Linkuri accesibilitate

Ştiri

În noul proces intentat lui Mihail Hodorkovski Procuratura cere o pedeapsă cu închisoarea de 14 ani

Procurorii ruşi au cerut la noul proces impotriva fostului proprietar al companiei Yukos Mihail Hodorkovski şi a partenerului sau de afaceri Platon Lebedev, 14 de inchisoare pentru cei aflati deja in detentie de 8 ani. Ei sunt acum acuzati de deturnare de fonduri şi frauda in valoare de 27 de miliarde de dolari. Verdictul este asteptat peste cateva saptamini.

Vezi ultimele știri

Germania simplifică procedurile de acordare a vizelor pentru muncitorii calificați

Guvernul de la Berlin susține că ar avea nevoie de circa 400.000 de muncitori străini angajați anual, pentru a menține echilibrul pe piața forței de muncă.
Guvernul de la Berlin susține că ar avea nevoie de circa 400.000 de muncitori străini angajați anual, pentru a menține echilibrul pe piața forței de muncă.

Autoritățile germane accelerează procedurile de emitere a vizelor pentru muncitorii calificați, aflați la mare căutare pe piața forței de muncă din țară. Ministerul Afacerilor Externe de la Berlin susține că progresul se va datora digitalizării și centralizării proceselor birocratice.

La o reuniune a Partidului Verzilor din această săptămână, de la Berlin, membra formațiunii, șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, a oferit spre exemplu cazul ambasadei de la New Delhi, unde perioada de așteptare pentru o viză a fost redusă la doar două săptămâni, scrie DPA.

„Anterior, aceasta era de nouă luni”, a spus Baerbock, care a notat că rezultatul se datorează în special proceselor de digitalizare și centralizare a proceselor de emitere a vizelor.

Ministerul Afacerilor Externe de la Berlin dorește să continue procesul, estimând că ar avea nevoie de o creștere cu 63% a numărului de vize emise pentru a atinge ținta de 400.000 de persoane, care ar fi suficienți pentru a menține acest „flux” de import a cadrelor calificate în economia germană.

Inițiativa însă se lovește de reticența ministrului liberal al finanțelor, Christian Lindner, care potrivit DPA, ar dori să taie din fondurile alocate pentru IT și angajări, în încercarea de a menține un buget federal echilibrat.

Partidul Verzilor însă insistă pe această politică de simplificare a vizelor, șefa grupului parlamentar, Katharina Dröge, afirmând în timpul aceleași reuniuni că e nevoie de un „pact social pentru o cultură a bun-venitului”.

„Ne propunem să simplificăm și mai mult barierele și accesul pe piața germană a muncii și facem apel la o dezbatere politică care să evite alimentarea prejudecăților”, a declarat ea. Lucrătorii calificați străini trebuie să se simtă ca acasă în Germania, a adăugat Dröge.

La 19 ianuarie, Parlamentul Germaniei a adoptat mai multe modificări legislative care înlesnesc obținerea cetățeniei. Astfel, aceasta poate fi obținută după o ședere de cinci ani în țară, iar în cazul copiilor născuți în Germania și care au un părinte ce a locuit legal cel puțin cinci ani în țară, va fi acordată automat.

Facilitarea obținerii cetățeniei germane vine aproape odată cu adoptarea unei noi legi, mai aspre, împotriva imigrației ilegale.

Recent, Germania a declarat „țări sigure” R. Moldova și Georgia, ceea ce face mai ușoară deportarea solicitanților de azil din cele două state, făcând obținerea azilului ca și imposibilă.

La finele anului 2023, Germania a încheiat un acord cu Georgia care facilitează deportările, dar și imigrarea în regim legal. În prezent, Berlinul mai negociază astfel de acorduri cu încă cinci țări, în frunte cu Moldova. Celelalte sunt Kenya, Columbia, Uzbekistan, Kârgâzstan și Maroc.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Liderii europeni vor promite continuarea sprijinului pentru R. Moldova, inclusiv în ce privește alegerile și referendumul de la toamnă

Imagine de la summitul Comunității Politice Europene, găzduit de R. Moldova pe 1 iunie 2023
Imagine de la summitul Comunității Politice Europene, găzduit de R. Moldova pe 1 iunie 2023

La summitul lor de la sfârșitul lunii curente, liderii celor 27 de țări din Uniunea Europeană vor promite continuarea asistenței pentru R. Moldova, inclusiv în contextul alegerilor prezidențiale de la toamnă și al referendumului privind aderarea la UE.

Promisiunea este cuprinsă într-o ciornă a declarației finale a summitului UE din 27-28 iunie, văzută de Europa Liberă.

„Uniunea Europeană va continua să furnizeze întregul sprijin necesar R. Moldova pentru a face față provocărilor ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, și pentru a consolida rezistența, securitatea și stabilitatea țării în fața activităților destabilizatoare ale Rusiei, inclusiv în contextul alegerilor și referendumului de la toamnă”, se spune în document.

În document se salută, printre altele, angajamentele bilaterale luate de statele membre față de Moldova în cadrul Misiunii de Parteneriat a Uniunii Europene (EUPM Moldova), dedicată consolidării apărării țării, pe fondul războiului din Ucraina.

Ciorna de declarație văzută de EL salută începerea negocierilor de aderare la UE cu Republica Moldova, într-un semnal că liderii europeni contează că aceasta va avea loc înaintea summitului, anume la o conferință interguvernamentală pe 25 iunie, la fel ca și în cazul Ucrainei.

