafic de migranți. Un al doilea grup de 53 de afgani a fost găsit în timp ce, aparent, aștepta să fie transportat într-o zonă forestieră din apropiere de Burgas.
Preluarea Afganistanului de către talibani în urmă cu un an a alimentat temerile privind o repetare a crizei migrației din Europa din 2015, când peste un milion de persoane care fugeau de războiul și sărăcia din Orientul Mijlociu au ajuns în Uniunea Europeană. Mulți migranți au traversat din Turcia și au luat așa-numita rută balcanică spre țările mai bogate ale UE.
Pe 25 august, doi ofițeri de poliție au fost uciși la Burgas, în timp ce încercau să oprească un autobuz în care se aflau migranți care intraseră ilegal în țară. Autobuzul, care a refuzat să oprească la două puncte de control consecutive ale poliției de frontieră, avea numere de înmatriculare turcești și transporta 47 de migranți a căror naționalitate nu a fost dezvăluită.
Suedia promite mai mult ajutor militar pentru Ucraina
Prim-ministrul suedez, Magdalena Andersson, a promis că va oferi Ucrainei asistență militară suplimentară în valoare de 500 de milioane de coroane (46,75 milioane de dolari) pentru a o ajuta să se apere împotriva invaziei Rusiei.
Vorbind jurnaliștilor după întâlnirea cu ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba, pe 29 august, Andersson a declarat că pachetul total de ajutor suplimentar pentru Ucraina va ajunge la aproximativ un miliard de coroane, atunci când se vor combina fondurile pentru forțele armate și reconstrucția țării.
„Frontierele nu trebuie să fie niciodată schimbate prin forță sau război”, a declarat Andersson.
Kuleba a mulțumit Suediei pentru sprijinul acordat de la lansarea invaziei neprovocate a Rusiei în Ucraina, la sfârșitul lunii februarie, adăugând că cea mai bună modalitate de a salva vieți ucrainene este de a-i furniza arme precum obuziere și obuze.
„Atâta timp cât războiul continuă, vom cere mai multe arme”, a declarat Kuleba în cadrul conferinței de presă.
NASA se pregătește să lanseze o rachetă către Lună
Noua rachetă lunară a NASA, cea mai puternică rachetă folosită vreodată de agenția spațială americană, urmează să fie lansată în cadrul unui test crucial în 29 august.
Dacă totul va decurge bine, racheta Space Launch System, cu o lungime de 98 de metri, va trimite o capsulă fără echipaj uman pe orbita lunară - la aproximativ 50 de ani după ce programul Apollo al NASA a dus 12 astronauți pe Lună.
Decolarea este programată pentru ora 8:33 a.m., ora estului SUA (14:33 p.m. la Praga). Oficialii NASA avertizează, însă, că riscurile sunt mari și că zborul ar putea fi scurtat. Dacă nu se vor înregistra probleme majore în cele șase săptămâni de zbor de testare, astronauții ar putea reveni pe Lună în următorii ani, spun oficialii.
La bordul capsulei Orion se vor afla trei manechine pentru a testa vibrațiile, accelerația și radiațiile, iar oamenii de știință vor monitoriza peste 1000 de senzori din capsulă.
Opoziția sârbă și organizațiile civice critică decizia guvernului de a anula EuroPride
La 28 august, partidele de opoziție și grupurile de apărare a drepturilor omului la nivel mondial au criticat decizia guvernului sârb de a anula evenimentul internațional LGBTQ EuroPride programat pentru luna viitoare.
Pe 27 august, președintele sârb Aleksandar Vučić a admis că drepturile minorităților sexuale sunt amenințate în Serbia, afirmând că guvernul a fost supus unor presiuni intense din partea grupurilor de dreapta și a reprezentanților Bisericii Ortodoxe Sârbe pentru a anula evenimentul. „Nu se pune problema dacă [aceste presiuni] sunt mai puternice acum", a declarat Aleksandar Vučić. „Fapt e că nu poți realiza mereu tot ce-ți propui.” Vučić a lăsat să se întrevadă posibilitatea ca evenimentul să aibă loc la o dată ulterioară.
