Autorii sesizării consideră că, prin legea adoptată de majoritatea parlamentară în aprilie și promulgată de președinta Maia Sandu pe 8 mai, guvernarea PAS mai încalcă recomandările Comisiei de la Veneția de a nu modifica legislația electorală cu cel puțin un an înainte de alegeri.

Legea spune că, la alegerile prezidențiale și la referendumul despre aderarea la UE, din 20 octombrie, vor putea vota prin poștă, în premieră, cetățeni moldoveni stabiliți în șase țări: SUA, Canada, Islanda, Finlanda, Norvegia și Suedia.

Autoritățile spun că vor să aplice inițial votul prin poștă pentru moldoveni din țări unde distanțele până la secțiile de votare sunt mari, dar că vor extinde ulterior procedura și pentru alte țări.

• Te-ar putea interesa și: Legea votului prin corespondență, contestată la Curtea Constituțională

Anunțând contestația la Curtea Constituțională, președintele fracțiunii BCS, Vlad Batrîncea, a spus însă că votul prin corespondență în forma actuală poate avantaja puterea, pentru că se aplică acolo unde președinta Maia Sandu a obținut scoruri mari la alegerile din 2020, dar nu și în Rusia, unde a învins, în 2020, Igor Dodon.

Președinta Maia Sandu a spus recent, într-un interviu pentru jurnalistul rus, Yuri Dudi, că țările au fost selectate de către parlament conform „unor criterii clare” și a sugerat că nu are încredere că poșta din Rusia poate asigura că alegerile vor fi corecte.

Legea votului prin corespondență a mai fost contestată la Curtea Constituțională, cu aceleași critici, de aliații din parlament ai oligarhului fugar, Ilan Șor, reuniți într-o mișcare nouă, „Pobeda”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Pe 20 mai, comisia parlamentară pentru politică externă și integrare europeană și-a dat avizul consultativ prin care sprijină ideea de aderare la ISA. Autoritățile spun că aderarea „va facilita atragerea investițiilor în producția de energie din resurse regenerabile și va contribui la promovarea tehnologiilor inovatoare de producere a energiei solare”.

Țările membre ISA își propun ca, până în 2030, să mobilizeze 1000 de miliarde de dolari ca investiții în soluții de energie solară, inclusiv pentru activități de inovare, cercetare și dezvoltare.

• Te-ar putea interesa și: 30% din electricitatea produsă în lume a ajuns să fie din surse regenerabile

Guvernul de la Chișinău vrea să crească până la 30% din consum ponderea energiei regenerabile până în 2025, față de 10% în prezent, energia solară fiind una dintre aceste surse alături de cea eoliană, hidroelectrică și altele.

ISA a fost creată la inițiativa Franței și Indiei, în anul 2015, având inițial 16 țări-membre. Începând cu anul 2020, organizația și-a deschis ușile pentru toate statele membre ale ONU. În prezent, ISA are 98 de membri cu drepturi depline.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Vicepreședintele PAS, Radu Marian, a scris într-o postare pe rețelele de socializare luni că participanții la întâlnire ar „lupta cu propria țară”.

O fotografie publicată duminică de fosta jurnalistă Natalia Morari o înfățișează pe aceasta și alți politicieni, între care se mai aflau Ion Chicu, Vlad Filat, Tudor Ulianovschi și reprezentanți ai primarului capitalei, Ion Ceban, la o întâlnire la care participanții spun că discutat o strategie comună pentru alegeri. Morari se află într-o relație cu Veaceslav Platon, om de afaceri fugar căutat pentru presupuse crime financiare.

Fostul președinte Igor Dodon a spus și el într-un video online că participanții și-au propus fie să găsească un candidat comun la prezidențiale, fie să nu se atace reciproc înainte de primul tur de scrutin și să se unească în jurul unui singur contra-candidat al Maiei Sandu în turul doi, dacă acesta va avea loc.

• Te-ar mai putea interesa și: Ce se știe despre candidați, cu jumătate de an înainte de prezidențiale

Radu Marian, primul reprezentant al guvernării care a comentat public întâlnirea, a descris-o drept „o adunare a corupților și trădătorilor”. Cei vizați nu au răspuns imediat.

Dodon se confruntă cu mai multe anchete de corupție, despre care spune că sunt motivate politic, iar un alt participant la întrevedere, fostul premier Vlad Filat, a fost condamnat într-un proces de corupție și și-a ispășit pedeapsa cu închisoarea.

Guvernarea a folosit un limbaj la fel de aspru contra altei formațiuni a opoziției pro-ruse, „Pobeda”, înființate la Moscova la sfârșitul lunii aprilie de oligarhul fugar, Ilan Șor, care se ascunde în străinătate pentru a evita o pedeapsă de 15 ani de detenție la care a fost condamnat pentru rolul său în „furtul miliardului”, în 2014.

Schimbul de replici are loc la câteva zile după ce majoritatea parlamentară a stabilit pentru 20 octombrie data alegerilor prezidențiale, care vor avea loc concomitent cu un referendum despre aderarea Republicii Moldova la UE. Președinta Maia Sandu a spus că va cere alegătorilor un nou mandat și sprijin pentru integrarea europeană.

A mai anunțat că va avea un candidat comun la prezidențiale cel puțin încă un bloc al opoziției pro-europene, blocul „Împreună”, dar și Partidul Social Democrat European condus de Ion Sula.

(Editor - Alexandru Eftode)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Procurorul Karim Khan a spus că printre acuzațiile împotriva liderilor israelieni se numără „înfometarea civililor ca metodă de a purta război” și „lansarea intenționată de atacuri împotriva unei populații civile”.

De partea israeliană este vizat și ministrul Apărării, Yoav Gallant. Dintre liderii Hamas, sunt vizați Yehya al-Sinwar, liderul din Gaza al organizației, Mohammed Diab Ibrahim al-Masri, șeful aripii militare a grupării, și Ismail Haniyeh, șeful biroului politic.

La 7 octombrie, Hamas a ucis într-un raid fără precedent 1.200 de israelieni, luând 250 de ostatici. De atunci, Israelul bombardează Gaza, omorând - potrivit celor mai recente date palestiniene - peste 35.500 de oameni.

Acuzațiile procurorului CPI adresa Hamas sunt: omorul, violul, luarea de ostatici, tortura și alte acte inumane. Hamas a respins luni acuzațiile și în general demersul CPI spunând că el pune semnul egalității între victimele palestiniene și „călăul” Israel.

Israelul, care nu recunoaște CPI, a respins și el de îndată acuzațiile procurorului șef Khan, spunând că ele însele ar fi „crime împotriva umanității”.