Proiectul de declarație este consacrat în cea mai mare măsură tocmai Ucrainei, pe fondul intensificării eforturilor occidentale de a nu permite Rusiei să capete avantaj pe front, după o perioadă în care livrările de arme pentru Kiev au stagnat.

Combaterea „activităților” rusești de destabilizare în Moldova

Noua promisiune de sprijin al UE împotriva tentativelor rusești de destabilizare a R. Moldova vine la scurt timp după ce Statele Unite, Canada și Marea Britanie au avertizat într-o declarație comună că Rusia ar putea încerca, cu ajutorul aliaților ei moldoveni, să provoace contestarea rezultatului alegerilor prezidențiale din octombrie, dacă nu vor fi câștigate de un candidat pro-rus.

În declarația finală a summitului din 27-28 iunie ar urma să fie formulate critici aspre la adresa conducerii Georgiei, țară candidată la aderare, care a adoptat recent o controversată lege a „agenților străini”, după model rusesc, reprimând protestele organizate de opoziție și societatea civilă împotriva noii legislații.

„Consiliul European cere autorităților georgiene să-și clarifice intențiile dând înapoi de la acest curs, care pune sub semnul întrebării parcursul spre UE al Georgiei”, se arată în ciorna declarației finale a summitului UE din 27-28 iunie.

Summitul va avea o semnificație specială și pentru că va fi ultimul dinaintea preluării președinției rotative pe șase luni de către Ungaria, țară care s-a opus mereu apropierii Ucrainei, dar nu și Moldovei, de Uniunea Europeană.

După acest summit, structurile UE vor trece printr-un proces de tranziție în lumina alegerilor pentru Parlamentul European, din 6-9 iunie, astfel că este de așteptat ca mari decizii să nu se ia, în domeniul politicii externe, în următoarele luni. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Energocom a rambursat prima tranșă de 100 milioane euro a unui împrumut de la BERD

SA Energocom a folosit un împrumut de la BERD, în perioada octombrie 2022 – ianuarie 2023, pentru diversificarea surselor de achiziție a gazelor și crearea stocurilor strategice.
SA Energocom a folosit un împrumut de la BERD, în perioada octombrie 2022 – ianuarie 2023, pentru diversificarea surselor de achiziție a gazelor și crearea stocurilor strategice.

Societatea pe Acțiuni Energocom a restituit la bugetul de stat 300 de milioane de lei din contul reducerii capitalului social. Suma face parte din mijloacele financiare injectate pe parcursul anului 2022, a anunțat compania fondată și controlată în totalitate de guvernul de la Chișinău.

„Măsura este prevăzută în Legea bugetului de stat, conform căreia până la sfârșitul anului 2024 societatea va organiza procedura de achiziționare a 1 300 000 de acțiuni proprii. Respectiv, până la sfârșitul anului, SA Energocom va achita integral, eșalonat, către bugetul de stat, toată suma de 1,3 miliarde de lei”, precizează un comuniat al instituției.

În decembrie 2023, SA Energocom a întors la bugetul de stat o altă tranșă în valoare de 1 miliard de lei, ca urmare a unei dispoziții a Comisiei pentru Situații Excepționale.

Potrivit companiei, deciziile de rambursare vin în contextul stabilizării pieței gazelor naturale.

Energocom spune că, tot pe 18 iunie, a restituit 65 de milioane de euro Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), închizând prima tranșă (ciclul 2 de utilizare) de 100 de milioane de euro, după ce în luna mai a fost făcut un transfer de 35 de milioane de euro.

„Scopul împrumutului BERD este diversificarea surselor de achiziție a gazelor naturale și crearea stocurilor strategice. Primele două tranșe ale creditului, în valoare totală de 300 de milioane de euro, au fost închise, rămânând activă tranșa 3, în valoare de 165 de milioane de euro. Aceasta, împreună cu cele circa 34 de milioane de euro sub formă de grant din partea Guvernului Norvegiei, vor fi folosite la necesitate în viitorul sezon de încălzire, pentru a asigura țara cu resurse energetice”, notează instituția.

SA Energocom a folosit un împrumut de la BERD, în perioada octombrie 2022 – ianuarie 2023, pentru diversificarea surselor de achiziție a gazelor și crearea stocurilor strategice, în contextul amenințărilor concernului rus Gazprom de a sista livrarea gazelor naturale.

Autoritățile moldovene susțin că nu mai depind de livrările de la Gazprom, după ce SA Energocom a început să procure gaze de pe piața internațională.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Deputatele îi vor solicita lui Nantoi să-și ceară scuze pentru fraza despre „moldovence frumoase care vor deservi soldați ruși în bordeluri”

Oazu Nantoi crede că indignarea referitoare la discursul său este motivată politic.
Oazu Nantoi crede că indignarea referitoare la discursul său este motivată politic.

Președinta Platformei Femeilor Deputate din Parlament, Doina Gherman, a spus Europei Liberă că, la următoarea ședință a legislativului, Platforma va cere deputatului Oazu Nantoi să-și ceară scuze pentru fraza despre „moldovencele frumoase” care ar putea „deservi soldați ruși în bordeluri”.

Vicepreședinta legislativului, deputata PAS Doina Gherman, consideră că Nantoi „trebuie să-și ceară scuze pentru ofensele pe care le-a adresat”. La următoarea ședință a legislativului, Platforma Femeilor Deputate din Parlament îi va solicita lui Nantoi „să clarifice declarațiile făcute anterior și eventual să-și ceară scuze”.

