Ştiri
Ştirea zilei
El Baradei consideră, deasemenea, că inspectorii ONU au nevoie de mai multe informaţii secrete pentru optimizarea inspecţiilor în Irak.
Vezi ultimele știri ale zilei
Regele Charles revine în viața publică în timp ce se tratează de cancer
Mulțimi de simpatizanți l-au întâmpinat marți pe regele britanic Charles al III-lea, care și-a făcut prima apariție în public de când a fost diagonsticat cu cancer. Doctorii spun că sunt „încurajați” de răspunsul lui la tratament.
Charles și soția lui Camilla au vizitat Centrul Oncologic Macmillan de la University College Hospital, la Londra, pe care suveranul britanic în vârstă de 75 de ani îl patronează.
Cei doi au zâmbit și au făcut cu mâna celor veniți să-i vadă, înainte să intre ca să discute cu doctori, pacienți și familiile acestora, relatează AFP. La ieșire au făcut o nouă „baie de mulțime”.
Charles și-a suspendat cea mai mare parte a îndatoririlor în februarie, după ce doctorii i-au găsit cancer în timpul unui control de rutină la prostată. Nu s-a spus public de ce fel de cancer este vorba.
Nora lui, Catherine, Prințesă de Wales, de 42 de ani, a fost supusă unei operații abdominale în ianuarie, anunțând public în martie că merge la chemoterapie.
Nici în cazul lui Kate nu s-au dat detalii.
- Te-ar putea interesa și: Prințesa de Wales a anunțat că are cancer și face chimioterapie
- Palatul Buckingham a spus că vizita perechii regale, marți, este primul dintr-o serie de evenimente publice plănuite pentru săptămânile următoare, și a avut ca scop popularizarea avantajelor diagnosticării timpurii a cancerului.
Serviciul Național de Sănătate din Anglia (NHS) a spus că de când a fost diagnosticat regele, numărul celor care au cerut să fie consultați cu probleme de prostată a crescut de 11 ori.
- Te-ar putea interesa și: Ce se întâmplă când un șef de stat se îmbolnăvește? Cazul Regelui Charles al III-lea, bolnav de cancer
După ce a aflat că este bolnav, Charles a fost văzut mergând la biserică și la unele întâlniri în format restrâns.
Vineri, Palatul Buckingham a spus că doctorii sunt „foarte încurajați” de mersul tratamentului și „pozitivi” în ce privește însănătoșirea.
Tratamentul ambulatoriu va continua, iar programul regelui va fi ajustat în funcție de starea sănătății, a mai precizat un purtător de cuvânt. Charles și Camilla ar urma să primească în mai vizita cuplului imperial al Japoniei.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Compania aeriană Lufthansa a revenit în R. Moldova
Compania aeriană germană Lufthansa a revenit pe Aeroportul Internațional Chișinău (RMO), operând zboruri către Frankfurt, Germania.
Din 29 aprilie, compania va opera patru zboruri pe săptămână, iar din 23 mai - cinci zboruri săptămânale spre Frankfurt, de luni până vineri.
„Pasagerii care călătoresc către și dinspre Republica Moldova se pot bucura acum de serviciile premium oferite pentru mai mult de 300 de destinații din Europa, dar și restul lumii. Noua cursă Chișinău-Frankfurt-Chișinău va opera de până la 5 ori pe săptămână cu aeronave de tip A 319”, au declarat reprezentanți ai Aeroportului Chișinău, citați de jurnal.md.
- Te-ar putea interesa și: Negocieri la Budapesta pentru întoarcerea Wizz Air în R. Moldova
La începutul lunii aprilie, alte trei companii aeriene au anunțat că vor opera curse de pe Aeroportul Internațional Chișinău. Din 30 aprilie, Air Anka și Mavi Gök Airlines vor avea zboruri spre Antalya, Turcia, iar Sky Vision - pe direcția Hurghada și Sharm el Sheikh, Egipt.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Autoritățile locale vor avea dreptul să înființeze monumente de for public
Autoritățile publice locale din R. Moldova, inclusiv cele din autonomia găgăuză, vor avea competența să înființeze monumente de for public pe terenurile ce le aparțin. Guvernul a decis, miercuri, să descentralizeze aceste competențe, prin amendarea legii monumentelor de for public.
Totuși, autoritățile locale vor putea lua decizii numai cu avizul pozitiv al Ministerului Culturii. Până acum, pentru înălțarea unor asemenea monumente la nivel local era nevoie de aprobarea Guvernului.
- Te-ar putea interesa și: Statui, iconoclastie și simboluri politice
Totodată, executivul va putea să ceară desființarea unui monument de for public, dacă acesta contravine ordinii publice sau bunelor moravuri. Atribuirea statutului de protecție națională unui monument va rămâne în competența Parlamentului. Agenția de Inspectare a Monumentelor va asigura respectarea legislației în domeniul ocrotirii monumentelor de for public.
Potrivit unei note informative a guvernului, monumentele de for public reprezintă bunuri imobile opere de artă plastică monumentală. Este vorba despre compoziții spațial-volumetrice ca statui, busturi, plăci comemorative cu relief sculptural, troițe și cruci, împreuna cu terenul delimitat pentru ele, având caracter decorativ, comemorativ sau religios. De obicei, acestea sunt amplasate în spații publice, pe terenuri aflate în domeniul public al statului ori al unităților administrativ-teritoriale.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Zeci de bărbați ucraineni au murit încercând să fugă de război
Aproximativ 30 de bărbați ucraineni au murit încercând să treacă ilegal granițele țării ca să nu meargă la războiul declanșat prin invazia rusească din 2022.
Andrii Demcenko, purtător de cuvânt al poliției de frontieră a Ucrainei, a spus că asemenea tentative au loc în fiecare zi, iar majoritatea au ca țintă granița cu Moldova și România.
„Unii și-au pierdut viața încercând să treacă râuri sau munți”, a mai spus Demcenko, citat de Reuters.
Cu unele excepții, bărbații ucraineni cu vârste între 18 și 60 de ani au interdicție de ieșire din țară, fiind gata de mobilizare, potrivit legii marțiale ucrainene.
- Te-ar putea interesa și: Rada Supremă a Ucrainei a aprobat noua lege privind mobilizarea
Luni, Paza de Stat a Frontierei ucrainene a spus că 24 de bărbați au murit numai încercând să traverseze râul Tisa, care formează un segment al graniței româno-ucrainene.
Andrii Demcenko a spus că de la începutul războiului au fost descoperite cam 450 de grupări de traficanți specializate în trecerea graniței.
El a spus că în vreme ce spre Moldova și România se fuge prin păduri sau pe câmpuri, la granița cu Polonia predomină încercările de trecere cu documente false.
În România, Digi24.ro a informat că Serviciul Salvamont din Maramureș, în nordul țării, este solicitat frecvent să salveze astfel de fugari din Ucraina.
Săptămâna trecută, Ucraina a suspendat serviciile consulare pentru bărbații ucraineni de vârstă militară aflați în străinătate, până la 18 mai, criticându-i pe cei din „diasporă” că vor servicii de la stat în vreme ce ei înșiși nu-și oferă serviciile statului.
În noiembrie, un reportaj BBC informa, pe baza datelor culese la granițele Ucrainei cu România, Moldova, Polonia, Ungaria și Slovacia, că aproape 20.000 de bărbați au fugit pe acolo din Ucraina de la începutul războiului.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
R. Moldova va putea exporta carne de pasăre proaspătă în Uniunea Europeană
![În martie 2023, Republica Moldova a obținut dreptul de a exporta carnea procesată de pasăre și ouă de consum ]n UE.](https://gdb.rferl.org/023DC744-7582-4151-B3F1-BD561B99B808_w250_r1_s.jpg)
Republica Moldova a obținut, în premieră, dreptul de a exporta carne de pasăre proaspătă în Uniunea Europeană, a anunțat premierul Dorin Recean, în ședința de miercuri a Guvernului.
„Avem o veste bună pentru exportatori. Noi am obținut ca nu doar carnea procesată, dar și carnea proaspătă (congelată) să poată să fie exportată în UE. Este un semn că, atunci când instituțiile se mobilizează, pot obține aceste rezultate”, a spus premierul.