• Te-ar putea interesa și:Autoritățile ruse l-au dat în urmărire pe procurorul care a emis mandatul de arestare pe numele lui Putin

DPA amintește că în aprilie premierul Netanyahu a numit perspectiva emiterii unui mandat CPI pe numele său drept „un delict fără precedent, antisemit, bazat pe ură”, și a invocat dreptul Israelului de a se apăra în Gaza.

Persoanele pe numele cărora s-au emis mandate de arestare CPI ar trebui să fie arestate odată ce sunt depistate pe teritoriile țărilor semnatare ale tratatului de înființare a instanței internaționale.

În urmă cu un an, CPI a emis mandate pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al unei funcționare ruse de rang înalt, în legătură cu deportarea și adoptarea forțată a copiilor ucraineni în Rusia. (M. Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Înalta Curte a Marii Britanii a spus luni că asigurările primite de la SUA în cazul lui Assange sunt nesatisfăcătoare și că el va fi audiat pe larg, în apel.

În martie, Înalta Curte i-a dat provizoriu lui Assange permisiunea de a face apel în trei chestiuni. Tot atunci, Statelor Unite li s-a solicitat să aducă dovezi satisfăcătoare că nu vor cere pedeapsa cu moartea și că îi vor da lui Assange dreptul de a-și construi apărarea pe dreptul la liberă exprimare garantat de Primul Amendament al Constituției SUA.

Luni, într-un verdict succint, doi judecători londonezi de rang înalt au spus că asigurările primite din SUA nu sunt suficiente și vor permite, de aceea, ca apelul lui Assange să meargă înainte.

Numeroși suporteri ai lui Assange au așteptat decizia curții în fața clădirii, purtând pancarte de sprijin.

Australianul de 52 de ani se confruntă în SUA cu 17 acuzări de spionaj și una de utilizare frauduloasă a computerului în legătură cu publicarea în urmă cu 15 ani a unor informații secrete referitoare la politica externă americană.

Washingtonul susține că Assange a pus astfel în pericol vieți de americani, dar suporterii lui spun că nu a făcut decât să informeze publicul, în calitate de jurnalist și expert în tehnologie informațională.

Assange se află de cinci ani într-o închisoare britanică cu grad înalt de securitate, după ce s-a refugiat vreme de șapte ani în ambasada Ecuadorului de la Londra.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Suntem hotărâți să lărgim operațiunea terestră de la Rafah, în scopul dezmembrării (milițiilor) Hamas și recuperării ostaticilor”, i-a spus Gallant consilierului Casei Albe pentru securitate națională Jake Sullivan, care face un turneu în Orientul Mijlociu.

Israelul susține că Rafah, aflat la granița Fâșiei Gaza cu peninsula egipteană Sinai, ar fi ultimul bastion al organizației Hamas, considerată teroristă inclusiv de SUA și de Uniunea Europeană.

Israelul consideră că zeci de ostatici luați de Hamas în incursiunea peste graniță din 7 octombrie ar fi ținuți tocmai la Rafah.

Statele Unite și alte țări occidentale, dar și din lumea arabă și musulmană, spun că o extindere a ofensivei israeliene la Rafah ar adânci și mai mult criza umanitară din teritoriul palestinian ocupat.

• Te-ar putea interesa și: De ce administrația Biden a suspendat livrarea unor arme către Israel

Israelul susține că are grijă de civili, la Rafah și în alte locuri din Fâșia Gaza.

Agenția ONU pentru refugiații palestinieni a estimat luni la 810.000 numărul civililor care au fugit din Rafah de la 6 mai, adică posibil mai mult de jumătate din populația de dinaintea războiului.

Israelienii spun că ar fi descoperit la Rafah zeci de tuneluri care fac legătura cu Egiptul, o afirmație despre care Reuters scrie că ar putea reprezenta „un motiv de jenă” pentru Cairo. (M. Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Doi consilieri municipali ai partidului de guvernământ, Dumitru Ivanov și Sergiu Stoian, au declarat jurnaliștilor că primăria în frunte cu Ceban a împrumutat de la bănci comerciale 1,5 miliarde de lei în anii 2021-2023, iar pentru jumătate din suma împrumutată a lipsit acordul Consiliului Municipal Chișinău (CMC).

Consilierul PAS, Sergiu Stoian, a declarat că, potrivit legislației, contractarea oricărui împrumut din partea primăriei trebuie să fie însoțită de o decizie de autorizare de către CMC. Băncile comerciale „au fost duse în eroare”, fiindu-le prezentate la solicitarea împrumuturilor acte care nu pot înlocui o decizie a CMC, a spus Stoian.

Într-o replică la ședința de luni a primăriei, citată de IPN, Ceban a spus că „totul este legal”, iar consilierii PAS ar vehicula „tot felul de afirmații care nu corespund realității”. Ceban a acuzat la rândul său guvernul central că „a îndatorat statul cu miliarde de lei”.

Deși îl acuză pe Ceban că a mărit rata de îndatorare a primăriei, denunțul consilierilor PAS nu spune explicit că el trebuie să fie ținta vreunei anchete procurorilor. Consilierii PAS cer ca Procuratura Generală să-i „atragă la răspundere contravențională și penală” pe „funcționari publici și de demnitate publică” ai primăriei bănuiți de „abuz de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu”.

• Te-ar putea interesa și: Consilierii PAS merg la procuratură cu bugetul capitalei

Acuzațiile survin pe fundalul unui blocaj în privința adoptării bugetului municipal pe 2024, în lipsa unei majorități clare în CMC.

Alegerile locale din noiembrie 2023 au dus la un CMC divizat în care primarul Ion Ceban și rivalii săi din partidul de guvernământ controlează un număr aproximativ egal de consilieri, iar majoritatea este formată ad-hoc cu ajutorul unor partide mai mici, în funcție de chestiunea în discuție.

Principalele subiecte aflate în dispută sunt finanțarea grupelor cu program prelungit în clasele primare; salarizarea asistenților personali; compensații la căldură pentru locuitorii municipiului.

Ceban declara portalului NewsMaker în luna februarie că bugetul pe 2024 va fi adoptat „foarte curând”, dar discuțiile trenează. Consilierii PAS sugerează acum că primăria tergiversează propunerea de buget pentru că ar însemna să prezinte contribuabililor nota de plată pentru creditele din trecut.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Legea numită într-o primă variantă „a agenților străini” a fost votată deja de legislativ, pe fondul unor mari proteste de stradă. Ea prevede ca organizațiile neguvernamentale și mass media finanțate din străinătate în proporție de cel puțin 20% să se înregistreze la poliție ca „servind interesele unei puteri străine”.