Totuși, Gherman este convinsă că declarațiile „au fost scoase din context” și că Nantoi „nu le-a avut în vedere”.

Platforma Femeilor Deputate reunește parlamentarele din toate partidele și a fost concepută ca un cadru de cooperare pentru promovarea drepturilor femeilor în țară, promovarea echității și egalității în drepturi a femeilor, prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, dar și pentru a contribui la promovarea independenței și abilitării economice a femeilor și a politicilor prietenoase familiei prin inițiativă și sprijin legislativ.

Într-un discurs critic la adresa exponenților Rusiei în R. Moldova, rostit de la tribuna Parlamentului pe 14 iunie, deputatul PAS Oazu Nantoi a amintit de „fetele moldovence frumoase”, membre ale ansamblului de dansuri populare „Joc”, care au dansat „nu gratuit” pentru oligarhul fugar Ilan Șor, la Forumul economic de la St. Petersburg, din 5-8 iunie.

Nantoi a spus că „în condițiile lumii ruse în R. Moldova, fetele moldovence frumoase vor avea o perspectivă strălucită ca, pentru ruble, să deservească soldații ruși în bordeluri”, iar „tinerii” vor avea perspectiva de a deveni „carne de tun”.

După ce declarația a fost criticată în presă și pe rețelele sociale, deputatul PAS a insistat asupra discursului său și l-a publicat pe Facebook, cu introducerea: „Am făcut o declarație în plenul Parlamentului – m-a răzbătut! Și e absolut firesc ca tot soiul de «mraziuri» putiniste să pornească interpretările lor perverse”.

La trei zile după declarația lui Nantoi, deputata socialistă Adela Răileanu, membră a Platformei Femeilor Deputate, a criticat „insulta scandaloasă la adresa femeilor din Moldova”.

Ea crede că Nantoi a avut un „comportament lipsit de respect”, care subminează „demnitatea” nu doar a femeilor moldovence, ci și a Parlamentului. Răileanu s-a arătat dezamăgită de faptul că nu a existat o reacție fermă din partea Platformei Femeilor Deputate și și-a îndemnat colegele să condamne public discursul lui Nantoi. Biroului Permanent al Parlamentului i-a cerut să sancționeze comportamentul deputatului.

Oazu Nantoi a spus Europei Libere că a aflat de la Adela Răileanu că în Parlament există o platformă a femeilor deputate, care, de altfel, este condusă de colega lui de fracțiune, Doina Gherman. Dar Nantoi crede că mai importat este faptul că Răileanu face parte din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor.

Astfel, Nantoi crede că Răileanu l-a criticat la „indicațiile de la experți în manipulare a opiniei publice de la Kremlin” ca să distragă atenția publică de la esența discursului lui despre „regimul fascist din Federația Rusă”, care ar „pune la cale o lovitură de stat” în R. Moldova, pentru a sabota referendumul și alegerile prezidențiale din octombrie.

Deputatul a evitat să spună dacă regretă sau nu formularea criticată și a atras atenția că ea a fost făcută în „contextul lumii ruse”.

În anul 2023, majoritatea PAS a votat, în prima lectură, o nouă lege cu privire la statutul, conduita și etica deputatului. Aceasta prevede constituirea unei comisii de etică și sancțiuni pentru încălcarea ordinii ședințelor.

Printre altele, legea interzice parlamentarilor „să facă declarații calomnioase în adresa deputaților, altor demnitari, funcționari ori persoane”.

„Deputatul nu are dreptul să lezeze onoarea, demnitatea și reputația profesională ale deputaților, să utilizeze expresii sau cuvinte jignitoare, indecente și/sau calomnioase și gesturi obscene”, se menționează în proiectul de lege.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Adunarea Populară cere președintei Maia Sandu să respingă legea ce desființează Curtea de Apel Comat

Curtea de Apel de la Comat
Curtea de Apel de la Comat

Conducerea Adunării Populare a autonomiei găgăuze a cerut președintei Maia Sandu să nu promulge legea de revizuire a hărții juridice a Republicii Moldova prin care a fost desființată Curtea de Apel de la Comat.

Într-o scrisoare semnată de președintele Adunării Populare, Dmitri Constantinov, se spune că legea adoptată de Parlament la 13 iunie ar promova ceea ce el a numit „o agendă anticonstituţională de demontare a autonomiei găgăuze și de încălcare a drepturilor poporului găgăuz”, care în felul acesta ar fi privat de dreptul la justiție.

Șeful Adunării Populare susține că modificările sunt „discriminatorii” și ar fi în contradicție și cu legea privind statutul juridic special al UTA Găgăuz-Yeri. El a deplâns faptul că nici Guvernul, nici Parlamentul nu au luat în considerare sesizările anterioare ale autorităților și locuitorilor autonomiei găgăuze.

„Dacă toate circumscripțiile judiciare din țară sunt formate pe baza criteriului teritorial, atunci localitățile din raionul Vulcăneşti, care fac parte din UTA Găgăuzia, unde trăiesc găgăuzii și alte minorități naționale (bulgari, ucraineni, ruși etc.), care au ca limbă de comunicare interetnică limba găgăuză și limba rusă, sunt transferate sub jurisdicția judiciară a unității administrativ-teritoriale Cahul, care nu face parte din UTA Găgăuzia. Procedura judiciară la Judecătoria Cahul se desfășoară doar în limba română, pe care, din păcate, locuitorii raionului Vulcăneşti nu o posedă - un factor care, împreună cu distanta geografică de la Cahul, va servi ca un obstacol serios pentru locuitorii acestor localități în accesul la justiție și apărarea judiciară a drepturilor și libertăților încălcate”, afirmă, între altele, Dmitri Constantinov.