Producătorii de carne de pasăre (în stare refrigerată și congelată) din Moldova au obținut dreptul de a exporta în UE după ce Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a promovat cu succes, în ultimii doi ani, mai multe misiuni de audit din partea Comisiei Europene. Între timp, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a asigurat armonizarea cadrului legislativ la cel european.
- Te-ar putea interesa și: De ce legumele crescute în serele din Moldova nu ajung pe rafturile magazinelor și nu sunt exportate în UE
În martie 2023, Republica Moldova a fost listată, pentru prima dată, în regulamentele UE, obținând dreptul de a exporta carnea procesată de pasăre și ouă de consum (categoria A), precizează un comunicat de presă al ANSA, din 30 aprilie.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
R. Moldova construiește o nouă linie electrică de interconectare cu România
Republica Moldova va construi o a treia linie electrică de înaltă tensiune ce va interconecta sistemul său energetic cu România și Uniunea Europeană.
Ministerul Energiei a semnat un memorandum cu Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) pentru construcția unei linii de înaltă tensiune de 400kV, prin stațiile electrice Strășeni (Moldova) și Gutinaș (România), cu o lungime estimativă de 190 kilometri.
La ceremonia semnării acordului, care a avut loc la Strășeni, pe 30 aprilie, au fost prezenți ambasadorul SUA în Moldova, Kent Longsdon, administratoarea adjunctă a USAID, Isobel Coleman, și ministrul moldovean al Energiei, Victor Parlicov.
„Asistăm la un eveniment istoric”, a declarat ministrul Energiei, adăugând că, spre sfârșitul anului 2028, Republica Moldova se va putea integra și în piața energetică europeană, prin intermediul pieței românești.
Construcția propriu-zisă a liniei va începe la sfârșitul anului 2025, după efectuarea mai multor studii de fezabilitate, iar finalizarea construcției este așteptată la începutul anului 2029, potrivit memorandumului.
- Te-ar putea interesa și reportajul: Lucrările la linia electrică Vulcănești-Chișinău înregistrează întârzieri
Construcția liniei de înaltă tensiune 400 kV Strășeni-Gutinaș face parte dintr-un efort mai amplu al USAID de a îmbunătăți securitatea și independența energetică a Moldovei, prin conectarea sistemului electroenergetic de transport a țării cu sistemele electroenergetice de transport europene, precizează un comunicat al Ministerului Energiei.
În anii următori, sunt planificate investiții de 220 de milioane de dolari pentru creșterea stabilității sistemului electroenergetic al Republicii Moldova și a oportunităților de generare internă, inclusiv prin folosirea resurselor de energie regenerabilă.
Recent, Guvernul de la Chișinău mai făcuse un pas spre interconectarea rețelelor electrice din Moldova și România, aprobând un împrumut de la BERD, în valoare de 30,8 de milioane de euro, pentru construcția liniei electrice aeriene de 400 kV Bălți-Suceava.
Autoritățile moldovene consideră că proiectul este „un pas important” pentru asigurarea securității energetice a țării. Totodată, acesta ar oferi oportunități pentru dezvoltarea altor surse de energie, inclusiv din surse regenerabile.
- Te-ar putea interesa și: Explainer | De ce a fost amânată din nou construcția liniei care va aduce curent din România?
Construcția liniei electrice aeriene de interconexiune de 400 kV Bălți-Suceava face parte din Planul național de dezvoltare a Republicii Moldova pentru anii 2024-2026.
O altă linie electrică aeriană de 400 kV pe direcția Vulcănești-Chișinău, care unește sistemul energetic al Republicii Moldova cu cel al României (ocolind regiunea transnistreană), urmează să fie construită până în anul 2025. Proiectul a fost aprobat în 2019, însă lucrările propriu-zise au demarat abia în martie 2024.
Președinta Maia Sandu declara, în luna martie, că linia electrică Vulcănești-Chișinău este „unul dintre cele mai importante proiecte de la independență încoace” și „un punct de cotitură” pentru asigurarea independenței energetice a Republicii Moldova.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Estonia acuză Rusia că violează regulile aviatice cu bruiajul GPS
Guvernul estonian a acuzat marți Moscova că încalcă regulile privind spațiul aerian interferând cu semnalul GPS, iar ministrul de Externe de la Tallinn a spus că va ridica problema la NATO și UE.
„Rusia violează regulile internaționale”, a scris pe X șeful diplomației estoniene, Margus Tsahkna.
Este prima dată când un guvern acuză pe față Rusia că ar fi în spatele bruiajului raportat de piloții avioanelor civile în zona Mării Baltice și Mării Negre.
În ajun, compania aeriană finlandeză Finnair a anunțat că suspendă pentru o lună zborurile spre orașul estonian Tartu, din cauza bruiajului GPS, dar nu a spus cine s-ar putea afla în spatele acestei activități.
- Te-ar putea interesa și: Finnair suspendă zborurile spre Tartu, Estonia, din cauza bruiajului GPS rusesc
Luna aceasta, premierul britanic David Cameron, reacționând la informații din presă despre bruiaj, a spus că dacă se adeverește că de vină este Rusia, comportamentul rușilor ar fi „iresponsabil”.
Kremlinul nu a reacționat până acum la asemenea informații.
Ministrul de Externe estonian a spus că a discutat deja aceste evoluții cu colegii din Letonia, Lituania, Suedia și Finlanda și va continua discuțiile în cadrul NATO și Uniunii Europene.
El nu a spus ce dovezi are că tocmai rușii ar fi de vină.
- Te-ar putea interesa și: Scandalul avioanelor bruiate de Rusia. Zonele afectate din România și Moldova
Reuters relatează că luna aceasta Germania a indicat că problemele cu GPS în zona Mării Baltice ar putea avea legătură cu enclava rusă puternic militarizată Kaliningrad.
Experții români și moldoveni contactați într-o investigație recentă a Europei Libere au confirmat că bruiajul GPS a fost înregistrat pe teritoriul celor două țări, și unul dintre ei, de la Chișinău, a spus că fenomenul are legătură cu războiul din Ucraina.
Specialiștii spun că bruiajul nu reprezintă un pericol direct și acut pentru aviație și nu pare îndreptat împotriva aeronavelor civile, dar complică munca piloților și controlorilor de trafic, făcându-i să folosească alte metode de pilotaj.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Banca Mondială oferă un împrumut pentru reabilitarea drumurilor din R. Moldova
Banca Mondială a anunțat aprobarea unui împrumut de aproape 106 milioane de dolari pentru reabilitarea unor drumuri din Republica Moldova și modernizarea unor puncte de trecere a frontierei cu România.
Consiliul directorilor executivi al Băncii Mondiale a aprobat decizia pe 29 aprilie. Pachetul de finanțare este destinat proiectului „Conectivitate rurală în Moldova” (MRCP), care va ajuta țara să-și îmbunătățească conectivitatea rutieră rezilientă la schimbările climatice în comunitățile rurale, să sporească traficul de tranzit rutier prin punctele de trecere a frontierei cu România și să reacționeze prompt și mai eficient la crize și situații de urgență, potrivit unui comunicat al băncii.
MRCP va finanța reabilitarea și modernizarea a circa 95 de kilometri pe trei drumuri locale prioritare. Lucrările includ măsuri de siguranță rutieră în proximitatea școlilor și a localităților. De asemenea, lucrările vor include dezvoltarea infrastructurii pentru mijloacele de transport nemotorizat de-a lungul și în proximitatea drumurilor.
O altă componentă a proiectului vizează îmbunătățirea funcționalității punctelor de trecere a frontierei dintre Republica Moldova și România. Astfel, la Ungheni va fi construit un nou punct de trecere a frontierei dotat cu o infrastructură vamală modernă de procesare, de cântărire și de scanare. Din acest proiect mai face parte și modernizarea punctelor de trecere a frontierei de la Giurgiulești și Leușeni.
- Te-ar putea interesa și: La sfârșit de an, România deschide noi tronsoane de autostradă
„Drumurile locale sunt esențiale pentru mediul rural din Moldova, deoarece fermierii au nevoie de drumuri pentru a-și comercializa produsele, copiii și profesorii – pentru a merge la școală, iar persoanele în vârstă – pentru a vizita instituțiile medico-sanitare”, a declarat Inguna Dobraja, directoarea de țară a Băncii Mondiale pentru Moldova. „Îmbunătățirea căilor de circulație rutieră conduce la costuri mai reduse de transport și accesibilitate sporită, inclusiv în zonele adiacente punctelor de trecere a frontierei, fapt ce deschide ușile spre intensificarea comerțului internațional.”