Opoziția numește noua lege „legea rusă”, susținând că este inspirată de cea pe care Kremlinul o folosește pentru a-și reduce criticii la tăcere.

Președinta Salome Zurabișvili, aflată în relații tot mai proaste cu partidul de guvernământ Visul Georgian, și-a exercitat sâmbătă dreptul de veto împotriva noii legi, dar formațiunea de la putere are destule voturi în parlament pentru a-l anula.

• Te-ar putea interesa și: Charles Michel consideră veto-ul președintei Georgiei la legea privind „agenții străini” un „moment de reflecție

Șalva Papuașvili, speakerul parlamentului, membru în Visul Georgian, a spus luni: „Sigur că vom anula acest veto”, adăugând că aceasta s-ar putea întâmpla săptămâna viitoare.

Demonstrații împotriva noii legi au loc în Georgia de mai multe săptămâni. La multe dintre ele s-au înregistrat ciocniri cu forțele de ordine.

Legea a fost criticată și de Statele Unite și Uniunea Europeană.

Duminică, într-o declarație comună, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz și-au exprimat „regretul profund” față de votarea legii în a treia lectură, finală, avertizând că este o „deviere” de la parcursul european al țării din Caucazul de Sud.

Georgia este, ca și R. Moldova, țară candidată la aderare la UE.

Premierul georgian Irakli Kobahidze a apărat luni din nou adoptarea legii, spunând că ar fi dorită de „60% din populație”, iar majoritatea trebuie să aibă ultimul cuvânt, în democrație. (M. Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Sper că China va privi în față realitatea existenței (Taiwanului), va respecta alegerile făcute de locuitorii Taiwanului și va prefera, cu bună credință, dialogul în locul confruntării”, a spus Lai după ce a depus jurământul.

El a promis că nu va provoca China, dar nici nu-i va face concesii.

Partidul Progresist Democratic al președintelui Lai nu promovează independența formală față de China, dar susține că Taiwan deja este o țară suverană, informează Associated Press.

Beijingul a comentat luni învestirea noului președinte, spunând că politicile interne ale Taiwanului nu schimbă cu nimic faptul că insula este „parte a Chinei”.

Un oficial de la ministerul de Externe chinez a spus că independența Taiwanului a intrat pe „drum înfundat”.

Tensiunile legate de Taiwan sunt considerate printre cele mai periculoase din lume, dată fiind puterea militară în creștere a Chinei, intersele marilor puteri occidentale în Orientul Îndepărtat și alți factori de risc.

În vârstă de 64 de ani, Lai preia președinția de la Tsai Ing-we, care a prezidat o perioadă de opt ani de creștere economică și progres social, în ciuda pandemiei și a amenințărilor chineze tot mai dure.

În trecut, China l-a numit pe Lai „separatist periculos” – dar pe baza unor declarații de-ale lui din vremea când folosea o retorică mai radicală, abandonată între timp. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Jurnalista portalului Zona de Securitate, Irina Tabaranu, a observat că patru părți ale unei emisiuni cu liderul separatist, Vadim Krasnoselski, au fost publicate pe canalul de YouTube al televiziunii „Pervîi Pridnestrovski” cu subtitrare în limba română cu grafie latină.

Această decizie nu este pe deplin clară, având în vedere că postul de televiziune continuă să difuzeze episoade obișnuite ale emisiunii „Cum a fost” («Как это было») în „limba moldovenească” cu grafie chirilică.

Emisiunea cu liderul separatist a fost tradusă și în engleză și a fost publicată în luna aprilie pe același canal de YouTube, a remarcat Europa Liberă.

• Te-ar putea interesa și: Tiraspolul lasă de înțeles că e deschis pentru o întâlnire între Sandu și Krasnoselski

Moldova, pe atunci încă sovietică, a trecut de la grafie chirilică la grafie latină pe 31 august 1989, când la Chișinău a avut loc Marea Adunare Națională. În 2023, limba oficială a R. Moldova a fost redenumită în Constituție și în toate actele normative și legislative ale țării din „moldovenească” în „română”.

Regiunea transnistreană este unicul loc unde mai este funcțională „limba moldovenească” cu grafie chirilică, așa ca pe timpul Uniunii Sovietice.

Odată cu autoproclamarea „Republicii Moldovenești Nistrene”, pe care nu a recunoscut-o nicio țară din lume, au fost instituite și limbile oficiale ale pretinsului stat: rusa, ucraineana și „moldoveneasca”.

În 2021, liderul regiunii, Vadim Kransoselski, spunea: „La noi există limba moldovenească, etnia moldovenească și cultura moldovenească. Cât există Transnistria, există și limba moldovenească”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Televiziunea de stat iraniană a informat pe 20 mai că elicopterul s-a prăbușit din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile într-o zonă muntoasă, la altitudinea de 2500 m.

Liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, a anunțat luni că ramura executivă a puterii va fi condusă de prim-vicepreședintele Mohammad Mohber, care are la dispoziție 50 de zile ca să organizeze alegeri prezidențiale.

A fost numit tot luni un înlocuitor interimar pentru ministrul de Externe: viceministrul de până acum, Ali Bagheri Kani.

Elicopterul lui Raisi se afla în drum spre orașul Tabriz când a căzut în apropierea orașului Jolfa, în ceea ce televiziunea de stat a declarat că a fost o „aterizare dură”. Mai multe instituții de presă au informat că elicopterul s-a prăbușit în timp ce traversa o zonă muntoasă împădurită.

Echipele de căutare și salvare căutaseră de zor elicopterul după ce acesta a căzut în condiții meteorologice nefavorabile într-o zonă muntoasă a țării, la 19 mai.

Guvernul iranian a declarat că elicopterul era unul dintre cele trei care zburau într-un convoi, iar celelalte două ar fi aterizat în siguranță la Tabriz.

Ultraconservatorii Raisi și Amir-Abdollahian fuseseră mai devreme în Azerbaidjan, pentru a inaugura un baraj cu președintele Azerbaidjan Ilham Aliyev, care a declarat pe rețeaua X că Azerbaidjanul este „profund tulburat” de vestea că elicopterul lui Raisi s-a prăbușit.

Luni, autoritățile iraniene au anunțat că au fost identificați toți cei nouă morți, iar trupurile lor au fost transportate la Tabriz. Printre ei s-ar fi aflat un imam din Tabriz care a mai trăit o jumătate de oră după prăbușire, apucând să informeze administrația prezidențială despre cele întâmplate.

Înmormântarea lui Raisi va avea loc marți, 21 mai, la Tabriz.

Condoleanțe au venit pe adresa conducerii Iranului din multe țări ale lumii.

Israelul, inamicul declarat al Teheranului, a precizat că nu a avut niciun fel de implicare în eveniment.