EuroPride, care promovează respectarea lesbienelor, homosexualilor, bisexualilor, transsexualilor și intersexualilor la nivel paneuropean și este găzduită de un oraș european diferit în fiecare an, include o paradă, Pride Parade. Biroul ONU din Belgrad s-a declarat îngrijorat de anularea paradei, spunând că această decizie ar pune în pericol „dreptul la libertatea de întrunire, așa cum este garantat de Constituția sârbă”.
Partidul de opoziție Forumul Democratic Civic l-a acuzat pe Vučić că „se joacă de-a dictatorul” și că îl copiază pe președintele rus Vladimir Putin. Liderul Forumului, Zoran Vuletic, a declarat că Vučić „nu poate anula un eveniment pe care nu l-a programat și că nu poate, conform Constituției, să interzică adunarea oamenilor”.
Pe de altă parte, la 28 august, grupuri și partide politice de dreapta, reprezentanți ai bisericii și alții s-au adunat la Belgrad pentru a susține anularea paradei EuroPride. Mulți au purtat cruci, icoane și simboluri bisericești, iar unii au afișat și bannere de susținere a lui Putin și a invaziei rusești din Ucraina.
Rafael Grossi (AIEA): „A venit ziua” pentru a inspecta centrala ocupată de ruși în Ucraina
O misiune a agenției ONU pentru securitate nucleară urmează să viziteze, la sfârșitul acestei săptămâni, centrala nucleară Zaporojie, ocupată de ruși și situată în sudul Ucrainei. Luptele tot mai intense din zona centralei generează temeri legate de o posibilă scurgere masivă de radiații.
Rafael Grossi, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), a declarat într-o postare pe Twitter, la 29 august, că „a venit ziua” și că o echipă de experți ai AIEA este „acum pe drum” către centrala nucleară, pe care forțele invadatoare rusești au început s-o controleze la scurt timp după invadarea Ucrainei, la 24 februarie, ceea ce a stârnit temeri legate de siguranța nucleară.
„Trebuie să păstrăm siguranța și securitatea celei mai mari instalații nucleare din #Ucraina și din Europa. Sunt mândru să conduc această misiune care se va afla în #ZNPP la sfârșitul acestei săptămâni."
Experții AIEA urmează să evalueze daunele fizice aduse centralei de lupte, să determine funcționalitatea sistemelor de siguranță și securitate, să evalueze condițiile de personal și să efectueze activități urgente de control al sistemelor de protecție, a precizat agenția.
Temerile legate de siguranța centralei s-au intensificat în ultimele săptămâni, deoarece Kievul și Moscova s-au acuzat reciproc pentru atacurile cu rachete lângă instalația nucleară din orașul Enerhodar, în sudul Ucrainei.
S-au înregistrat atacuri la sfârșitul săptămânii trecute nu numai pe teritoriul controlat de Rusia adiacent uzinei, de-a lungul malului stâng al fluviului Nipru, ci și de-a lungul malului drept controlat de Ucraina, inclusiv în orașele Nikopol și Marhanets, fiecare la aproximativ 10 kilometri de instalație.
Agenția ucraineană pentru energie atomică, Enerhoatom, a publicat pe 28 august o hartă care anticipează unde s-ar putea răspândi radiațiile de la centrala electrică în cazul unui accident, susținând că, pe baza previziunilor meteorologice pentru 29 august, un nor nuclear s-ar putea răspândi în sudul Ucrainei și în sud-vestul Rusiei.
Săptămâna trecută, autoritățile au început să distribuie tablete de iod rezidenților care locuiesc în apropierea centralei Zaporojie în caz de expunere la radiații.