Se preconizează ca MRCP să ofere avantaje directe pentru circa 42.000 de persoane, 133 de întreprinderi, 27 de instituții medico-sanitare și 84 de școli situate de-a lungul coridoarelor rutiere rurale selectate pentru reabilitare. Se așteaptă, de asemenea, ca proiectul să faciliteze între 350.000 și 400.000 de transporturi de mărfuri grele pe an. De aceste avantaje vor beneficia, în principal, transportatorii din Moldova, Ucraina, și România ale căror mărfuri intră, pleacă sau tranzitează Moldova prin punctele de trecere a frontierei deschise traficului rutier.
Din anul 1992, când Moldova s-a alăturat Băncii Mondiale, au fost alocate peste 2,1 miliarde de dolari SUA, având ca destinație mai mult de 70 de operațiuni din țară. Actualmente, portofoliul Băncii Mondiale include 13 proiecte active cu un angajament total de 742,9 milioane de dolari SUA, potrivit comunicatului citat.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Maia Sandu la Bruxelles: „UE are nevoie de un buget pentru pace”
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a îndemnat Uniunea Europeană să „investească decisiv” în pregătirea țărilor candidate la aderare, dar și a comunității însăși pentru următoarea fază a extinderii. Maia Sandu a vorbit luni, la Bruxelles, la reuniunea dedicată bugetului anual al UE.
„Uniunea Europeană are nevoie de un buget pentru pace, un buget care să faciliteze extinderea Uniunii - acesta a fost mesajul meu la Conferința anuală privind bugetul UE”, a scris șefa statului, într-un mesaj pe rețeaua X (fosta Twitter).
În opinia sa, o „investiție strategică în pace” prin intermediul bugetului UE este, în cele din urmă, o investiție în prosperitatea tuturor națiunilor europene.
„Pentru a ne transforma aspirațiile în realitate, vom avea nevoie de mai mult sprijin din partea UE, din următorul buget, pe măsură ce ne pregătim pentru aderare”, a spus Maia Sandu, în discursul rostit la conferință, potrivit Moldpres.
Președinta a menționat că sprijinirea țărilor candidate precum Moldova înseamnă nu numai consolidarea economiilor, ci și a societăților din acele state - prin investiții în buna guvernare și reforma justiției, dar și în infrastructura de securitate.
- Te-ar putea interesa și: MAI: Charles Michel: Noile membre în UE s-au îmbogățit; extinderea trebuie să continue
„Banii care sunt disponibili sunt la fel de importanți ca orice descurajare militară. Ei ne pot ajuta să dezvoltăm reziliența, să ne pregătim pentru aderarea la UE și să ne apere de cei care doresc să ne impună un mod de viață diferit - represiunea împotriva libertății democratice”, a spus Maia Sandu.
În opinia sa, „investițiile” UE într-o Europă „mai bună și pașnică” este o contribuție importantă pentru prosperitatea viitoare.
Președinta Maia Sandu efectuează în perioada 28-29 aprilie o vizită la Bruxelles pentru a participa la Conferința anuală privind bugetul UE. Duminică, șefa statului s-a întâlnit, tot la Bruxelles, cu reprezentanți ai diasporei moldovene din Belgia și Luxemburg.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Finnair suspendă zborurile spre Tartu, Estonia, din cauza bruiajului GPS rusesc
Compania națională aeriană a Finlandei a anunțat că va suspenda pentru o lună zborurile spre aeroportul estonian Tartu din cauza „tulburărilor” sistemului de navigație GPS. Asemenea probleme s-au semnalat nu doar în zona Mării Baltice, ci și a Mării Negre. Experții spun că de vină este Rusia.
„Finnair va suspenda zborurile zilnice spre Tartu, Estonia, de la 29 aprilie până la 31 mai, astfel ca la aeroportul din Tartu să se poată instala o soluție de apropiere la aterizare care nu presupune folosirea semnalului GPS”, se arată într-o declarație de presă citată de Reuters.
Finlandezii spun că două curse de săptămâna trecută au fost nevoite să revină la Helsinki după ce interferențele GPS le-au împiedicat să aterizeze la Tartu.
Aeroportul din Tartu se află la doar câțiva kilometri de granița estoniano-rusă.
Problemele cu GPS în navigația civilă au fost semnalate mai întâi de avioanele civile din mai multe țări vestice deasupra Mării Baltice, inclusiv în preajma enclavei rusești puternic militarizate Kaliningrad, fiind puse pe seama rușilor. Ministrul de Externe britanic, David Cameron, a numit practica rușilor, în cazul în care informațiile se confirmă, „extrem de iresponsabilă”.
Rusia nu a comentat aceste acuzații.
Ziarul britanic Sun a spus că din august până în martie au semnalat asemenea probleme peste 2.300 de zboruri Ryanair, 1.300 Wizzair, 82 British Airways, 4 Easyjet.
O investigație a Europei Libere a arătat luna aceasta că bruiaje similare au fost semnalate de experți și în România și R. Moldova.
Un expert de la Autoritatea Aeronautică Civilă a R. Moldova ne-a declarat sub condiția anonimatului că în 2024 s-au semnalat 13 cazuri de bruiaj GPS în spațiul aerian al R. Moldova, după vreo 22 în 2022 și peste 50 în 2023.
El ne-a mai spus că fenomenul, care este mai degrabă „neplăcut pentru piloți”, a început odată cu invazia rusească pe scară largă din Ucraina: „Până în 2022, noi nu am avut niciun raport despre pierderea de către piloți a semnalului GPS”, a declarat expertul.
El a adăugat că România și R. Moldova nu sunt singurele state afectate: „În mare parte, lucrul acesta se întâmplă în tot bazinul Mării Negre, începând de la Iran, Turcia, Bulgaria (...) - deci, tot ce înconjoară zona asta de război”.
- Te-ar putea interesa și: MAI: Bruiaj rusesc? Noi pericole în regiunea Mării Negre
Anterior, Autoritatea Aviației Civile (CAA) din Marea Britanie, prima care s-a ocupat public cu acest fenomen, a spus că bruiajul este adesea asociat cu activități militare, dar nu înseamnă că avioanele comerciale sunt vizate direct.
Glenn Bradley, șeful operațiunilor de zbor la CAA, a declarat: „Aviația este una dintre cele mai sigure forme de călătorie și există mai multe protocoale de siguranță în vigoare pentru a proteja sistemele de navigație de pe aeronavele comerciale.”
„Blocarea GPS nu are un impact direct asupra navigației unei aeronave și, deși este o problemă cunoscută, aceasta nu înseamnă că o aeronavă a fost blocată în mod deliberat”, a completat el.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Charles Michel: Noile membre în UE s-au îmbogățit; extinderea trebuie să continue
Înaintea celei de-a 20-a aniversări a primei mari extinderi spre est a Uniunii Europene, președintele Consiliului European, Charles Michel, a spus luni că țările primite la 1 mai 2004 au recuperat mare parte din decalajul economic față de membrele vechi.
Vorbind la o conferință de presă la Bruxelles, Michel a spus că în urmă cu 20 de ani noile membre UE aveau în medie cam jumătate din Produsul Intern Brut pe cap de locuitor al organizației, iar acum procentul a ajuns la 80%.
El a pomenit acest salt în indicatorii prosperității ca pe o dovadă că extinderea este un factor de progres pentru țările implicate, și merită continuată.
„Din cauza războiului lansat de Rusia împotriva Ucrainei, există un nou impuls, o revigorare a strategiei de extindere a UE”, a mai spus Michel.
Politicianul belgian aflat la capăt de mandat european, înaintea „europarlamentarelor” din iunie, și-a atras laude, dar și critici vara trecută, când a vorbit la un forum de discuții din Slovenia de anul 2030 ca an când UE ar trebui „să fie gata pentru o nouă extindere”.
Politicieni din țări candidate au salutat menționarea unui termen, dar oficiali din alte instituții de la Bruxelles, în frunte cu Comisia Europeană, s-au distanțat de orice fel de calendar, dând de înțeles că Michel nu i-a consultat înainte.
