Linkuri accesibilitate

Acordul de la Copenhaga analizat de presa americană


Președintele Barack Obama la sosirea la Copenhaga
Președintele Barack Obama la sosirea la Copenhaga

Presedintele Obama, ajutat de China, India, Brazilia si Africa de Sud, a facilitat obtinerea unei intelegeri cu care sint de acord cei mai multi delegati, reprezentind 193 de tari.

Cum sint analizate in Statele Unite, rezultatele reuniunii de la Copenhaga, vizind contracararea incalzirii globale? – Corespondentul Europei Libere la Washington, Valeriu Sela.

Intr-un editorial aparut in cotidianul New York Times se arata ca negocierile din Danemarca nu au adus nici un mare succes, dar nici nu au esuat lamentabil, asa cum prevedeau unii. In ciuda pregatirilor, care au durat peste doi ani, reuniunea nu a produs un acord, care sa oblige partile. Ceea ce liderii prezenti au obtinut este o intelegere interimara, care prevede reducerea emisiilor de gaze toxice.

Editorialistul de la New York Times apreciaza ca rezultatele obtinute la Copenhaga nu sint de neglijat, daca se tine cont de diferentele de viziune si interese, care exista intre tari dezvoltate si state in curs de dezvoltare. Editorialul apreciaza ca presedintele Obama a jucat un rol important – a sosit la reuniune intr-un moment in care convorbirile pareau sa esueze, a petrecut acolo 12 ore de negocieri si a obtinut concesii decisive din partea chinezilor.

Confruntat cu o criza de timp, presedintele – ajutat de China, India, Brazilia si Africa de Sud – a facilitat obtinerea unei intelegeri cu care sint de acord cei mai multi delegati, reprezentind 193 de tari. New York Times considera ca acordul are doua componente importante. Prima este oferta de 100 de miliarde de dolari – ajutor din partea tarilor industrializate pentru cele sarace, urmind ca acestea din urma sa recurga la surse nepoluante de energie. Oferta a avut un efect major asupra tarilor sarace, care anterior amenintau ca se vor retrage de la negocieri. Al doilea aspect este faptul ca China a acceptat sa se supuna unui regim de verificari. Acest aspect este esential pentru sprijin in Congresul American, unde membrii insista ca masurile luate de Beijin sa fie transparente.

Dar pentru Barack Obama, partea dificila de-abia acum incepe. El a promis reducerea emisiilor de gaze toxice cu 17% pina in 2020 si sa ofere o parte a ajutorului de 100 de miliarde de dolari – dar pentru ca aceste promisiuni sa se materializeze presedintele are nevoie de sprijinul Senatului. Si nu va fi deloc usor. Editorialul din New York Times arata ca maniera in care s-au desfasurat convorbirile de la Copenhaga ridica din nou problema in ce masura astfel de forumuri de larga reprezentare sint eficace atunci cind se incearca obtinerea unui rezultat. Editorialistul este de parere ca in ciuda parcursului sinuos al convorbirilor este greu de imaginat ca un alt tip de forum ar putea sa angajeze intr-o masura similara un numar atit de mare de tari.
XS
SM
MD
LG