O mare parte din îngrijorare este provocată de sistemele de răcire a reactoarelor nucleare. Sistemele necesită energie electrică, iar centrala a fost oprită temporar la 25 august din cauza a ceea ce oficialii au declarat că a fost un incendiu care a afectat o linie de transmisie. O defecțiune a sistemului de răcire ar putea provoca topirea miezului nuclear.
Bombardamentele sistematice au afectat infrastructura centralei, a declarat Enerhoatom, la 27 august. AIEA a transmis pe 28 august că nivelul de radiație era normal, că două dintre cele șase reactoare ale centralei Zaporizhzhya erau în funcțiune și că, deși nu s-a făcut încă o evaluare completă, luptele recente au avariat o conductă de apă, reparată între timp.
Șeful diplomației europene: Conducătorii talibani nu dau semne de moderație în Afganistan
Conducătorii talibani din Afganistan nu au dat niciun semn de moderație de când au preluat conducerea țării, în urmă cu un an, iar situația populației din această țară rămâne „dezastruoasă”, a declarat Josep Borrell, coordonatorul politicii externe și de securitate a UE, într-o analiză publicată pe pagina Comisiei Europene.
„Este posibil ca Afganistanul să fi dispărut de pe primele pagini ale ziarelor. Cu toate acestea, situația populației de acolo este dezastruoasă”, a scris Josep Borrell în comentariul său din 27 august. „În ultimul an, talibanii nu au dat niciun semn de moderație, ba dimpotrivă: Tuturor tinerelor, în ciuda promisiunilor anterioare, li s-a interzis accesul la educație; zone imense din țară sunt cuprinse de foamete (70 la sută din populație); și mulți afgani trăiesc în frică sau în exil.”
El a spus că, „în mod de înțeles”, în ciuda cererilor talibanilor, „niciun guvern, nici măcar Pakistanul sau Qatar, nu le-a recunoscut oficial” guvernul în țara devastată de război.
Talibanii au cucerit Kabulul la 15 august 2021, revenind la putere în Afganistan la aproape 20 de ani după ce au fost înlăturați de invazia americană în urma atacurilor de la 11 septembrie 2001. Nicio țară nu a recunoscut încă regimul taliban. După ce inițial au dat de înțeles că vor fi mai moderați decât în perioada în care s-au aflat anterior la putere, conducătorii talibani au trecut la o linie dură, anulând drepturile femeilor, nepermițând criticile și impunând un control mai mare asupra presei.
Financial Times: Miniștrii UE, gata să susțină suspendarea facilitării vizelor pentru turiștii ruși
Miniștrii Uniunii Europene urmează să aprobe în această săptămână suspendarea unui acord încheiat în 2007 cu Moscova, care acorda un tratament preferențial cererilor de viză ale rușilor, relatează Financial Times, citând oficiali care au dorit să-și păstreze anonimatul.
Aceste informații vin în contextul în care statele membre estice ale UE au amenințat că își vor închide unilateral granițele pentru turiștii ruși, în fața invaziei neprovocate și continue a Kremlinului în Ucraina. Miniștrii UE intenționează să acorde sprijin politic pentru suspendarea acordului UE-Rusia de facilitare a vizelor în cadrul unei reuniuni de două zile la Praga, care începe pe 30 august, au declarat pentru Financial Times trei oficiali implicați în discuții.
„Este nepotrivit ca turiștii ruși să se plimbe în orașele noastre, în zone noastre de agrement”, a declarat un înalt oficial UE implicat în discuții. „Trebuie să trimitem un semnal populației din Rusia că acest război nu este în regulă, nu este acceptabil”.
Părți din acordul de facilitare a vizelor încheiat cu Moscova în 2007, referitoare la libera circulație a oficialilor guvernamentali și de afaceri, au fost suspendate la scurt timp după invazia din februarie. FT a declarat că o suspendare mai amplă a acordului ar elimina tratamentul preferențial pentru ruși atunci când solicită toate vizele UE. Solicitanții ruși ar trebui să furnizeze documente suplimentare, ceea ce ar face ca vizele să fie mai scumpe și ar crește semnificativ perioadele de așteptare, se arată în raport.