Michel a repetat luni ideea că până în 2030 ar trebui să fie gata reformele necesare în interiorul UE, care să facă posibilă o nouă extindere.
- Te-ar putea interesa și: MAI: La aniversarea extinderii UE din 2004, se aud chemări pentru noi primiri
„Este o provocare. Dar care ar fi alternativa? Alternativa ar fi o teribilă, iresponsabilă greșeală din partea UE”, a spus oficialul european.
Aderarea la UE în jurul anului 2030 este obiectivul declarat al guvernării R. Moldova pentru aderarea la organizație. Ucraina a avansat în ce o privește termeni și mai optimiști.
La 1 mai, UE sărbătorește împlinirea a două decenii de la cea mai ambițioasă extindere din istoria ei, când a primit opt foste țări comuniste (Estonia, Cehia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria) și două din sudul continentului (Malta și Cipru).
Bulgaria și România, care deja se aflau în plutonul candidatelor, au fost amânate până în 2007. Croația a devenit cea mai nouă membră UE în 2013.
De atunci, UE a mai înregistrat o premieră: plecarea unei țări membre din organizație, în urma referendumului din 2016 din Marea Britanie, rămas în istorie ca Brexit.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Institutul „Cybercor” a primit un prim lot de echipamente de la USAID
Instituția ce va pregăti specialiști în domeniul apărării cibernetice din Republica Moldova a primit un prim lot de echipamente din partea guvernului Statelor Unite.
Tranșa oferită de Agenția americană pentru Dezvoltare Internațională (USAID) include computere, servere, centre de procesare a datelor, dispozitive de rețea și alte componente, și este parte a unei donații totale de 600 mii de dolari, precizează un comunicat al Guvernului de la Chișinău.
La eveniment au fost prezenți premierul Dorin Recean, administratoarea adjunctă a USAID, Isobel Coleman, ambasadorul SUA în Moldova, Kent Logsdon, și alți oficiali.
Institutul National de Inovații în Securitatea Cibernetică „Cybercor” este construit pe teritoriul Universității Tehnice din Moldova și va fi dotat cu laboratoare pentru simularea amenințărilor și exerciții de securitate cibernetică. Institutul ar urma să-și înceapă programul academic în toamna anului 2024.
„Odată cu amplificarea utilizării instrumentelor cibernetice de către inamici, este foarte important să avem cunoștințele și echipamentele necesare ca să ne protejăm serviciile publice și datele private”, a spus premierul Dorin Recean, la ceremonia de transmitere a lotului de echipamente.
- Te-ar putea interesa și: Guvernul vrea o instituție nouă care să se ocupe de securitatea cibernetică: „La acest capitol, suntem varză”
Premierul a mulțumit guvernului SUA și companiilor private pentru sprijinirea acestui proiect. Valoarea totală a investiției făcute de USAID, Suedia și Marea Britanie, prin intermediul Proiectului Tehnologiile Viitorului, este de 1,3 milioane de dolari. Dintre aceștia, 600 de mii pentru echipamentul IT și 700 de mii pentru infrastructura esențială, precizează sursa citată. Totodată, Google a anunțat că va avea o contribuție de 700 mii de dolari pentru conținuturile educaționale ale „Cybercor”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Fermierii polonezi au pus capăt blocadelor la granița cu Ucraina. Kievul salută decizia
Ministrul ucrainean al Agriculturii, Mikola Solski, a spus marți că negocierile pentru încetarea blocării punctelor de trecere a frontierei „nu au fost ușoare”, dar este bine că „s-a ajuns la un rezultat”.
Protestul a durat două luni, fiind provocat în primul rând de temerile polonezilor că importurile de alimente mai ieftine din Ucraina le strică afacerile, făcând să scadă prețurile pe piața locală.
Disputa a tensionat relațiile dintre Varșovia și Kiev, chiar dacă Polonia a fost și a rămas unul din cei mai entuziaști suporteri ai înarmării Ucrainei în fața agresiunii ruse, începută cu invazia pe scară largă din februarie 2022.
„Circulația prin toate trecerile de frontieră (cu Ucraina) este posibilă”, a anunțat luni Michal Derus, purtător de cuvânt al vămii din regiunea estică poloneză Lublin, citat de AFP, după ce fermierii au pus capăt ultimei blocade, la punctul de trecere Hrebenne.
Frontiera s-a deschis la Hrebenne după ce autoritățile locale au refuzat să prelungească autorizația pentru protestul de la graniță.
„Toate camioanele au permisiunea să treacă atâta timp cât nu transportă bunuri supuse sancțiunilor”, a mai spus purtătorul de cuvânt, referindu-se la importurile de grâne ucrainene, pentru care Polonia are mai departe embargou.
- Te-ar putea interesa și: MAI: În Polonia, fermierii au reluat protestele. UE aprobă un acord preliminar pentru scutirea de taxe a importurilor din Ucraina
Într-un efort de ajutorare a Ucrainei invadate de ruși, mai ales după ce Moscova a blocat căile de navigație în Marea Neagră, Uniunea Europeană a renunțat la tarifele pentru importurile de produse din Ucraina transportate rutier.
Măsura ar fi trebuit să ajute și țările din afara UE spre care mergeau grânele ucrainene.
Dar Polonia, ca și alte țări vecine cu Ucraina, s-au plâns că grânele care ar fi trebuit doar să le tranziteze s-au acumulat pe teritoriul lor, influențând prețurile în dauna producătorilor locali.
Fostul guvern naționalist de la Varșovia a folosit asemenea tensiuni în retorica sa pre-electorală, care a căpătat accente anti-ucrainene. Guvernarea pro-europeană instalată după alegerile din toamna trecută a purtat negocieri cu Kievul, încercând totodată să nu-și irite prea mult propriul electorat rural.
Protestele fermierilor din Polonia și alte țări din estul UE, inclusiv cele care au dus la blocarea granițelor, s-au combinat uneori cu cele ale transportatorilor locali. Ei s-au plâns că ar fi victimele concurenței incorecte din partea camionagiilor ucraineni, care au beneficiat la rândul lor de înlesniri din partea UE, pe fondul războiului.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Cehii au confirmat că agenții ruși le-au aruncat în aer un depozit de muniții în 2014. Nu-i pot însă judeca
Poliția din Cehia a finalizat ancheta legată de exploziile produse în 2014 la un depozit de muniții în estul țării. Anchetatorii au confirmat că au fost provocate de agenții GRU din Rusia, care au vrut să împiedice transportarea materialului militar spre țări ca Ucraina sau Siria, unde luptă rușii.
Într-un comunicat al poliției cehe se spune că operațiunea rusească de la depozitul de la Vrbětice, soldată cu moartea a doi cehi și evacuarea a peste o mie de locuitori, nu a fost un incident izolat, ci a făcut parte dintr-o „acțiune de lungă durată a serviciilor secrete rusești pe teritoriul UE și al Ucrainei”.
Deși poliția nu îi numește în comunicat pe suspecții principali, în trecut ei au fost numiți de anchetatori drept Anatoli Cepiga și Aleksandr Mișkin.
Șeful serviciului cehesc de contrainformații, Michal Koudelka, a confirmat aceste nume pentru radioul public cehesc, spunând că ei au fost ajutați și de alți ruși.
Unul dintre ei avea pașport moldovean fals pe numele Nicolae Popa, al doilea pașaport fals tadjik, sub numele Ruslan Tabarov.
Ancheta cehească este însă blocată acum, pentru că principalii suspecți se află în Rusia, iar autoritățile de acolo nu vor să colaboreze cu cehii. „Din această cauză, poliția nu poate obține informații care să ducă la începerea acțiunii penale”, se spune în comunicatul poliției cehe.
În prima din seria de explozii, la 16 octombrie 2014, au fost aruncate în aer 58 de tone de muniții și au murit doi angajați ai depozitului deținut de un om de afaceri bulgar. Prima variantă luată în calcul de autorități și de președintele pro-rus de atunci al țării a fost eroarea umană. Exploziile au continuat mai multe zile la rând, iar anchetatorii au început să cerceteze versiunea actului criminal deliberat.