Raisi a fost ales președinte în 2021. De atunci a înăsprit multe restricții, inclusiv prin aplicarea „legilor morale” iraniene. S-a implicat de asemenea în reprimarea sângeroasă a protestelor antiguvernamentale provocate de moartea tinerei Mahsa Amini în timp ce ea se afla în custodia poliției pentru că ar fi încălcat „codul de ținută”.

De asemenea, Raisi s-a implicat în „discuțiile nucleare” cu puterile mondiale, încurajând de asemenea extinderea semnificativă a programului iranian de îmbogățire a uraniului.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ministrul adjunct de externe kârgâz, Avazbek Atakhanov, a purtat discuții la 19 mai, la Bișkek, cu Hassan Ali Zaigham, ambasadorul Pakistanului în Kârgâzstan.

Atakhanov a declarat că situația este sub control și a adăugat că autoritățile din Kârgâzstan au lansat o anchetă cu privire la incident, care ar fi fost provocat de o dispută neclară cu câteva zile înainte, în care au fost implicați migranți.

Circa 140 de studenți și alți 40 de pakistanezi au zburat de la Bișkek la sfârșitul zilei de 18 mai. Studenții au fost întâmpinați de ministrul de interne Mohsin Naqvi pe Aeroportul Internațional Lahore, au declarat pentru Radio Mashaal al RFE/RL oficiali ai Autorității Aviației Civile.

Ambasada pakistaneză din Bișkek a informat Radio Azattyk la 19 mai că au fost organizate zboruri speciale pentru repatrierea studenților pakistanezi în următoarele câteva zile.

Un student pakistanez a declarat pentru Radio Mashaal că și-a petrecut noaptea pe aeroportul internațional din Bișkek, așteptând să plece.

„Universitatea noastră a organizat transportul noaptea trecută.... Au fost trei dube.... Am fost aduși la aeroport și aici suntem în deplină siguranță. Zborul nostru este programat pentru astăzi. Este un zbor direct de la Bișkek la Islamabad. Ne-am petrecut noaptea fără probleme și nu a existat niciun atac", a declarat pentru Radio Mashaal Hasnain Ali, student la medicină la Universitatea Internațională Ala-Too din Bișkek.

Altul a descris modul în care studenților străini li se spunea să nu se aventureze afară.

„Primim și mesaje de la universitate că lucrurile sunt normale, dar nu le putem crede. Nu este ok pentru că ne cer să ieșim doar în grupuri de trei sau patru, nu singuri. Suntem limitați la căminul nostru”, a explicat Syed Shah Rukh Khan.

• Te-ar putea interesa și: Zeci de răniți în Bishkek, în urma violențelor în masă împotriva străinilor

Între timp, trei cetățeni străini răniți în timpul tulburărilor din Bișkek sunt în continuare în stare stabilă, potrivit informațiilor din 19 mai, spune purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătății, Jyldyz Aigerchinova, care a vorbit cu Serviciul Kârgâzstan al RFE/RL.

Ministerul Sănătății a declarat pe 18 mai că 15 dintre cele 29 de persoane rănite au fost transportate la Spitalul de Urgență al orașului Bișkek și la Spitalul Național, iar restul au fost tratate la fața locului.

Guvernul kârgâzgâz a declarat anterior că patru cetățeni străini născuți între 1993 și 2003 au fost arestați în urma violențelor. Acesta a precizat că aceștia au fost plasați într-un centru de detenție temporară ca parte a unui dosar penal pentru huliganism, fără a preciza naționalitatea lor sau circumstanțele arestării lor.

Cei care vor fi găsiți vinovați vor fi pedepsiți, a precizat guvernul kârgâzstanului într-o declarație, respingând ceea ce a spus că sunt „insinuări menite să incite la intoleranță față de studenții străini”. Dar a părut să dea vina pentru violențe pe migranții ilegali, afirmând că autoritățile au luat „măsuri decisive pentru a suprima migrația ilegală și pentru a expulza persoanele indezirabile din Kârgâzstan”.

Ministerul kârgâz de Interne a declarat, într-o declarație din 18 mai, că violențele au fost declanșate de apariția pe rețelele de socializare a unei înregistrări video care ar fi arătat un grup de „persoane cu înfățișare asiatică" hărțuind studenții străini în noaptea de 13 mai și apoi urmărindu-i în căminul lor, unde cel puțin un student străin a fost agresat de mai mulți bărbați și târât pe podea.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că veto-ul președintei Georgiei, Salome Zurabishvili, asupra unui proiect de lege care vizează mass-media și ONG-urile care primesc finanțare străină „oferă un moment de reflecție suplimentară” asupra legislației controversate care a declanșat săptămâni întregi de proteste în Georgia și îngrijorare în Occident.

„Fac apel la toți politicienii și liderii din Georgia să folosească bine această oportunitate și să se asigure că Georgia rămâne pe cursul european pe care populația îl susține”, a scris Michel pe X, fostul Twitter.

Legea ar obliga mass-media și ONG-urile să se înregistreze ca „urmărind interesele unei puteri străine” dacă primesc mai mult de 20% din finanțare din străinătate.

În decembrie anul trecut, UE a oferit Georgiei statutul de țară candidată, dar a declarat, în același timp, că Tbilisi trebuie să îndeplinească recomandările de politică pentru ca oferta sa de aderare să avanseze. Printre altele, Bruxelles-ul a cerut Georgiei să se asigure că alegerile rămân libere și corecte, să lupte împotriva dezinformării „privind UE și a valorilor sale” și să protejeze independența instituțiilor publice, cum ar fi banca centrală și organismele anticorupție.

Anunțându-și decizia pe 18 mai, Zurabishvili, care a intrat din ce în ce mai mult în conflict cu partidul de guvernământ Visul Georgian, de când acesta i-a susținut candidatura în 2018, a declarat că legislația contravine Constituției Georgiei și „tuturor standardelor europene” și a adăugat că aceasta „trebuie abolită”.

• Te-ar putea interesa și: Marș „pro-familie” în Tbilisi pentru a arăta că puterea are sprijin popular, pe fundalul protestelor antiguvernamentale
  

Partidul de guvernământ, Visul Georgian, are o majoritate suficientă pentru a trece peste veto-ul președintei Zurabishvili și este de așteptat să facă acest lucru în zilele următoare. Visul Georgian a fost fondat de miliardarul favorabil Rusiei și fostul prim-ministru Bidzina Ivanishvili.

În postarea sa pe X, Michel a declarat că va continua să monitorizeze evoluțiile din Georgia.