Josep Borrell, coordonatorul politicii externe și de securitate a Uniunii Europene, a declarat, în 28 august, că nu crede că o interdicție totală a vizelor rusești ar întruni unanimitatea necesară pentru o acțiune a UE. „Nu cred că tăierea relațiilor cu populația civilă rusă va ajuta și nu cred că această idee va avea unanimitatea necesară”, a declarat Borrell pentru televiziunea austriacă.
Turcia acuză Grecia că hărțuiește avioanele care zboară deasupra Mării Mediterane
Turcia a acuzat Grecia, membră a NATO și rival acerb, că a folosit un sistem de apărare aeriană pentru a hărțui avioanele turcești în spațiul aerian internațional, deasupra Mării Mediterane.
Pe 29 august, ministrul turc al Apărării a declarat că incidentul a avut loc pe 23 august, când un sistem de rachete S-300 grecesc (de fabricație rusă) de pe insula Creta s-a fixat pe avioanele F-16 turcești care zburau la 10 000 de metri în apropiere de Rodos.
Oficialii turci au declarat că blocarea radarului este considerată un act de ostilitate în conformitate cu regulile NATO de angajare. Ministerul grec al Apărării nu a comentat încă incidentul și afirmațiile oficialului turc, dar televiziunea elenă de stat Ert Television a citat o sursă neidentificată a ministerului care a negat acuzațiile.
Este cea mai recentă acuzație a Ankarei potrivit căreia Grecia ar viza avioanele sale deasupra Mării Mediterane de est și a Mării Egee. Deși ambele națiuni sunt membre ale NATO, ele au dispute maritime și aeriene de lungă durată care, uneori, au fost aproape de a declanșa un conflict armat.
SUA: Tratatul de neproliferare este solid, în ciuda „obstrucționismului cinic” al Rusiei
Statele Unite au declarat că Tratatul de neproliferare a armelor nucleare (TNP) rămâne solid, în ciuda „obstrucționismului cinic” al Rusiei, după ce Moscova a blocat, după negocieri de o lună, adoptarea documentului final al pactului ONU, susținând că acesta are „o natură politică evidentă”.
„După săptămâni de negocieri intense, dar productive, Federația Rusă a decis singură să blocheze consensul asupra unui document final la încheierea celei de-a zecea conferințe de revizuire a Tratatului de neproliferare nucleară”, a declarat Departamentul de Stat într-un comunicat la 28 august. „Rusia a făcut acest lucru pentru a bloca afirmațiile care nu făcea decât vorbească despre riscul radiologic grav de la centrala nucleară Zaporojie din Ucraina, exact genul de provocare pe care conferința este chemată să o abordeze”, a adăugat declarația.
Îngrijorările au fost ridicate în jurul centralei nucleare Zaporojie, ocupată de Rusia, Moscova și Kievul acuzându-se reciproc că au bombardat situl, sporind posibilitatea unui dezastru nuclear. Occidentul și Ucraina au cerut ca autoritățile ruse să permită inspectorilor ONU să verifice zona. Rusia a declarat că va permite inspecțiile, dar nu a stabilit încă un termen.
Talibanii susțin că Pakistanul a permis dronelor americane să folosească spațiul său aerian
Ministrul taliban al apărării a afirmat că Pakistanul a permis dronelor americane să folosească spațiul său aerian pentru a avea acces în Afganistan, acuzație pe care Pakistanul a negat-o recent în urma unui atac aerian american la Kabul.
Mollahul Mohammad Yaqoob a declarat reporterilor în cadrul unei conferințe de presă la Kabul, la 28 august, că dronele americane au intrat în Afganistan prin Pakistan. „Potrivit informațiilor noastre, dronele intră în Afganistan prin Pakistan, folosesc spațiul aerian al Pakistanului. Îi cerem Pakistanului să nu-și folosească spațiul aerian împotriva noastră”, a spus el.