Conducerea Adunării Populare declară că propunerea de „lichidare a instanțelor de judecată din autonome” și transferul acestora sub alte jurisdicții, din alte unități administrativ-teritoriale, este „absolut inacceptabilă pentru locuitorii autonomiei”.

Scrisoarea a fost publicată pe 17 iunie, pe pagina de internet a Adunării Populare, dar este datată cu 13 iunie.

La începutul lunii aprilie, Parlamentul a început examinarea unor amendamente de revizuire a hărții judiciare a Republicii Moldova. Principala noutate a proiectului a fost crearea Curții de Apel Sud, prin comasarea Curții de Apel Comrat și a Curții de Apel Cahul. Potrivit modificărilor aprobate de Parlament, instanțele vor continua să activeze în sediile lor actuale, dar președintele Curții de Apel Sud va avea sediul la Cahul. Tot la Cahul, va fi mutat sediul secundar de la Vulcănești al Judecătoriei Comrat. Astfel, Judecătoria Cahul va avea sedii secundare în Taraclia (raion cu populația majoritară bulgară), Vulcănești (oraș al autonomiei găgăuze) și în Cantemir.

Dacă va fi promulgată de șefa statului, noua hartă judiciară va intra în vigoare la șase luni după publicarea legii în Monitorul Oficial.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Thailanda devine a treia țară din Asia cu căsătorii de același sex

Legea egalității conjugale a fost aprobată marți în Senatul thailandez în a doua și a treia lectură, aproape cu unanimitate de voturi.
Legea egalității conjugale a fost aprobată marți în Senatul thailandez în a doua și a treia lectură, aproape cu unanimitate de voturi.

Senatul Thailandei a aprobat marți o lege care permite căsătoriile cuplurilor de același sex, încununarea eforturilor de două decenii ale activiștilor și politicienilor. Proiecte similare de lege nu au ajuns în trecut pe agenda legislativului.

Legea a fost adoptată cu votul aproape tuturor legislatorilor din camera superioară a parlamentului de la Bangkok. Ea mai trebuie aprobată de rege și intră în vigoare la 120 de zile de la publicarea în Gazeta Regală (Monitorul Oficial).

Thailanda, cu cei 71 de milioane de locuitori ai ei, devine astfel prima țară din Asia de Sud-Est cu egalitate conjugală, fiind a treia din Asia, după Taiwan și Nepal.

În zona Asia-Pacific, mai au asemenea legi doar Australia și Noua Zeelandă.

Votul a avut loc într-o atmosferă de sărbătoare, activiștii și deputații dansând și agitând drapele în culorile curcubeului pe culoarele Parlamentului.

„Suntem mândri că am făcut istorie”, a spus Plaifah Kyoka Shodladd, membră în comisia pentru egalitate conjugală a parlamentului, citată de Reuters.

„Astăzi dragostea a triumfat asupra prejudecății... după o luptă de peste 20 de ani, astăzi putem spune că țara are egalitate conjugală”.

Reuters amintește că Thailanda, una din cele mai îndrăgite destinații turistice ale Asiei, deja are o cultură LGBT+ puternică, fiind cunoscută pentru acceptarea socială a diferitelor orientări sexuale.

Premierul thailandez Srettha Thavisin, în centru, jos, salută participanții la marșul Pride de la Bangkok, la 1 iunie 2024.
Premierul thailandez Srettha Thavisin, în centru, jos, salută participanții la marșul Pride de la Bangkok, la 1 iunie 2024.

La începutul lunii curente, mii de oameni au participat la un mare marș Pride pe străzile Bangkokului, inclusiv premierul Srettha Thavisin, care a purtat o cămașă în culorile curcubeului.

În Asia, alte țări în care drepturile persoanelor LGBT+ sunt în ascensiune, iar căsătoriile lor sunt subiectul unor inițiative legislative, sunt Japonia, India sau Vietnam.

În emisfera vestică (America de Nord, Centrală și de Sud) aproape toate țările au adoptat legi pentru egalitate conjugală, ca și în Uniunea Europeană, unde drepturile cuplurilor de același sex nu sunt recunoscute în niciun fel doar de o mână de țări estice, ca Bulgaria, Lituania, România, Polonia sau Slovacia. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Președintele Italiei la Chișinău: Sprijinim ferm și univoc aderarea R. Moldova la UE

Președintele Italiei, Sergio Mattarella, împreună cu președinta R. Moldova, Maia Sansu, în cadrul vizitei oficiale la Chișinău
Președintele Italiei, Sergio Mattarella, împreună cu președinta R. Moldova, Maia Sansu, în cadrul vizitei oficiale la Chișinău

O declarație în sprijinul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost semnată la Chișinău, pe 19 iunie, cu ocazia vizitei președintelui Italiei, Sergio Mattarella.

Documentul a fost semnat în prezența liderului italian și a președintei Maia Sandu, după discuțiile pe care cei doi le-au purtat la Președinție.

La conferința de presă comună ce a urmat, președintele Italiei, Sergio Mattarella, a reafirmat sprijinul „deplin și univoc” al țării sale pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Totodată, Italia va continua să ajute Moldova să realizeze reformele necesare pentru a atinge standardele europene, și același lucru îl va face și pentru Ucraina, a spus Mattarella.