La începutul săptămânii, pe 14 mai, Michel a declarat că, dacă georgienii „doresc să adere la UE, trebuie să respecte principiile fundamentale ale statului de drept și principiile democratice”.

Zurabishvili a declarat că partidul Visul Georgian, împreună cu mai mulți parlamentari din opoziție, a votat legislația în pofida protestatarilor care se opun oricărei schimbări de la un curs pro-occidental înapoi spre Rusia.

Legea privind transparența influenței străine a fost condamnată de Statele Unite, de Uniunea Europeană și a provocat săptămâni de proteste care au fost în mod repetat reprimate violent de către autorități.

Sâmbătă, pe 18 mai, opozanții legii au fost atacați de susținătorii Visului Georgian în fața Universității de Stat din Tbilisi, unde așteptau sosirea prim-ministrului Irakli Kobakhidze, care predă un curs la universitate în zilele de sâmbătă.

Kobakhidze i-a acuzat pe protestatari că „urmează agenda minorității politice” și a acuzat că aceștia dau dovadă de o „mare iresponsabilitate” față de țara lor.

Opozanții au subliniat asemănarea cu legislația folosită de președintele Vladimir Putin pentru a zdrobi disidența în Rusia și pentru a înăbuși instituțiile independente, ceea ce i-a determinat pe georgieni să se refere la această măsură ca fiind „legea rusească”.

Zurabishvili a folosit această descriere într-un briefing după ce și-a anunțat veto-ul.

„Această lege este o lege rusă în esență și spirit, care contravine constituției noastre și tuturor standardelor europene. Astfel, ea reprezintă un obstacol în calea noastră europeană", a declarat ea. „Acest veto este complet legal și va fi transmis parlamentului astăzi”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

35 de membri ai Gărzii Carolinei de Nord și ai Forțelor Aeriene ale SUA în Europa, care se aflau la bordul avionului, vor colabora cu ministerele Republicii Moldova pentru a implementa tactici de răspuns pentru asigurarea protecției cetățenilor moldoveni în cazul situațiilor de urgență civilă.

Aeronava a livrat și echipamente medicale și de apărare non-letale care vor fi donate Ministerului Apărării, ca parte a asistenței prin grant americane.

Ministerul Apărării de la Chișinău precizează că exercițiul „Scutul păcii” se desfășoară începând cu anul 2009. Acesta are ca scop evaluarea subunităților Armatei Naționale în conformitate cu Conceptul Capabilităților Operaționale (OCC), care este o condiție obligatorie pentru participarea în operațiuni internaționale de menținere a păcii.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Bărbatul, identificat de media slovace drept poetul Juraj Cintula, în vârstă de 71 de ani, a tras miercuri cinci focuri de armă asupra lui Fico şi l-a nimerit de mai multe ori.

Parchetul a solicitat această măsură împotriva presupusului agresor, care a declarat că nu este de acord cu politicile lui Fico, și care a fost acuzat de poliție de omor cu premeditare.

Atacul a avut loc în timp de Fico îşi saluta susţinătorii după o reuniune a guvernului relocată în oraşul Handlova, în centrul Slovaciei.

El a fost transportat la spital cu elicopterul şi a fost supus unei intervenţii chirurgicale ce a durat cinci ore.

• Te-ar putea interesa și: Starea premierului slovac Fico este stabilă, după atentatul asupra sa
  

Robert Fico, devenit premier după ce partidul său populist centrist, Smer, a câştigat alegerile generale în toamna anului trecut, a fost supus vineri unei noi intervenţii chirurgicale de două ore.

Fico e la al patrulea mandat în calitate de prim-ministru, după ce a făcut campanie cu propuneri de pace între Rusia şi Ucraina, ţară vecină Slovaciei, afirmând că va opri ajutorul militar pentru Kiev, ceea ce guvernul său a şi făcut ulterior.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Astfel, UNICEF și Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale au semnat un Plan de acțiuni 2024-2025 prin care pun bazele unui parteneriat pentru îmbunătățirea accesului la apă, servicii de sanitație și igienă în școlile din R. Moldova.

Pe lângă grantul în valoare de 3 milioane de euro, UNICEF va oferi sprijin tehnic pentru consolidarea capacității autorităților de a planifica și oferi acces mai bun la apă sigură și curată, igienă și sanitație pentru toți copiii, asigurând sustenabilitatea și reziliența la schimbările climatice.

• Te-ar putea interesa și: Noi reguli sanitare pentru școli: Meniuri variate, toalete la fiecare etaj și vestiare în sălile de sport

Din 1.201 școli care activează în R. Moldova, în 88 - elevii pot utiliza doar toaletele cu latrină, amplasate în curtea instituției de învățământ.

În 546 de instituții, elevii folosesc toalete cu apă, amplasate în interiorul clădirilor de studiu. În 39 de școli sunt utilizate toaletele uscate, cu acces din interiorul clădirii, iar în patru - toalete uscate cu acces din curte.

În alte 278 de cazuri, reprezentanții instituțiilor de învățământ au raportat utilizarea latrinelor amplasate în exteriorul clădirilor de studiu, concomitent cu toaletele cu apă din interiorul blocului. Cinci instituții au raportat utilizarea latrinelor amplasate în exterior, în paralel cu utilizarea toaletelor uscate.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Violențele au izbucnit după ce un videoclip în care se presupune că studenți kârghâzi se băteau cu studenți egipteni de la medicină pe 13 mai a fost distribuit online, devenind viral. Mai multe grupuri de kârgâzi s-au organizat în mai multe locuri din Bishkek, după ce utilizatorii rețelelor sociale au afirmat că cei bătuți erau tineri kârgâzi.

În noaptea de pe 17-18 mai, alte înregistrările video distribuite online au arătat mulțimi atacând ceea ce păreau a fi studenți străini pe stradă, dar și într-un cămin. Poliția a intervenit mai târziu, încercuind zonele unde s-au adunat grupurile de bătăuși.

Violențele au provocat reacții diplomatice din partea Pakistanului și Indiei, care și-au avertizat studenții din Bishkek să nu iasă în stradă.

Muhammad Ihtisham Latif, un student pakistanez la medicină în Bishkek, a declarat pentru serviciului pakistanez al RFE/RL că localnicii „protestează și bat studenți pakistanezi și indieni”, vânându-i prin cămine și case, după ce „studenți egipteni s-au ciocnit cu kârgâzii”.

Prim-ministrul pakistanez, Shehbaz Sharif, și-a exprimat „îngrijorarea profundă”, spunând într-o declarație că a îndrumat ambasadorul Pakistanului la Bishkek să ofere toată asistența necesară studenților pakistanezi.