Ministerul pakistanez de Externe nu a răspuns solicitării agenției de presă Reuters de a comenta aceste afirmații. Autoritățile pakistaneze au negat implicarea sau că ar fi avut știință dinainte de atacul cu dronă pe care Statele Unite susțin că l-au efectuat la Kabul în luna iulie și care l-a ucis pe Ayman al-Zawahri, liderul Al-Qaida .
Ministerul britanic al Apărării: Este neclar cum poate Rusia să-și întărească trupele din Ucraina
„Este neclar cum poate Rusia să-și întărească trupele, dar chiar și o forță întărită este puțin probabil să îi sporească puterea de luptă în Ucraina”, a declarat Ministerul britanic al Apărării.
Președintele rus Vladimir Putin a semnat săptămâna trecută un decret pentru a crește dimensiunea forțelor armate ale Rusiei de la 1,9 milioane la 2,04 milioane, în condițiile în care războiul din Ucraina intră în cea de-a șaptea lună.
În actualizarea sa periodică privind invazia rusă în Ucraina, Ministerul britanic al Apărării a declarat că nu este clar dacă acest lucru va fi realizat prin recrutarea mai multor voluntari sau prin creșterea numărului de recruți.
Oricum ar fi, probabil că nu ar avea un mare impact asupra războiului din Ucraina, având în vedere că „Rusia a pierdut zeci de mii de soldați; foarte puțini militari noi prin contract sunt recrutați; iar, tehnic vorbind, recruții nu sunt obligați să servească în afara teritoriului rusesc”, a declarat ministerul pe Twitter la 28 august.
Pakistanul face apel la ajutor internațional în timp ce inundațiile musonice devastează țara
Inundațiile fulgerătoare din Pakistan au făcut aproape o mie de victime din iunie până acum, a anunțat guvernul la 27 august. Aproximativ 30 de milioane de persoane nu mai au adăpost, în timp ce ploile musonice nu dau semne că vor scădea în intensitate.
Premierul Shahbaz Sharif a cerut ajutorul comunității internaționale pentru a face față pagubelor provocate de inundații. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Asim Iftikhar, a declarat că Organizația Națiunilor Unite a fost de acord să organizeze un apel pentru donații în valoare de 160 de milioane de dolari, care va fi lansat pe 30 august.
Sezonul musonic a început mai devreme decât de obicei în acest an și a fost deosebit de violent, ploile abundente punând la încercare capacitatea salvatorilor de a evacua persoanele izolate în zonele afectate de inundații. Starea de urgență a fost declarată la 26 august.
Ministrul informațiilor, Maryam Aurangzeb, a declarat că soldații și lucrătorii de salvare au fost implicați în operațiuni în multe districte din provincia Sindh, în sud, provincia Khyber Pakhtunkhwa, în nord-vest, și provincia Punjab, în est. „Guvernul a aprobat fonduri suficiente pentru a compensa financiar persoanele afectate și nu ne vom lăsa oamenii de izbeliște în aceste momente dificile, a declarat Aurangzeb.
Afganistanul, aflat în vecinătatea Pakistanului, a fost, de asemenea, grav afectat de inundații în acest an, cu sute de morți și mii de persoane strămutate.
Kazahstanul va suspenda exporturile de arme timp de un an
Guvernul Kazahstanului a declarat că a suspendat toate exporturile de arme timp de un an, fără a oferi un motiv pentru decizia anunțată pe 27 august.
Președintele Qasym-Zhomart Toqaev și-a exprimat recent îngrijorarea că armele kazahe ar putea ajunge în conflictele militare regionale, pe fondul războiului actual al Rusiei împotriva Ucrainei. Conducerea fostei republici sovietice, care are legături economice strânse cu Rusia, a încercat să găsească un echilibru între Rusia, Ucraina, Turcia și China, temându-se că ambițiile geopolitice ale Moscovei s-ar putea extinde mult dincolo de Ucraina.