Președintele Italiei a menționat că vizita Maiei Sandu la Roma acum trei ani a permis o „relansare” a relațiilor bilaterale, pe care le-a caracterizat ca fiind „excelente”, atât economic, cât cultural și social. Totodată, el a apreciat contribuția numeroasei comunități a moldovenilor din Italia - despre care a spus că este „bine integrată și activă” - la dezvoltarea țării sale.

Sergio Mattarella a mulțumit Republicii Moldova și pentru participarea la misiunile de menținere a păcii sub egida ONU, misiuni realizate în parteneriat cu militarii italieni. „Este un semn bun de cooperare pentru pace, cu atât mai mult că la câteva sute de kilometri are loc un război”, a spus președintele Italiei, care a reafirmat angajamentul ferm al țării sale pentru integritatea teritorială a Ucrainei și identificarea unei soluții de pace conformă principiilor ONU.

La rândul său, președinta Maia Sandu a declarat că vizita președintelui Italiei transmite „un mesaj ferm de prietenie și de susținere” pentru Republica Moldova, mai cu seamă în actualul „context complicat” de securitate. Maia Sandu a mulțumit Italiei pentru „angajamentul ferm și univoc de susținere” a Moldovei pe calea integrării europene și pentru faptul că rămâne alături și de Ucraina.

Declarația comună în sprijinul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost semnată de vicepremierul pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, și viceministrul pentru Afaceri Externe și Cooperare Internațională al Italiei, Edmondo Cirielli.

Este pentru prima dată când reprezentanți ai guvernului Italiei semnează o astfel de declarație în susținerea unui stat candidat la admiterea în UE, precizează un comunicat de la Guvern.

„Extinderea Uniunii Europene este o investiție în pace, securitate, stabilitate și prosperitate. Italia recunoaște contribuția din ce în ce mai mare a Republicii Moldova la securitatea regională și europeană. Ne angajăm să aprofundăm cooperarea noastră bilaterală în domenii precum comerțul, investițiile, energia, securitatea, educația și schimburile culturale, consolidând și mai mult legăturile dintre popoarele noastre”, se spune, între altele, în declarația comună.

Un alt document a fost semnat de ministrul Culturii, Sergiu Prodan, și viceministrul italian de externe Edmondo Cirielli. Este vorba despre programul executiv de cooperare culturală între guvernele celor două țări pentru anii 2024 – 2027.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Capacitățile forțelor de ordine publică, consolidate cu sprijinul UE

Polițiștii și carabinierii asigură securitatea desfășurării marșului Pride la Chișinău, 16 iunie.
Polițiștii și carabinierii asigură securitatea desfășurării marșului Pride la Chișinău, 16 iunie.

Capacitățile forțelor de ordine publică din subordinea MAI vor fi consolidate în cadrul unui nou proiect, finanțat de Uniunea Europeană cu 2 milioane de euro. Proiectul EU4Public Order, cu o durată de trei ani, va fi realizat cu sprijinul Arma dei Carabinieri din Italia.

Proiectul urmărește „să consolideze responsabilitatea, transparența și profesionalismul” forțelor de ordine publică, dar și capacitățile tehnice și de management ale acestora la „cele mai bune standarde” ale UE.

„Prin noul nostru proiect, ne propunem să consolidăm capacitățile instituționale și operaționale ale forțelor de aplicare a legii din Republica Moldova în domeniul securității și ordinii publice, acordând o atenție deosebită forțelor de carabinieri din Moldova, promovând în același timp drepturile omului”, a declarat ambasadorul Uniunii Europene, Jānis Mažeiks, la ceremonia de semnare a acordului, care a avut loc la MAI, pe 17 iunie.

La rândul său, ambasadorul Italiei la Chișinău, Lorenzo Tomassoni, a declarat că proiectul urmărește să contribuie la dezvoltarea capacităților Inspectoratului General de Carabinieri, consolidarea statului de drept și protecția drepturilor omului. „Este un lucru important pentru Republica Moldova, care la momentul actual se confruntă cu o serie de amenințări, atât pe plan intern, cât și extern”, a specificat ambasadorul.

Activitățile din cadrul proiectului EU4Public Order vor include „formare și consultanță, precum și modernizarea echipamentului digital”.

Potrivit unui comunicat de la MAI, proiectul are drept scop sporirea profesionalismului și a performanțelor instituțiilor de ordine publică din Republica Moldova la cele mai bune standarde ale UE, cu accent pe ordinea și securitatea publică. De asemenea, proiectul va contribui la promovarea drepturilor omului, a protecției vieții private și a datelor, a egalității de gen, în ceea ce privește asigurarea serviciilor de securitate în beneficiul cetățenilor.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Moldova s-a aliniat unor sancțiuni UE aplicate Iranului

Alinierea politicii externe la UE este una din cerințele importante ale procesului de aderare.
Alinierea politicii externe la UE este una din cerințele importante ale procesului de aderare.

Moldova și alte țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană s-au aliniat unor sancțiuni UE impuse Iranului, inclusiv din cauză că susține războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

UE a adoptat la 31 mai 2024 sancțiuni suplimentare împotriva Teheranului, pedepsit astfel și pentru sprijinirea unor grupări armate și entități din Orientul Mijlociu și zona Mării Roșii.