Ancheta cehească a căpătat o nouă dimensiune în 2019, după ce britanicii au făcut publică identitatea celor doi agenți ruși care au încercat să-i omoare în Anglia pe fostul agent Serghei Skripal și pe fiica lui Iulia – dovedindu-se că erau aceiași care au pus la cale exploziile din estul Cehiei.
Exploziile de la Vrbětice au tensionat mult relațiile dintre Cehia și Rusia, făcând ca Praga să impună sancțiuni și să expulzeze diplomați ruși înaintea invaziei rusești pe scară largă din Ucraina. Cehia s-a numărat printre primele țări trecute de Kremlin pe lista statelor „neprietenoase”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Reguli mai stricte la intrarea în aeroportul Chișinău, de pe 1 mai
Poliția moldoveană a anunțat reguli de acces mai stricte în Aeroportul Internațional Chișinău pentru perioada 1-16 mai. În aeroport vor putea intra numai pasagerii cu bilete, dar nu și persoanele care vin să-i întâmpine ori să-i petreacă pe călători.
Măsurile sporite de securitate sunt luate în contextul sărbătorilor de la începutul lunii mai, inclusiv a sărbătorii Paștelui, când se atestă un flux mare de pasageri, a anunțat la un briefing, pe 29 aprilie, șeful Poliției de Frontieră, Ruslan Galușca.
Potrivit lui, restricțiile sunt menite să asigure fluidizarea traficului de pasageri și siguranța cetățenilor.
Totodată, pentru degajarea traficului rutier și prevenirea ambuteiajelor la aeroport, pasagerii sunt sfătuiți să se prezinte cu cel puțin trei ore înaintea zborului.
Autoritățile au anunțat că vor suplimenta numărul polițiștilor de frontieră la aeroport și a echipajelor specializate.
- Te-ar putea interesa și: MAI: Informații utile pentru cetățenii moldoveni, după intrarea României în spațiul Schengen
La aceeași conferință de presă, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a anunțat că poliția va activa în regim special pentru asigurarea ordinii publice în preajma și în timpul sărbătorilor din următoarele două săptămâni – pe 1 mai (Ziua Muncii), 5 mai (Paștele), 9 mai (Ziua Victoriei) și pe 12-13 mai (Paștele Blajinilor).
În contextul evenimentelor dedicate zilei de 9 mai, Viorel Cernăuțeanu a amintit că purtarea panglicii negru-oranj, numită și panglica Sf. Gheorghe, dar și comercializarea și păstrarea acesteia, precum și a altor simboluri ale agresiunii rusești în Ucraina este interzisă și se pedepsește cu amenzi severe.
La manifestațiile de 9 mai din 2023, poliția a depistat peste 180 de persoane care purtau simboluri interzise, inclusiv nouă deputați, dar și cinci demnitari din autonomia găgăuză.
„Rugăm să evitați mesajele cu tentă politică și provocatoare, situațiile de conflict, mesaje care instigă la agresiune sau violență”, a îndemnat șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Vicepreședinta Radei de la Kiev mulțumește Chișinăului pentru sprijinul oferit refugiaților
Ucraina este recunoscătoare Republicii Moldova pentru sprijinul acordat de la începutul războiului, inclusiv pentru miile de refugiați cărora le-a oferit protecție și un adăpost temporar, a declarat vicepreședinta Parlamentului de la Kiev, Olena Kondratiuk, aflată într-o vizită la Chișinău.
„Știu că mulți dintre ei ar dori să lucreze, să se adapteze condițiilor de aici și să învețe limba”, în timp ce multe femei ucrainene au reușit chiar să deschidă afaceri în Moldova, a spus Kondratiuk, la un briefing, susținut împreună cu vicepreședinta Parlamentului moldovean, Doina Gherman, pe 29 aprilie.
Kondratiuk a îndemnat autoritățile moldovene să continue și chiar să extindă programele de susținere pentru femeile și copiii ucraineni care se află temporar în Republica Moldova. „Sănătatea copiilor noștri și simpla posibilitate ca ei să vină să se odihnească în țara voastră minunată este foarte importantă pentru noi”, a spus oficialul ucrainean.
„Vom face totul ca Moldova să fie în siguranță, iar pentru aceasta avem nevoie numai de solidaritate și de susținere reciprocă”, a declarat Olena Kondratiuk.
Vicepreședinta Radei de la Kiev a menționat că a discutat la Chișinău și despre negocierile de aderare la UE pe care cele două țări speră să le înceapă în vara acestui an. Ea a mai spus că reuniunea din iunie, de la Berlin, dedicată reconstrucției Ucrainei, ar putea fi de una importantă și pentru Republica Moldova, în contextul proiectelor regionale de infrastructură.
- Te-ar putea interesa și: La aniversarea extinderii UE din 2004, se aud chemări pentru noi primiri
La Chișinău, Olena Kondratiuk are programate discuții la ministerul Educației și cel al Sănătății, unde se va documenta asupra situației refugiaților ucraineni. De asemenea, se va întâlni cu femeile de afaceri din comunitatea ucraineană, precum și cu oficiali de la ministerul de externe și de la centrul pentru combaterea dezinformării.
La aceeași conferință de presă, vicepreședinta Parlamentului de la Chișinău, Doina Gherman, a declarat că autoritățile moldovene vor continua să ofere Ucrainei sprijin diplomatic, umanitar și politic, așa cum a făcut din prima zi a invaziei rusești în țara vecină.
În Moldova se află 117 mii de ucraineni refugiați, în mare parte femei și copii. Pe 1 martie, Chișinăul a prelungit cu încă un an mecanismul de protecție temporară pentru aceștia, a relevat Doina Gherman.
„Aceasta înseamnă că asigurăm accesul la drepturile fundamentale a cetățenilor ucraineni, accesul la sănătate, educație, medicină, oferind astfel protecție împotriva abuzurilor și tuturor formelor de discriminare”, a spus ea.
Doina Gherman a afirmat că Moldova a devenit o țară importantă și pentru tranzitul mărfurilor ucrainene. Potrivit ei, în 2023, peste 1,2 milioane de tone de mărfuri din Ucraina, în mare parte cereale, au tranzitat Republica Moldova către UE.
În pofida războiului, Moldova și Ucraina își consolidează infrastructura de transport - în 2023, a fost redeschis tronsonul de cale ferată Basarabeasca-Berezino, iar în viitorul apropiat ar urma să înceapă construcția podului transfrontalier Cosăuți-Iampil, a mai declarat vicepreședinta Parlamentului.
În alt context, Doina Gherman a salutat aprobarea de către Camera reprezentanților din Congresul american a pachetului de ajutor în valoare de peste 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina.
„Acest sprijin este crucial pentru Ucraina, dar și pentru securitatea regională, inclusiv Republica Moldova”, a declarat vicepreședinta Parlamentului de la Chișinău.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Premierul spaniol Sánchez nu demisionează, după cinci zile de suspans
Premierul socialist al Spaniei, Pedro Sánchez, a anunțat luni că nu-și dă demisia. El își luase săptămâna trecută o „pauză de reflexie” după ce soția sa a fost acuzată de corupție, în ceea ce el și aliații lui consideră un atac din partea forțelor de dreapta.
Politicianul de 52 de ani, aflat la putere din 2018, câștigătorul unui nou mandat la alegeri anticipate, anul trecut, nu a comunicat în ultimele cinci zile cu presa, nici măcar cu principalii colaboratori din partid, izolându-se cu familia la reședința președintelui guvernului, Palatul Moncloa, pe care televiziunea publică spaniolă a asemuit-o luni cu un „buncăr”.
Mii de suporteri de-ai săi au ieșit în stradă sâmbătă, cerându-i să rămână, la o demonstrație de „apărare a democrației”.
Decizia lui Sánchez, anunțată într-o apariție televizată la ora 11, a fost așteptată cu sufletul la gură de toată Spania, după șocul provocat miercuri de premier.
- Te-ar putea interesa și: După ce premierul Sánchez a amenințat cu demisia, acuzațiile de corupție la adresa soției se „subțiază”
Primul care a aflat decizia, înaintea publicului, a fost regele Felipe al VI-lea, cu care Sánchez s-a întâlnit înaintea apariției televizate.