„Am stabilit contactul cu autoritățile kârgâze pentru a asigura protecția studenților pakistanezi”, a declarat ministrul de externe pakistanez, Ishaq Dar.

Guvernul kârgâz a spus într-un comunicat că a fost deschisă o anchetă și cei găsiți vinovați vor fi pedepsiți, respingând ceea ce a numit „insinuări menite să incite intoleranța față de studenții străini”, dar părând să pună vina pentru violențe pe seama imigranților ilegali. În comunicat se spune că autoritățile au luat „măsuri decisive pentru a suprima migrația ilegală și a expulza persoanele nedorite din Kârgâzstan”.

Forțele de securitate din Kârgâzstan au izolat unele zone din Bișkek pe fondul violențelor

Nici o sursă media

0:00 0:01:09 0:00

Șeful Comitetului de Stat pentru Securitate Națională (UKMK) din Kârgâzstan, Kamchybek Tashiev, a spus într-un mesaj că 500-700 de localnici cu vârste între 18 și 25 de ani s-au adunat în centrul orașului pentru a protesta împotriva a ceea ce au spus că este creșterea numărului de imigranți care lucrează în Kârgâzstan.

Ministrul Sănătății, Alymkadyr Beishenaliev, a declarat într-un comunicat că trei cetățeni străini au fost internați pentru îngrijiri medicale după ciocniri, fără a le dezvălui naționalitățile.

Separat, ambasada Pakistanului a declarat că 14 cetățeni pakistanezi au fost răniți în incident.

Incidentul are loc în contextul unei campanii a autorităților kârgâze de a expulza lucrătorii străini. Pe 16 mai, UKMK a anunțat arestarea a 28 de muncitori pakistanezi presupus ilegali. Pe 15 mai, poliția din Bishkek a interzis serviciile de livrare la domiciliu, în care erau implicați de peste 400 de studenți străini pe motociclete și scutere, invocând preocupări legate de siguranța traficului.

După relatările Serviciului kârgâz al RFE/RL (editor - Alexandru Eftode)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Șefa statului a discutat cu cancelarul german despre aspirațiile Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeană, despre „securitatea regională, legăturile economice și sprijinul critic pentru Ucraina”.

Într-un mesaj publicat pe rețeaua X (fostul Twitter), Maia Sandu i-a mulțumit lui Olaf Scholz pentru „dialogul fructuos de astăzi pe teme esențiale și pentru sprijinul constant al Germaniei”.

Mai devreme, președinta a avut o întâlnire cu omologul său german Frank-Walter Steinmeier, la Palatul Bellevue.

„Mă aflu la Berlin pentru a consolida și mai mult parteneriatul nostru deja solid cu Germania”, a declarat Maia Sandu.

• Te-ar putea interesa și: Trilaterala Iohannis - Scholz - Sandu | „Suntem alături de Republica Moldova, supusă tentativelor de subminare”

La întâlnirea cu Steinmeier, șefa statului a mai discutat despre „consolidarea legăturilor noastre economice și angajamentul nostru comun de a apăra valorile democratice”.

Pe 18 mai, la Leipzig, președinta Maia Sandu va primi Premiul Robert Blum pentru democrație, distincție acordată pentru prima dată în acest an, sub patronajul președintelui german. Adresându-i felicitări cu această ocazie, președintele federal Steinmeier a menționat că președinta Sandu este „o democrată aprigă, o europeană pasionată și o reformatoare curajoasă”.

„În vremuri în care războiul a revenit în Europa și în care democrația liberală trebuie să se afirme atât pe plan intern, cât și extern, vă conduceți țara cu curaj și încredere. Fie ca acest premiu să vă dea puterea de a vă continua angajamentul pentru o Moldovă democratică și europeană”, a declarat Frank-Walter Steinmeier, potrivit unui comunicat al președinției germane.

Totodată, președintele federal a salutat eforturile de reformă și cursul pro-european continuu al Chișinăului.

Germania este conștientă de provocările imense cu care se confruntă Republica Moldova în calitate de vecină a Ucrainei, în imediata vecinătate a războiului de agresiune al Rusiei, și va continua să sprijine țara cu toată puterea sa, se mai spune în comunicatul citat.

Premiul pentru democrație care va fi oferit președintei Maia Sandu la Leipzig are și o componentă bănească, în valoare de 25 de mii de euro, sumă pe care „președinta o va dona”, a precizat Președinția de la Chișinău.

• Te-ar putea interesa și: „Premiu, nu cadou”. CNA spune că Maia Sandu poate lua 30.000 de euro de la Primăria Timișoara

Programul vizitei șefei statului mai include o întrevedere cu președinta Bundestagului (Parlamentul german), Bärbel Bas.

„Președinta va aborda subiecte cum ar fi sprijinul Germaniei pentru economia R. Moldova afectată de războiul din Ucraina, procesul de aderare la UE și cooperarea pentru stabilitatea regională”, a anunțat Administrația Prezidențială, în ajunul vizitei Maiei Sandu în Germania.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Totodată, președintele Parlamentului a confirmat participarea Republicii Moldova la Conferința pentru reconstrucția Ucrainei, care va avea loc la Berlin, pe 11-12 iunie, precum și la Summitul de pace pentru Ucraina, găzduit de Elveția pe 15-16 iunie - evenimente la care se așteaptă participarea a zeci de lideri din întreaga lume.

„Republica Moldova și Ucraina au aceleași aspirații - să facă parte din marea familie europeană, într-o lume a păcii și a libertății. Pentru aceasta, împreună cu colegii din Ucraina ne facem temele pentru acasă, așa încât, în cel mai scurt timp, să deschidem negocierile cu Uniunea Europeană”, a spus Igor Grosu după întâlnirea cu deputații ucraineni Mihail Radutski și Mikola Stefanciuk.

În discuție s-au aflat și „modalitățile” prin care Republica Moldova ar putea ajuta Ucraina să facă față agresiunii ruse, se mai spune într-un comunicat al legislativului, fără alte precizări.

Kievul a îndemnat autoritățile moldovene să condamne Moscova pentru deportarea copiilor ucraineni din zonele de conflict, un îndemn lansat de vicepreședinta Radei Supreme, Olena Kondratiuk, în timpul unei recente vizite la Chișinău. Potrivit Kievului, de la începutul războiului, peste 20 de mii de copii ucraineni au fost duși cu forța în Rusia.

• Te-ar putea interesa și: Vicepreședinta Radei de la Kiev mulțumește Chișinăului pentru sprijinul oferit refugiaților

De la începutul războiului din Ucraina, peste 1,4 milioane de ucraineni au intrat în Republica Moldova. În prezent, în Moldova se află peste 117 mii de refugiați ucraineni, în mare parte femei și copii. Pe 1 martie, Chișinăul a prelungit cu încă un an mecanismul de protecție temporară pentru aceștia, oferindu-le cazare temporară în centre de plasament și acces la sănătate și educație.