Într-un comunicat de presă din 17 iunie al Serviciului de Acțiune Externă al UE se spune că acestor sancțiuni li se aliniază țările candidate Macedonia de Nord, Muntenegru, Albania, Ucraina, Republica Moldova și Bosnia și Herțegovina, ca și țările care nu fac parte din UE, dar îi copiază adesea deciziile: Islanda, Liechtenstein și Norvegia.

Alinierea politicii externe la politica externă a UE este una din cerințele puse de Bruxelles țărilor candidate în procesul aderării. De pe lista celor care s-au raliat la noile sancțiuni împotriva Iranului lipsesc, în mod notabil, Serbia și Turcia. Țara candidată din Balcani refuză în general să aplice sancțiuni care ating direct sau indirect F. Rusă, iar Ankara are propriile politici legate atât de Moscova, cât și de vecinii ei din Orientul Mijlociu, cum este Iranul. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Peste 100 de cazuri de rujeolă de la începutul acestui an

Specialiștii ANSP atenționează că rujeola este o infecție virală extrem de contagioasă, care poate duce la complicații grave, cum ar fi pneumonia sau meningita.
Specialiștii ANSP atenționează că rujeola este o infecție virală extrem de contagioasă, care poate duce la complicații grave, cum ar fi pneumonia sau meningita.

De la începutul anului, în R. Moldova au fost înregistrate 117 cazuri de rujeolă, dintre care nouă de import. Cele mai multe fiind în municipiul Chișinău – 55 și în raionul Sângerei – 39. Persoanele care s-au îmbolnăvit au vârste cuprinse între cinci luni și 55 de ani.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), cele mai recente cazuri s-au înregistrat în raionul Sângerei, unde 39 de copii nevaccinați din familii multiple, cu vârste cuprinse între 2 și 19 ani, au făcut boala.

Un alt focar de rujeolă a fost înregistrat la șase copii dintr-o familie numeroasă din raionul Strășeni, care nu au fost vaccinați împotriva rujeolei, mai anunță ANSP.

Alte teritorii afectate de rujeolă de la începutul anului sunt: Fălești, Ștefan Vodă, Ungheni, Orhei, Drochia, Dondușeni, Râșcani, Ialoveni, Bălți.

Specialiștii ANSP atenționează că rujeola este o infecție virală extrem de contagioasă, care poate duce la complicații grave, cum ar fi pneumonia sau meningita, și îndeamnă părinții să își vaccineze copiii.

Maladia se manifestă prin febră înaltă, ochi inflamați, frică de lumină, lăcrimare, eliminări nazale, tuse uscată. În a treia sau a patra zi de boală, apar pete roșii pe piele, inițial, în regiunea feței și a gâtului, iar apoi se extind pe tot corpul.

ANSP amintește că nu există un tratament specific contra rujeolei, dar boala poate fi prevenită prin vaccinare. Aceasta se face gratuit, la vârstele de 12 luni, 6-7 ani și 15-16 ani.

Ultima dată, R. Moldova s-a confruntat cu o epidemie de rujeolă în anul 2018.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Președintele Italiei și-a început vizita oficială în Republica Moldova

 Este pentru prima dată când un președinte italian vine în Republica Moldova.
Este pentru prima dată când un președinte italian vine în Republica Moldova.

Președintele Italiei, Sergio Mattarella, a început luni, 17 iunie, o vizită oficială de două zile la Chișinău. Este prima vizită a unui președinte italian în Republica Moldova.

În seara zilei de 17 iunie, Sergio Mattarella și președinta Maia Sandu vor participa la Palatul Republicii la un concert organizat în cadrul anului centenar dedicat celebrului compozitor italian Giacomo Puccini.

Ceremonia oficială de întâmpinare a președintelui Italiei va avea loc pe 18 iunie, la Palatul Prezidențial. După discuții, este programată o conferință de presă comună a celor doi șefi de stat.

Președinția italiană precizează că Sergio Mattarella se va întâlni apoi cu președintele Parlamentului, Igor Grosu, și va avea întrevederi cu personalul Ambasadei Italiei la Chișinău și cu reprezentanții comunității italiene în Republica Moldova.

De la Chișinău, Mattarella se va deplasa la București, unde are programate discuții, pe 19 iunie, la Palatul Cotroceni, cu omologul său român, Klaus Iohannis, precum și la Guvern, și în Parlament.

Presa italiană a scris că vizitele președintelui italian în Republica Moldova și România sunt privite ca fiind „extrem de simbolice” în actualul context geopolitic al războiului din Ucraina. „Călătoria, notează Quirinale (președinția italiană), reprezintă un gest de mare atenție față de flancul estic al Uniunii Europene.” Totodată, Mattarella vizitează R. Moldova cu numai câteva luni înaintea alegerilor prezidențiale și a unui referendum la care cetățenii moldoveni vor spune „da” sau nu „nu” proiectului european al țării.

Potrivit unui comunicat al președinției moldovene, Italia este unul din cei mai importanți parteneri ai Republicii Moldova. Italia găzduiește cea mai mare comunitate de moldoveni din diaspora și este al șaselea partener comercial al Republicii Moldova. Totodată, în Moldova sunt prezente peste 1200 de companii cu capital italian.

După începutul războiului din Ucraina, în anii 2022-2023, cu sprijinul Italiei au fost amenajate mai multe centre de primire a refugiaților în Moldova și au fost procurate 21 de vehicule pentru poliția de frontieră moldoveană. Președinția de la Chișinău a remarcat și „contribuția generoasă” a Italiei oferită în cadrul Platformei de Sprijin pentru Moldova în anii 2022 și 2023, care a compensat o parte din facturile la energie în perioada rece a anului.