„Dacă acceptăm atacuri împotriva unor oameni nevinovați, nu merită efortul”, a spus luni Sánchez, insistând că gestul său de a se retrage cinci zile pentru a reflecta, anunțat într-o scrisoare către națiune, nu a fost un gest politic, ci pur personal - generat de tensiunea creată de atacurile împotriva „persoanelor pe care le iubesc cel mai mult”.
El și-a explicat decizia de a rămâne la conducere cu dorința de a face mai puțin posibilă „politica nerușinării” promovată de adversarii săi.
„Trebuie să ne hotărâm ce fel de națiune vrem să fim”, a spus premierul, spunând că tot poporul ar trebuie să reflecteze, cum a făcut el.
Miercuri, un tribunal spaniol a spus că lansează o anchetă preliminară asupra unor acuzații de trafic de influență și corupție la adresa soției lui Sánchez, Begona Gómez, după o sesizare primită de la gruparea Manos Limpias (Mâini Curate).
Presa a scris că șeful acesteia are legături cu extrema dreaptă spaniolă.
- Te-ar putea interesa și: Extrema dreaptă și protestele fermierilor: cine profită de cine?
Joi, persoane de la organizația respectivă au recunoscut că acuzațiile au fost formulate pe baza unor articole de presă și ar putea conține informații greșite, iar procurorii au cerut respingerea plângerii.
Manos Limpias a susținut că Gómez ar fi primit „favoruri” de la compania aeriană Air Europa și holdingul ei spaniol Globalia pe când era directoarea unui centru de studii africane la Madrid, la școala de studii economice IE, înaintea anului 2022.
IE a declarat că nu a primit niciodată bani de la Globalia sau entitățile acesteia. Globalia încă nu a reacționat.
Sánchez i-a luat din primul moment apărarea soției, spunând că nu a făcut nimic ilegal, și a promis că ambii vor coopera cu autoritățile pentru a-i dovedi nevinovăția. „În ciuda a tot ce se întâmplă, cred în justiția țării mele”, a spus Sánchez miercuri. El a sugerat că liderii dreptei politice ar fi „colaborat” cu cei care au lansat acuzațiile.
În declarația sa de luni, Sánchez a condamnat „degradarea vieții politice” din țara sa, prin vehicularea de „minciuni crase”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Prințul, soldatul și bucătarul: Nouă persoane în instanță pentru tentativă de puci de dreapta în Germania
În orașul Stuttgart, din sud-vestul Germaniei, începe luni procesul a nouă persoane acuzate că ar fi pus la cale un puci de extremă-dreapta pentru răsturnarea guvernului german.
Este primul „lot” de acuzați dintr-un grup mai mare de simpatizanți ai mișcării Cetățenii Reichului („Reichsbürger”). Cei nouă sunt bănuiți că ar fi fost activi în „aripa militară” a structurii conduse de un nobil mărunt care este și om de afaceri, Prințul Heinrich XIII Reuss.
Presupusul puci este cel mai cunoscut caz de violență politică din Germania ultimilor ani. Oficialii de la Berlin spun mereu în ultimii ani că tocmai extrema dreaptă este amenințarea cea mai mare în țară.
AFP scrie că organizația condusă de Reuss era un amestec eclectic de personaje, incluzând printre altele un fost soldat din forțele speciale, un fost membru de dreapta al Parlamentului, un astrolog și un bucătar faimos.
Reuss însuși, împreună cu alți suspecți de apartenență la grupare, va merge în instanță în al doilea lot, sau al doilea caz, la Frankfurt, spre sfârșitul lunii mai.
- Te-ar putea interesa și: Germania: 13 pași împotriva extremei drepte
Extremiștii au promovat printre altele o serie de „mituri conspiraționiste” centrate pe mișcarea globală QAnon. Mișcarea Cetățenii Reichului cuprinde extremiști de dreapta și suporteri militanți ai portului de armă, respingând legitimitatea Republicii germane moderne.
Suporterii mișcării cred în existența continuă a Imperiului German dinaintea Primului Război Mondial, sub monarhie, iar unele grupări din cadrul mișcării și-au proclamat propriile state.
Vorbind duminică la Berlin, ministra de Interne germană, Nancy Faeser, a spus că grupările judecate acum au fost motivate de „ura pentru democrația noastră”.
„Vom continua cu abordarea dură până ce vom fi expus și dezmembra complet structurile mișcării”, a promis ea.
Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonați-vă Aici.
Noi proteste în Armenia față de cedarea unor sate Azerbaidjanului
Protestatari armeni au blocat duminică o nouă șosea națională, Yerevan-Gyumri, pentru a cere guvernului să renunțe la planul de a ceda Azerbaidjanului mai multe teritorii din zona de frontieră, ca parte a unui acord de pace.
Imagini ale noii acțiuni de protest, care a blocat traficul între capitală și orașul Gyumri din nord vestul Armeniei au apărut în dimineața zilei de 28 aprilie pe o pagină de Facebook a grupului „Tavush Pentru Patrie”, după denumirea provinciei armene de la granița cu Azerbaidjanul, unde are loc cedarea de teritorii. O altă autostradă, Martuni-Vardenis, din apropierea graniței estice a Armeniei a fost închisă în cursul nopții trecute.
Conform unui acord de delimitare a frontierelor anunțat pe 19 aprilie, Azerbaidjanul va recăpăta controlul asupra a patru sate populate în trecut de azeri și zonelor adiacente acestor sate din regiunea armeană Tavush din nord-estul Armeniei.
Satele învecinate cu regiunea azere Qazax au făcut parte din Azerbaidjan în perioada sovietică, dar au fost controlate de Armenia începând cu anii 1990.
Locuitorii mai multor comunități armene din Tavush protestează încă de la începutul lunii aprilie față de aceste planuri.
În noaptea de 26 aprilie, însă, au avut loc și altercații între protestatari și poliția armeană, în apropiere de graniță. Confruntările au avut loc în satul Kirants, când protestatarii au încercat să oprească un vehicul nemarcat, crezând că transporta cartografi azeri veniți să lucreze la demarcarea graniței.
Unii locuitori din Voskepar – un alt sat armean afectat de demarcarea frontierei planificate – au susținut, între timp, că ceea ce au anunțat autoritățile pe 19 aprilie contrazice ceea ce le-ar fi spus prim-ministrul Nikol Pashinian când a ținut o întâlnire la ușă închisă cu rezidenții la începutul săptămânii.
Acordul de delimitare a frontierei a fost salutat de Statele Unite și Uniunea Europeană, precum și de premierul Pașinian, care a fost acuzat însă de politicienii din opoziție că renunță la teritorii. Pe 27 aprilie, protestele s-au extins la Yerevan, unde persoane cu lozinci antiguvernamentale au ocupat scena unui concert.
Armenia și Azerbaidjanul au purtat două războaie în ultimele trei decenii pentru regiunea Nagorno-Karabah, o enclavă majoritar armeană recunoscută internațional ca teritoriu azer, forțele armene pierzând ultimul război, în septembrie 2023.
(Serviciul Armean al Europei Libere, editor - Alexandru Eftode)
Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonați-vă Aici.
Oficiali SUA admit într-o notă internă că Israelul ar încălca dreptul internațional în Gaza
Secretarul de stat american, Antony Blinken, a primit o notă din partea unor oficiali de rang înalt din SUA care l-au sfătuit să nu considere „credibile sau de încredere” asigurările Israelului că folosește arme furnizate de SUA în conformitate cu dreptul internațional umanitar.
Documentul, obținut de Reuters, a fost trimis în condițiile în care, până pe 8 mai, Blinken trebuie să raporteze Congresului dacă asigurările Israelului că folosirea armelor americane nu încalcă legea SUA sau internațională.
Până pe 24 martie, cel puțin șapte birouri ale Departamentului de Stat i-au trimis lui Blinken propriile puncte de vedere. Reuters notează că alți oficiali l-au sfătuit pe Blinken să creadă varianta Israelului, ceea ce arată diviziunile din interiorul Departamentului de Stat privind situația din Gaza.
„Unele părți din departament au fost în favoarea acceptării asigurărilor Israelului, altele au fost în favoarea respingerii lor, iar altele nu au luat nicio poziție”, a spus un oficial american.
Patru departamente americane – Democracy Human Rights & Munca; Populația, Refugiații și Migrația; Justiția Penală Globală și Afacerile Organizației Internaționale – au ridicat o „îngrijorare serioasă cu privire la nerespectarea” dreptului internațional umanitar.