De când Rusia și-a lansat agresiunea la scară largă împotriva Ucrainei la sfârșitul lunii februarie, Kazahstanul a refuzat să ofere în mod oficial sprijinul său deplin fie Moscovei, fie Kievului.
Kazahstanul produce o gamă largă de echipamente militare, inclusiv bărci, vehicule blindate, mitraliere, vizoare de noapte, grenade, torpile și echipamente de protecție, deși nu era clar care dintre aceste articole erau produse pentru export.
Dell Technologies și-a oprit toate operațiunile din Rusia
La 27 august, Dell Technologies a anunțat că a încetat toate operațiunile din Rusia, după ce și-a închis birourile la începutul acestei luni, devenind astfel cel mai recent caz al unei companii occidentale care părăsește Rusia în fața invaziei la scară largă a Moscovei în Ucraina.
Compania americană de calculatoare Dell este un furnizor-cheie de servere în Rusia. Aceasta și-a suspendat vânzările în Ucraina și Rusia în februarie, în timp ce monitoriza situația pentru a determina următoarele sale decizii.
„În februarie, am luat decizia de a nu mai vinde, a nu mai presta servicii sau a nu mai oferi asistență pentru produse în Rusia, Belarus și în regiunile Donețk și Luhansk din Ucraina, alături de Crimeea, deja supusă embargoului", a declarat pentru Reuters purtătorul de cuvânt al Dell, Mike Siemienas.
Agenția de știri de stat TASS l-a citat pe ministrul adjunct al Industriei și Comerțului, Vasili Șpak, care a declarat: „Monitorizăm evoluția situației”. „Potrivit datelor noastre, marea majoritate a specialiștilor din centrele de cercetare și dezvoltare și a inginerilor de suport ai Dell din Sankt Petersburg și Moscova au primit deja oferte de muncă cu salarii competitive din partea producătorilor ruși”, a adăugat el.
Forțele ucrainene continuă să respingă atacurile rusești în Bahmut
Forțele militare ucrainene a continuat să zădărnicească încercările rusești de a pătrunde în jurul orașului strategic Bakhmut pentru a extinde controlul asupra regiunii Donbas.
După ce, cu câteva săptămâni în urmă, au cucerit orașele Șeverodonețk și Lisiciansk, forțele rusești s-au concentrat asupra orașului-cheie Bahmut. Orașul - care avea aproximativ 70 000 de locuitori înainte ca Rusia să își lanseze invazia în Ucraina, pe 24 februarie - a fost bombardat din nou în ziua de 27 august, la fel ca și Soldedar și Zaițeve din apropiere, potrivit unui raport militar ucrainean. Ucraina, se spune în buletinul informativ, a oprit ofensiva în apropierea altor două orașe importante, Sloviansk și Kramatorsk.
De asemenea, armata ucraineană a declarat că forțele sale care rezistă în orașul Avdiivka, o importantă zonă de extracție carboniferă, au reușit să respingă un asalt rusesc, în ciuda artileriei inamice și a loviturilor aeriene.
Cehia și Polonia au convenit să protejeze spațiul aerian al Slovaciei
Republica Cehă și Polonia au semnat un acord pentru a proteja spațiul aerian al țării vecine, Slovacia, membră și ea în NATO.
Bratislava va înceta să mai folosească vechile avioane de luptă MiG-29 de fabricație sovietică la sfârșitul acestei luni.
Acordul de protecție semnat la 27 august este programat să fie valabil până când Slovacia va primi o comandă de noi avioane F-16 din partea Statelor Unite, așteptată cândva în 2024.
Ministrul slovac al apărării, Jaroslav Nad, a declarat luna trecută că Slovacia ar putea oferi actuala sa flotă de 11 MIG-29 într-un posibil schimb de un anumit tip, pentru a ajuta Kievul în lupta împotriva invaziei Rusiei. Cele 11 MIG-29 au o valoare estimată la 300 de milioane de dolari.