Moldova și Italia cooperează și pe dimensiunea de securitate internațională, în special în cadrul misiunilor de pacificare sub egida ONU, precizează sursa citată.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Un soldat mort și opt răniți într-o explozie la un poligon cehesc

Imagine simbol
Imagine simbol

Explozia unor muniții la o un poligon al armatei Cehiei din estul țării a provocat luni moartea unui militar și rănirea altor opt. Poliția militară a deschis o anchetă.

Incidentul a avut loc la Libavá, aproape de orașul Olomouc. Oficialii cehi nu au spus ce anume muniții au explodat, dar presa a scris că ar fi fost vorba de grenade.

Doi dintre răniții duși la spitale din Olomouc cu elicopterele militare se află în stare mai gravă.

Agenția France Press a scris că poligonul de Libavá ar fi folosit și pentru instruirea soldaților ucraineni, dar ministerul ceh al Apărării spune că toți cei afectați de explozia de luni sunt cehi.

Autoritățile locale au spus că incidentul nu a avut vreun impact asupra „vieții obișnuite” a localității Libavá.

Ministra Apărării din țara central-europeană membră în NATO, Jana Černochová, s-a deplasat luni la locul „tragediei” și a exprimat condoleanțe familiei militarului decedat și întreaga solidaritate cu răniții.

Radioul public cehesc a amintit că în urmă cu trei ani a avut loc o explozie asemănătoare la poligonul din Brdy, în vestul Cehiei. Atunci, doi soldați au fost răniți grav când curățau un depozit, iar unul din cei a murit la spital după două săptămâni. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În căutarea munițiilor și vechilor alianțe, Putin pleacă în Coreea de Nord și Vietnam

Ultima dată, liderii Coreei de Nord și Rusiei s-au văzut în septembrie anul trecut, la o întrevedere din Orientul Îndepărtat al Rusiei.
Ultima dată, liderii Coreei de Nord și Rusiei s-au văzut în septembrie anul trecut, la o întrevedere din Orientul Îndepărtat al Rusiei.

Președintele rus Vladimir Putin va vizita Coreea de Nord timp de două zile, începând de marți, 18 iunie, urmând să aibă o întrevedere cu liderul nord-coreean, Kim Jong-Un. O altă vizită asiatică a lui Putin este programată în Vietnam, pe 20 iunie.

Agenda vizitei lui Putin din Coreea de Nord include noi discuții despre extinderea cooperării militare dintre cele două state, într-o perioadă când tensiunile lor cu NATO și SUA continuă să crească. În acest context, Phenianul joacă un rol esențial, livrând o mare parte din muniția folosită de armata rusă în războiul din Ucraina.

La schimb, notează AP, liderul nord-coreean Kim Jong-Un caută să primească asistență economică, noi tehnologii și arme sofisticate din partea Rusiei, care ar urma să sporească amenințarea pe care o reprezintă regimul său din cauza arsenalului nuclear pe care deja îl deține. Cooperarea dintre Rusia și Coreea de Nord s-a intensificat după vizita dictatorului nord-coreean în Orientul Îndepărtat rusesc în septembrie anul trecut, unde a avut prima întrevedere cu Putin din 2019.

Moscova a declarat că „apreciază la nivel înalt” sprijinul Phenianului pentru acțiunile militare ale Rusiei în Ucraina și „cooperarea fructuoasă” dintre cele două țări, în cadrul ONU și altor organizații internaționale.

Împreună cu China, Rusia a blocat repetat în Consiliul de Securitate al ONU încercările SUA și ale aliaților lor de a impune noi sancțiuni Coreei de Nord, pentru lansările repetate de rachete balistice, cu sfidarea regulilor internaționale.

În martie, un veto al Rusiei la ONU a dus la încheierea misiunii de monitorizare a aplicării sancțiunilor asupra programului nuclear al Coreei de Nord. Atunci, Occidentul a acuzat Moscova că dorește să evite acest control, pentru că ar releva încălcarea sancțiunilor ce interzic procurarea de arme din Coreea de Nord.

Presa internațională a mai scris și despre o altă încălcare a sancțiunilor ONU, după ce la începutul acestui an, Putin i-a transmis lui Kim o limuzină de lux, model Aurus Senat, încălcând o rezoluție ce interzicea vânzarea bunurilor de lux.

După Coreea de Nord, Putin urmează să viziteze și Vietnam, pe 19-20 iunie. Anunțul a stârnit o reacție din partea SUA, care în ultimii ani s-au axat pe îmbunătățirea relațiilor cu această țară sud-asiatică, scrie Reuters.

„Nicio țară nu ar trebui să-i ofere lui Putin o platformă pentru a-și promova războiul de agresiune și (...) să-i permită să-și normalizeze atrocitățile”, a declarat un purtător de cuvânt al ambasadei SUA la Hanoi.

Putin urmează să se vadă cu noul președinte, To Lam și cu alți oficiali din conducerea țării. Guvernul vietnamez nu a reacționat la criticile SUA.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Foști și actuali sportivi francezi îndeamnă la vot împotriva extremei drepte

De la stânga la dreapta: Marcus Thuram, Kylian Mbappe și Ousmane Dembele la antrenament la Euro 2024, în ajunul meciului de debut al naționalei franceze, împotriva selecționatei austriece.
De la stânga la dreapta: Marcus Thuram, Kylian Mbappe și Ousmane Dembele la antrenament la Euro 2024, în ajunul meciului de debut al naționalei franceze, împotriva selecționatei austriece.