Evaluarea celor patru birouri arată că asigurările Israelului nu sunt „nici credibile, nici de încredere”.
Printre posibilele încălcări ale dreptului internaționale de către Israel se numără lovirea în mod repetat a zonelor protejate și a infrastructurii civile din Gaza; „niveluri inconștient de mari ale prejudiciului civil pentru avantajul militar”; „uciderea lucrătorilor umanitari și a jurnaliştilor într-un ritm fără precedent”.
Evaluarea celor patru birouri a citat, de asemenea, 11 cazuri de acțiuni militare israeliene, despre care oficialii au spus că „restricționează în mod arbitrar ajutorul umanitar”, inclusiv respingerea unor camioane întregi de ajutor.
O altă mențiune a memoriului văzut de Reuters, din partea Biroului pentru Afaceri Politice și Militare – care se ocupă de asistența militară a SUA și de transferurile de arme – îl avertizează pe Blinken că suspendarea armelor SUA ar limita capacitatea Israelului de a face față potențialelor amenințări din afara spațiului său aerian.
Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller, a declarat că nu comentează documentele scurse pe surse.
Întrebat despre notă, un oficial israelian a spus: „Israelul este pe deplin angajat în ceea ce privește angajamentele sale și implementarea lor, printre care asigurările date guvernului SUA”.
Oficialii administrației Biden au spus în mod repetat că nu au găsit Israelul vinovat de încălcarea dreptului internațional.
Discuții între țările arabe privind situația din Gaza
Între timp, ministrul de Externe al Arabiei Saudite, Prințul Faisal bin Farhan al Saud, prezidează o întâlnire la Riad cu reprezentanți din șase țări arabe pentru a discuta despre războiul Israelului din Gaza, a informat Agenția de Presă Saudită.
Oficialii arabi și-au reiterat apelurile ofensiva militară a Israelului în Gaza să se încheie și și-au exprimat opoziția față de atacul planificat al Israelului asupra orașului cel mai sudic al Gazei, Rafah, singurul colț al fâșiei în care nu a avut loc lupte la sol și unde s-a adăpostit mai mult de jumătate din populația teritoriului palestinian de peste 2,3 milioane de locuitori.
Ministerul Sănătății din Gaza a spus într-o nouă estimare la 27 aprilie că cel puțin 34.388 de palestinieni au fost uciși și alți 77.437 au fost răniți în ofensiva militară a Israelului asupra Gaza, lansată după atacurile din 7 octombrie în Israel ale grupării Hamas, considerate teroristă de SUA și UE.
Tot pe 27 aprilie, ministrul de Externe al Israelului, Israel Katz, a declarat că o incursiune planificată în orașul Rafah din sudul Gazei ar putea fi suspendată în cazul în care se ajunge la un acord pentru a asigura eliberarea ostaticilor israelieni deținuți de Hamas.
Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonați-vă Aici.
SUA și UE critică intenția Georgiei de a adopta o lege a „agenților străini” în stil rusesc
Un grup bipartit de 14 senatori americani a avertizat într-o scrisoare către prim-ministrul georgian Irakli Kobakhidze că planul țării din Caucaz de a reintroduce o „lege a agenților străini în stil rusesc” ar putea duce la o schimbare a politicii SUA față de Tbilisi.
În scrisoarea trimisă pe 26 aprilie și văzută de Voice of America (VOA), senatorii american au spus că sunt „din ce în ce mai îngrijorați de faptul că aspirațiile transatlantice ale Georgiei sunt subminate”.
Scrisoarea a venit după ce Comisia Helsinki din SUA a cerut partidului de guvernământ, Visul Georgian, să retragă proiectul de lege al „agenților străini” și să se abată de la „această cale distructivă”.
Guverne occidentale și organizații pentru drepturile omului au condamnat proiectul controversat despre care mulți spun că este o replică a unei legi rusești similare, folosită pentru a suprima disidența.
Mii de georgieni au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva proiectului de lege, după ce partidul de guvernământ i-a dat initial undă verde, votându-l în prima lectură, în ciuda disputelor din parlament.
Inițiativa legislativă a stârnit, de asemenea, proteste în masă când a fost înregistrată pentru prima dată în parlament anul trecut, determinând atunci guvernul să o retragă.
Partidul de guvernământ a spus că noul proiect de lege este identic cu cel retras anul trecut, cu excepția unei modificări: termenul „agent străin” va fi înlocuit cu cuvintele „o organizație care urmărește interesele unei puteri străine”.
În scrisoarea lor, senatorii americani au respins afirmațiile guvernului georgian că legea este echivalentă cu o lege americană care cere cetățenilor americani să se înregistreze ca agenți străini dacă reprezintă interesele unei părți străine în Statele Unite.
Fostul prim-ministru georgian, Irakli Garibașvili, care conduce Visul Georgian, a insistat pe 27 aprilie că scrisoarea senatorilor se bazează pe „concepții greșite”.
Garibașvili a declarat reporterilor că este esențial să se mențină comunicarea cu „partenerii europeni și americani”, astfel încât „acele neînțelegeri să fie eliminate”.
„Țara noastră, din păcate, se confruntă încă cu provocări. Principala provocare este ocuparea străină a 20% din țara noastră. Trupele ruse stau pe teritoriul ocupat, deși există și alte riscuri în țară”, a spus Garibașvili.
Sentimentul anti-rus este puternic în Georgia. Trupele ruse controlează aproximativ o cincime din teritoriul Georgiei, cea mai mare parte fiind luată în timpul unui război de cinci zile, din 2008.
Lectura finală a proiectului de lege este programată să fie dezbătută pe 17 mai. Președinta Georgiei, Salome Zurabishvili, a declarat pentru BBC că îl va respinge dacă va fi aprobat în forma actuală. Zurabishvili a spus că preocuparea ei majoră este faptul că proiectul de lege în cauză este „exact o copie a legii [președintelui rus Vladimir] Putin”.
Cu toate acestea, Zurabishvili a spus că partidul de guvernământ are destui parlamentari care să adopte legea și fără ea, dacă își folosește dreptul de veto.
Delegația Comisiei Europene la Tbilisi a criticat și ea introducerea proiectului de lege, declarând că este „incompatibil” cu valorile UE la care Georgia încearcă să se alăture. Oficialii UE au spus că dacă Georgia adoptă proiectul de lege, aceasta ar afecta parcursul de integrare europeană al Georgiei.
(Știre preluată de la Europa Liberă România)
Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonați-vă Aici.
Fostul președinte român Iliescu, inculpat a doua oară pentru „mineriadă”
În România, procurorii l-au pus vineri sub acuzare pe fostul președinte Ion Iliescu pentru crime împotriva umanității, în legătură cu suprimarea violentă a protestelor din 1990 de la București.
Patru oameni au murit în iunie 1990, când minerii chemați de guvernarea lui Iliescu au ajutat poliția să pună capăt demonstrațiilor prelungite din Piața Universității, în București, în favoarea ruperii cu trecutul comunist, independenței televiziunii și democratizării mai rapide.
Este a doua oară când Iliescu este trimis în judecată pentru „mineriada” din 1990. El a fost pus sub acuzare mai întâi în 2005, i s-a deschis proces în 2017, dar apoi acuzațiile au fost retrase din motive de procedură, iar ancheta a fost reluată de la capăt.
În același caz sunt trimiși acum în instanță premierul interimar de atunci, Petre Roman, șeful serviciilor de informații, Virgil Măgureanu, și alții.
În violențele din 1990 din centrul Bucureștiului, pe lângă cele patru decese, două persoane au fost violate, 1300 au fost rănite, iar 1200 au fost private de libertate pe motive politice – susțin procurorii.
Iliescu, care are 94 de ani, nu și-a recunoscut niciodată vina. El ar putea fi condamnat la 25 de ani de închisoare.
Evenimentele din iunie 1990 au atras României condamnare internațională, au încetinit procesul integrării ei euroatlantice și au declanșat un val de emigrare mai ales din rândul tinerilor dezamăgiți de ritmul prea lent al tranziției la democrație și economie de piață.