Două nave militare americane tranzitează strâmtoarea Taiwan, primele de la vizita lui Nancy Pelosi
Două nave de război ale marinei americane au navigat prin apele internaționale din strâmtoarea Taiwan la 28 august, prima operațiune de acest fel de la vizita în Taiwan a președintei Camerei Reprezentanților a SUA, Nancy Pelosi.
Marina americană a anunțat că crucișătoarele Chancellorsville și Antietam efectuează misiunea aflată acum în curs de desfășurare. Acest tip operațiuni durează, de obicei, între opt și 12 ore și sunt monitorizate îndeaproape de armata chineză.
În ultimii ani, navele de război americane și, ocazional, cele ale unor națiuni aliate, precum Marea Britanie și Canada, au navigat prin strâmtoare, stârnind iritarea Chinei, care revendică Taiwanul împotriva obiecțiilor guvernului de la Taipei, ales în mod democratic.
Călătoria făcută de Nancy Pelosi în Taiwan la începutul lunii august a înfuriat China, care a considerat-o o încercare a SUA de a se amesteca în afacerile sale interne. Ulterior, China a lansat exerciții militare în apropierea insulei.
Ankara îl atacă pe Macron pentru criticile la adresa Turciei, Rusiei și Chinei
Turcia l-a atacat dur pe președintele francez Emmanuel Macron în urma comentariilor sale din Algeria în care a avertizat asupra puterilor străine care răspândesc propagandă antifranceză în Africa, numind în mod specific Turcia, Rusia și China.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului turc de Externe, Tanju Bilgic, a denunțat pe 27 august ceea ce a numit comentariile „extrem de nefericite” ale liderului francez. „Este inacceptabil faptul că... Macron, care are dificultăți în confruntarea cu trecutul său colonial în Africa, în special în Algeria, încearcă să scape de trecutul său colonial acuzând alte țări, inclusiv țara noastră”, a declarat Bilgic într-o declarație. „Sperăm că Franța va ajunge la maturitatea de a-și înfrunta trecutul colonial fără a da vina pe alte țări, inclusiv pe țara noastră, cât mai curând posibil.”
În timpul unei vizite în fosta colonie a Franței, Macron a părut, la 26 august, să-i avertizeze pe tinerii algerieni și africani împotriva manipulării de către „rețele” influențate de Turcia, Rusia și China, care prezintă Franța drept un „inamic”.
În altă ordine de idei, Statele Unite au declarat că sunt, în continuare, preocupate de eforturile Turciei de a interzice exprimarea prin cenzură și hărțuire judiciară, în urma arestării unui star pop turc pentru afirmațiile făcute în timpul unui spectacol.
Coordonatorul ONU în Ucraina: Exportul de grâne trebuie să crească pentru a face loc noii recolte
Coordonatorul ONU pentru un acord privind cerealele din Marea Neagră a declarat că trebuie mutate milioane de tone de cereale din silozurile ucrainene pentru a face loc următoarei recolte.
Amir Abdulla, coordonatorul ONU al Inițiativei pentru exportul cerealelor la Marea Neagră, a declarat pe 27 august că acordul privind cerealele „a început să creeze ceva spațiu, dar trebuie mutate mult mai multe cereale pentru a face loc noii recolte”.
Cu o zi mai devreme, președintele ucrainean Volodimir Zelenski declara într-un discurs către națiune că Ucraina a exportat peste un milion de tone de produse agricole pe mare în ultima lună. „Inițiativa privind exportul de cereale funcționează de aproape o lună și, în acest timp, cele trei porturi maritime ale noastre... au exportat primul milion de tone", a declarat Zelenski.
Exporturile de cereale prin Marea Neagră au fost suspendate în zilele de după invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina, după 24 februarie. În iulie, Rusia și Ucraina au ajuns la un acord mediat de ONU pentru reluarea exporturilor. Zelenski a declarat că, de la intrarea în vigoare a acordului, 44 de nave cu cereale au părăsit porturile ucrainene îndreptându-se către porturi din 15 țări străine.