Totodată, Moldova a devenit o țară importantă și pentru tranzitul mărfurilor ucrainene. În 2023, peste 1,2 milioane de tone de produse din Ucraina, în mare parte cereale, au tranzitat Republica Moldova către UE.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În perioada 17 mai – 17 iunie 2024, forțele rusești de menținere a păcii intenționează să efectueze manevre de verificare prin mișcare a capacităților tehnicii blindate staționate la posturile de pacificare, potrivit unui comunicat al delegației moldovene în CUC.

„Anunțul a venit la câteva ore după încheierea ședinței Comisiei Unificate de Control, la care nu a fost abordat subiectul respectiv”, se arată în mesajul publicat.

Delegația Republicii Moldova a declarat că condamnă asemenea „inițiative inoportune” în contextul situației regionale de securitate.

„Recurgerea demonstrativă și repetată la astfel de acțiuni necoordonate este o dovadă în plus de încălcare brutală a principiilor misiunii de menținere a păcii pe râul Nistru”, mai precizează delegația, atenționând asupra unor „posibile consecințe nedorite”.

Ultimul incident legat de contingentul militar rusesc de menținere a păcii în Zona de Securitate de la Nistru a fost semnalat în aprilie 2024.

Militarii ruși au desfășurat antrenamente pe care Chișinăul le-a calificat drept ilegale, „provocatoare” și „contrare principiilor de pacificare”.

Exercițiile au fost ținute în preajma posturilor de control de lângă localitățile Dubăsari, Cocieri, Bender, Fârlădeni și Hagimus.

Aceștia au mai desfășurat exerciții la posturile de menținere a păcii, fără notificarea CUC, și pe 22 decembrie 2023.

În timpul aplicațiilor, forțele rusești au folosit arme, echipamente și tehnică militară.

Reprezentanții Chișinăului afirmă că militarii ruși și forțele separatiste transnistrene au blocat deplasarea observatorilor OSCE la fața locului.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Reconstrucția a inclus și amenajarea unei benzi speciale ce va permite fluidizarea traficului, atât pentru camioane, cât și pentru autocare. Totodată, autoturismele cu pasageri nu vor mai fi obligate să se oprească la punctul de control moldovenesc, deoarece toate procedurile de control vor fi efectuate de partea ucraineană, potrivit Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale de la Chișinău.

„Este un moment important de conexiune între cele trei țări. Angajamentul nostru de a sprijini Ucraina în reconstrucția infrastructurii rămâne puternic. Vrem să permitem transportului să treacă ușor dinspre Ucraina spre UE și viceversa, prin intermediul Republicii Moldova”, a declarat Secretarul de stat, Mircea Păscăluță, cu ocazia inaugurării punctului de trecere pe 16 mai.

Proiectul a fost posibil datorită eforturilor comune dintre Republica Moldova, Ucraina, România și partenerii din SUA și UE, în contextul întâlnirilor Quint Meeting, a precizat sursa citată.

Comisia Europeană a sprijinit lucrările la acest punct de trecere în cadrul inițiativei privind culoarele de solidaritate. În plus, UE a alocat până la 11 milioane de euro pentru alte lucrări substanțiale de renovare și pentru posibila extindere a punctului de trecere a frontierei, precum și pentru dezvoltarea altor infrastructuri de frontieră prioritare, informează un comunicat al Executivului comunitar.

• Te-ar putea interesa și: Punctul de trecere a frontierei Novosaviţkoe - Kuciurgan devine operațional

Comisarul pentru transporturi, Adina Vălean, a declarat că atractivitatea acestei rute va crește după inaugurarea punctului de trecere renovat.

„De la înființarea culoarelor de solidaritate în luna mai 2022, coridorul Dunării a fost un excelent exemplu de cooperare strânsă între Ucraina, Republica Moldova și România – cea mai mare parte a mărfurilor care ies din și intră în Ucraina au folosit acest coridor în ultimii doi ani, costurile logistice fiind comparabile cu cele pentru ruta Mării Negre. Cu sprijinul nostru, punctul îmbunătățit de trecere a frontierei dintre Ucraina și Moldova de la Reni va reduce și mai mult timpul de așteptare la frontieră și, astfel, va spori atractivitatea acestei rute”, a declarat Adina Vălean.

Până în prezent, culoarele de solidaritate au permis Ucrainei să exporte peste 136 de milioane de tone de mărfuri, inclusiv cereale, minereuri și oțel, și să importe peste 52 de milioane de tone de mărfuri de care are nevoie. Culoarele de solidaritate au generat venituri de aproximativ 50 de miliarde de euro pentru economia Ucrainei și au permis importul în Ucraina de bunuri din UE în valoare de aproximativ 107 miliarde de euro, potrivit Comisiei Europene.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Fico se află într-o stare gravă, dar stabilă și poate vorbi puțin, a declarat președintele ales al țării, Peter Pellegrini, joi, la o zi după atentatul asupra premierului slovac, care a zguduit Europa.

Împușcat pe 15 mai, când ieșea de la o întâlnire guvernamentală în orașul Handlova din centrul țării, Fico a fost transportat cu elicopterul în capitala regională Banska Bystrica și supus unei intervenții chirurgicale. Portalul de știri aktuality.sk a relatat că un consiliu de medici va discuta luni dacă situația pacientului permite transportarea la Bratislava.

Atentatul asupra premierului slovac populist, în vârstă de 59 de ani, a fost prima tentativă majoră de asasinat asupra unui lider politic european în peste 20 de ani și a atras condamnări internaționale.

Analiștii politici și parlamentarii spun că acest eveniment a expus un climat politic din ce în ce mai tensionat și polarizat atât în Slovacia, cât și în întreaga Europă.

• Citește și: Starea premierului slovac Fico este stabilă, după atentatul asupra sa

Făptașul a fost reținut pe loc în momentul atacului, fiind un bărbat de 71 de ani, despre care presa a scris că a fost paznic la un centru comercial, dar că este și autor a trei cărți de poezie și membru al Uniunii Slovace a Scriitorilor.

Autoritățile au spus că atacul este motivat politic, dar că autorul lui este un „lup singuratec”, care nu face parte din vreo grupare organizată.

Un admirator al premierului ungar Viktor Orban, Fico este o figură controversată care a împărțit multă vreme societatea în Slovacia și a cauzat îngrijorare peste granițele ei. Revenirea sa la putere anul trecut, pe o platformă pro-rusă, a stârnit îngrijorări printre membrii Uniunii Europene și NATO că ar putea abandona cursul pro-occidental al țării sale, în special în ceea ce privește Ucraina.