În 2014, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a criticat Bucureștiul pentru că nu a anchetat cum se cuvine „mineriada”, făcând conducerea politică a țării, în frunte cu președintele Klaus Iohannis, să ceară reluarea cercetărilor și procesului juridic.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
Diaspora din șase țări va putea vota prin poștă, la următoarele alegeri
Deputații partidului de guvernământ PAS au adoptat în lectură finală un proiect de lege care permite cetățenilor moldoveni stabiliți în America și câteva țări europene nordice să voteze prin corespondență. De la prima la a doua lectură, numărul acestor țări s-a mărit de la două la șase.
Dacă președinta Maia Sandu promulgă legea, votul prin corespondență va putea fi aplicat chiar la alegerile prezidențiale și referendumul privind integrarea în UE așteptate în această toamnă. Vor putea vota prin poștă moldovenii din SUA, Canada, Islanda, Finlanda, Norvegia și Suedia.
După adoptarea proiectului de lege, deputatul PAS, Radu Marian, a spus că testarea votului prin corespondență în aceste țări le va permite autorităților să îmbunătățească procesul, așa încât „pe viitor, sperăm la parlamentare, să-l aplicăm în toată lumea”.
- Te-ar putea interesa și: Curtea Constituțională a spus că referendumul poate fi organizat în aceeași zi cu alegerile
Opoziția parlamentară a criticat inițiativa PAS, la fel ca și în prima lectură, când a spus că votul prin corespondență ar putea duce la fraudarea alegerilor.
Vicepreședintele socialist al Parlamentului, Vlad Batrîncea, a spus că autoritățile de la Chișinău și-ar încălca un angajament propriu față de UE pentru că ar fi promis să nu schimbe legislația electorală în an electoral, iar proiectul de lege proaspăt adoptat nu ar fi fost trimis la o expertiză necesară, la Comisia de la Veneția.
Președinta Sandu și PAS au fost sprijiniți masiv de diaspora occidentală în alegerile din 2020 și respectiv 2021, promițând să ușureze participarea la vot a moldovenilor din străinătate. Aceștia trebuie să călătorească la distanțe mari în unele țări, ca cele americane sau scandinave, până la ambasadele și consulatele moldovene sau să aștepte vreme îndelungată la secțiile de vot aglomerate pentru a vota.
Care este procedura de vot?
Pentru a vota prin corespondență, cetățenii vor trebui să se înregistreze online la Comisia Electorală Centrală și să primească o notificare de la CEC despre finalizarea procedurii de înregistrare.
Proiectul de lege aprobat prevede că buletinele de vot vor fi expediate către țările sus-menționate prin intermediul poștei diplomatice sau a serviciilor poștale obișnuite. Acesta mai stipulează că moldovenii din Ucraina, Federația Rusă sau alte țări „aflate în conflicte militare” nu vor putea vota prin poștă.
Votul prin corespondență nu va putea fi realizat în țările cu care R. Moldova nu are stabilite relații diplomatice și în țările în care nu se respectă standardele internaționale privind desfășurarea alegerilor libere și corecte.
Documentul mai conține și prevederi privind procedura de numărare și totalizare a voturilor, dar și despre situațiile în care buletinele de vot se declară nevalabile.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
UE prelungește sancțiunile împotriva celor ce „destabilizează” R. Moldova
Liderii Uniunii Europene au decis vineri să prelungească cu un an, până în aprilie 2025, sancțiunile împotriva a 11 indivizi și o entitate, pentru încercări de destabilizare și de subminare a Republicii Moldova, ca și amenințări la adresa suveranității și integrității sale teritoriale.
Pe listă se află încă din mai 2023 politicienii Ilan Șor, Marina Tauber, Vlad Plahotniuc, omul de afaceri rus Igor Ceaika, fostul șef-adjunct de la IGP Gheorghe Cavcaliuc, iar din februarie 2024 le-au fost adăugați:
- Chiril Guzun, fost polițist de frontieră, liderul grupării paramilitare „Scutul Poporului”;
- Dmitri Miliutin, șeful Departamentului de Informații Operaționale de la al cincilea directorat al Serviciului Rusesc de Securitate (FSB), responsabil de operațiunile rusești în R. Moldova, în special în regiunea transnistreană;
- Arina Corșicova, șefa unor trusturi de presă din Moldova ce cuprind televiziunile Accent TV și Primul în Moldova, cărora li s-a suspendat licența, conducătoarea unor campanii de dezinformare și aliata oligarhului fugar Ilan Șor;
- Dumitru Chitoroagă, proprietarul unor canale de televiziune din Moldova ca TV6 sau Orhei TV, cu licențe suspendate, care au promovat mesaje menite să submineze democrația, inclusiv la comanda lui Șor;
- Maria Albot, consiliera pe teme externe a bașcanului UTA Găgăuzia, administratoarea fundației „Miron Șor”, considerată de UE aliată de încredere a lui Ilan Șor;
- Victor Petrov, politician, membru al Adunării Populare din autonomia găgăuză, liderul unei formațiunii politice pro-ruse care a fuzionat cu partidul „Renaștere” al lui Șor.
- Asociația Oamenilor cu Epoleți „Scutul Poporului”, grupare paramilitară condusă de Chiril Guzun, cuprinzând foști militari și polițiști, care pun la cale proteste, inclusiv cu folosirea violenței, în special în scopul destabilizării R. Moldova, în colaborare cu oamenii lui Șor.
Mulți dintre cei ale căror sancțiuni sunt acum prelungite de UE au ajuns, pentru aceleași motive, pe liste de sancțiuni din SUA, Canada și alte țări occidentale.
Prelungirea sancțiunilor UE vine pe fondul îngrijorărilor tot mai mari ale Occidentului că Rusia își întețește „războiul hibrid” împotriva Moldovei și după ce politicienii moldoveni pro-ruși, în frunte cu Ilan Șor, au constituit la Moscova un bloc electoral în opoziție față de actuala putere pro-europeană.
Vama a adunat 50 de milioane de la firmele transnistrene, în primul trimestru
În primele trei luni de achitare a taxelor vamale moldovene, firmele din stânga Nistrului au vărsat în bugetul R. Moldova 49,6 milioane de lei. Suma este comparabilă cu a zecea parte din veniturile din taxele vamale colectate în mod normal la buget de la agenții economici de pe malul drept.
Europa Liberă a aflat datele pe perioada ianuarie – martie de la Serviciul Vamal, care a precizat că multe operațiuni de export -import făcute de agenți economici din regiunea transnistreană au fost scutite de taxe, datorită unui sistem de preferințe valabil pentru firmele din toată țara.
Republica Moldova colectează taxe vamale în stânga Nistrului în premieră, datorită unui nou Cod Vamal, intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024, prin care a pus în condiții egale exportatorii și importatorii de pe ambele maluri. În ciuda unor proteste ale administrației de la Tiraspol, agenții economici transnistreni au început să plătească pentru că altfel nu ar mai fi putut importa sau exporta.
Serviciul Vamal a spus Europei Libere că 221 de companii din stânga Nistrului au depus 8.690 de declarații vamale, în primul trimestru al anului curent. Dar în 2.354 de cazuri, întreprinzătorii din regiunea transnistreană au prezentat certificate de origine și fie au beneficiat de o taxă vamală redusă, fie au fost scutiți de achitarea ei.
În primele șase luni ale anului trecut, Vama a colectat aproape 943 de milioane de lei sub formă de taxe vamale, ceea ce ar însemna, în medie, 470 de milioane pe trimestru. Astfel, taxele vamale colectate în stânga Nistrului în primul trimestru din 2024 reprezentă circa 10%.
- Te-ar putea interesa și: „Mai bine-l las, dar nu mă înregistrez în Transnistria”. Povestea unui agricultor care are pământ peste traseul Râbnița-Tiraspol
Răspunzând măsurii luate de guvernul de la Chișinău, administrația de la Tiraspol a amenințat să-i oblige să plătească „taxe vamale” în stânga Nistrului pe fermierii moldoveni din raionul Dubăsari, care au terenuri agricole dincolo de traseul Camenca – Tiraspol.
Iar școlilor cu predare în limba română, situate în regiune, le-au fost majorate taxele pentru serviciile comunale. Chișinău a spus că va compensa din buget cheltuielile suplimentare ale școlilor și fermierilor.
Satele din raionul Dubăsari și lanurile lor
📰 Europa Liberă este și pe Google News