Fico și Orban au criticat amândoi livrările de arme occidentale către Ucraina.

Vineri, Orban a spus la radioul public ungar că Fico se zbate „între viață și moarte” și că, chiar dacă se va însănătoși, nu-și va putea relua activitatea timp de multe luni, într-un moment critic înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, programate pentru începutul lunii viitoare.

„Ne aflăm în fața unei alegeri care va decide nu doar cine sunt membrii Parlamentului European, ci, împreună cu alegerile din SUA, poate determina cursul războiului și păcii în Europa”, a declarat Orban, care este la rândul său un admirator al stilului autoritar al liderului rus, Vladimir Putin.

După Reuters și AP (editor - Alexandru Eftode)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit Direcției educație a Primăriei Chișinău, astfel autoritățile vor să atragă și să mențină tinerii specialiști în pedagogie, în condițiile în care numai în Chișinău lipsesc circa 200 de specialiști.

Primăria urmează să ofere compensații pentru 300 de persoane, în sumă totală de 5,4 milioane de lei.

• Te-ar putea interesa și reportajul: Școlile din sate, fără profesori de educație fizică. O directoare împarte orele de sport cu învățătoarea

Pentru a atrage tinerii specialiști în sistemul educațional, Ministerul Educației a decis să dubleze bursele la pedagogie. Totodată, un sfert din cele circa 8.700 de locuri în universitățile finanțate de la bugetul de stat în anul de studii 2024-2025 vor fi la științele educației. În acest fel, autoritățile speră să acopere cele peste 2.000 de posturi vacante de profesori și educatori în școlile și grădinițele din Moldova.

Din acest an, absolvenții facultăților pedagogice vor primi, în decurs de 5 ani, o indemnizație de 200.000 de lei și vor beneficia de scutire la achitarea serviciilor comunale. În trecut, ei primeau 120.000 de lei timp de 3 ani.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Romgaz intenționează să își extindă furnizarea de gaze naturale la nivel regional, a anunțat directorul general al companiei, Răzvan Popescu.

„Demersul înregistrării Sucursalei Romgaz la Chișinău se înscrie în sfera acțiunilor pe care compania le derulează în scopul extinderii activității de furnizare gaze la nivel regional, obiectiv prevăzut în strategia companiei pentru perioada 2021 – 2030”, a declarat Popescu.

Potrivit lui, Romgaz dorește să contribuie la asigurarea securității în aprovizionare cu gaze naturale în Republica Moldova, iar „pasul făcut azi asigură premisele atingerii acestui deziderat”, menționează directorul executiv al companiei, într-un comunicat de presă.

• Te-ar putea interesa și: Podcastul „În esență...” | Cum „unirea electrică” cu România va schimba harta electro-energetică a R. Moldova

După deschiderea sucursalei la Chișinău, urmează obținerea licenței de furnizare a gazelor.

„În perioada imediat următoare, Romgaz va realiza demersurile necesare obținerii licenței de furnizare de gaze naturale pe teritoriul Republicii Moldova”, a declarat și Aristotel Jude, directorul general adjunct al Romgaz.

De la începutul războiului în Ucraina, autoritățile moldovene depun eforturi pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze și reducerea dependenței de concernul rus Gazprom.

În ianuarie 2024, Republica Moldova a aderat, împreună cu Ucraina și Slovacia, la coridorul vertical de transport al gazelor naturale, o structură menită să asigure conectivitatea energetică în Europa Centrală și de Sud Est, alăturându-se astfel Greciei, Bulgariei, României și Ungariei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Pleșcanov a fost reținut pe 10 iunie 2022 și apoi condamnat de regimul de la Tiraspol la trei ani și două luni de detenție, după ce a criticat războiul declanșat de Rusia în Ucraina, dar și prezența militară rusă ilegală în regiunea transnistreană.

Activistul a fost eliberat printr-un așa-numit decret de grațiere semnat de liderul administrației de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, notează portalul „Zona de Securitate”.

Victor Pleșcanov a declarat publicației după ce a fost pus în libertate că în perioada următoare vrea să se ocupe de starea sa de sănătate și să petreacă timpul cu familia. „Vreau să vă asigur că detenția nu mi-a schimbat valorile, principiile și convingerile”, a declarat Victor Pleșcanov pentru „Zona de Securitate”.

Pleșcanov a ținut să transmită mulțumiri tuturor celor care au făcut demersuri ca eliberarea lui să fie posibilă, exprimând recunoștință Misiunii OSCE în Moldova, ambasadei SUA, ambasadei Marii Britanii și altor misiuni diplomatice și organizații neguvernamentale.

• Te-ar putea interesa și: Drepturile omului în regiunea transnistreană, subiect „dureros și problematic”

Pretinsa grațiere a fost oferită fără condiționări, iar dosarul său nu a fost făcut public.

Anunțând eliberarea activistului, Biroul politici de reintegrare de la Chișinău a mulțumit pentru „implicare activă și conlucrare” în acest caz Misiunii OSCE, ambasadelor SUA, Marii Britanii și statelor UE, Asociației Obștești „Promo-LEX”, apărătorilor drepturilor omului și tuturor celor care au mediatizat și monitorizat cazul respectiv, contribuind la eliberarea lui Pleșcanov.

Biroul politici de reintegrare a îndemnat în mod repetat Tiraspolul să dea curs apelurilor sale „și pe alte cazuri individuale de rezonanță, conform exemplelor lui Pleșcanov V. și Glijin A., cu eliberarea neîntârziată și a celorlalți cetățeni ai Republicii Moldova ce sunt ilegal încarcerați și persecutați în regiune: Dimov Al., Menzarari S., Dudnic Vl., Ermurachi M., Malîșev A., Pogorlețchii V. ș.a.”.

Potrivit Promo-Lex, inițial, Victor Pleșcanov a fost condamnat la cinci zile de închisoare pentru „huliganism”, după ce a afirmat în public la Tiraspol că va arbora steagul Ucrainei pe balconul său, și pentru că ar fi insultat așa-numitul minister al securității de stat de la Tiraspol. Apoi, după percheziții la domiciliu, soția sa a fost informată că verbal că împotriva activistului a fost pornită o „cauză penală” pentru „incitare la extremism prin intermediul internetului și a mass-media”. Însă după cele cinci zile de arest, Pleșcanov nu a mai fost eliberat din detenție, iar pe 26 septembrie 2022 un pretins tribunal de la Tiraspol l-a „condamnat” într-o ședință cu ușile închise la 3 ani și 2 luni de privare de libertate pentru „incitare la extremism”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te