Cel puțin 200 de personalități din lumea sportului francez au dat publicității un apel în care îndeamnă alegătorii să voteze împotriva extremei drepte la alegerile anticipate din 30 iunie și 7 iulie.

Lista de semnături care îi include, de exemplu, pe foștii jucătorii de tenis Yannick Noah și Jo-Wilfried Tsonga, a apărut duminică în cunoscuta publicație sportivă L`Equipe.

Președintele francez centrist, Emmanuel Macron, a convocat alegeri anticipate după ce dreapta naționalistă condusă de Marine le Pen a câștigat alegerile pentru Parlamentul European din 9 iunie.

Ultimele sondaje de opinie sugerează că partidul lui le Pen, Rassemblement National (Adunarea Națională) are prima șansă să câștige scrutinul.

„Extrema dreaptă se află în opoziție profundă cu construcția unei societăți democratice, tolerante și demne: Istoria o dovedește”, se spune în apelul sportivilor francezi, care atrag atenția că Rassemblement National își are rădăcinile în nazism și antisemitism.

Discuția politică despre ascensiunea extremismului în Franța a crescut în intensitate odată cu implicarea în ea a unor membri ai echipei naționale de fotbal masculin, aflată la Euro 2024 în Germania.

După ce sâmbătă Marcus Thuram a avertizat, primul între Les Bleus, asupra recrudescenței rasismului și nazismului, Federația Franceză de Fotbal a dat publicității o declarație în care a cerut ca jucătorii să nu fie supuși „presiunilor politice”.

Întrebat la o conferință de presă în Germania dacă nu crede că Thuram „a mers prea departe”, căpitanul francez Kylian Mbappe a răspuns că nu. „Euro (campionatul, n.red.) este foarte important pentru carierele noastre, dar suntem în primul rând cetățeni și nu cred că ne putem izola de lumea din jur”. Mbappe, care are 25 de ani, i-a îndemnat pe tineri să meargă la vot, spunând că Franța are nevoie de „diversitate și toleranță”.

Un alt sportiv de la Euro 24, portarul Spaniei, Unai Simon, a fost însă citat de presă cu declarația că sportivii nu ar trebui să se amestece în politică.

Fotbaliștii francezi au fost criticați pentru declarațiile împotriva extremismului de către liderii extremei drepte franceze, care au spus că ei trebuie să joace fotbal, nu să dea lecții politice. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Sikorski: Polonia va sprijini aderarea rapidă a R. Moldova la UE

Șeful diplomației Republicii Moldova, Mihai Popșoi, a avut o întrevedere cu ministrul afacerilor externe al Republicii Polone, Radosław Sikorski, la Varșovia pe 17 iunie.
Șeful diplomației Republicii Moldova, Mihai Popșoi, a avut o întrevedere cu ministrul afacerilor externe al Republicii Polone, Radosław Sikorski, la Varșovia pe 17 iunie.

Polonia va sprijin aderarea rapidă a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și reintegrarea sa teritorială, a declarat ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, după întâlnirea de la Varșovia cu omologul său moldovean, Mihai Popșoi, pe 17 iunie.

Șeful diplomației poloneze a salutat decizia recentă a ambasadorilor UE care face posibilă începerea oficială a negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova la conferința interguvernamentală de la Bruxelles, din 25 iunie, cu puțin timp înainte ca președinția rotativă a UE să fie preluată de Ungaria.

Radosław Sikorski a dat asigurări că Polonia va sprijini aspirațiile europene ale Republicii Moldova, în special în perioada în care va deține președinția rotativă a Consiliului UE, din prima jumătate a anului 2025.

„Considerăm că relațiile noastre sunt strategice în multe domenii și susținem aderarea rapidă a Republicii Moldova la UE”, a spus Sikorski, citat de presa poloneză. Totodată, el a condamnat „cu fermitate” ceea ce a numit „războiul hibrid al Rusiei împotriva suveranității și democrației moldovenești”.

„Vom sprijini eforturile de consolidare a rezilienței și securității Republicii Moldova și vom continua programul nostru de asistență pentru dezvoltare, stimulând modernizarea socială, economică și politică a partenerului nostru”, a dat asigurări Sikorski.

Ministrul polonez de Externe a mai spus că a acceptat o invitație de a vizita Moldova în toamnă.

La rândul său, ministrul Mihai Popșoi a mulțumit Poloniei pentru sprijinul oferit Moldovei pe calea integrării europene. Totodată, el a exprimat disponibilitatea de a consolida cooperarea politică și economică între cele două țări, dar și în vederea creșterii rezilienței împotriva influenței rusești. Șeful diplomației moldovene a spus că a avut un schimb de opinii cu omologul său și în privința cooperării interparlamentare în domeniul apărării și al securității regionale.

„Am discutat și despre prioritățile președinției poloneze la Consiliul UE și la Grupul de la Vișegrad. Mi-am exprimat aprecierea pentru recenta declarație adoptată la reuniunea miniștrilor de externe de la Weimar, care a inclus un mesaj de sprijin pentru țara noastră”, a spus Mihai Popșoi.

În perioada 17-20 iunie, ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi, întreprinde vizite de lucru la Varșovia (Polonia), Bratislava (Slovacia) și la Viena (Austria).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În Franța începe campania electorală pentru anticipate, cu extrema dreaptă conducând în sondaje

Campania pentru anticipatele din Franța începe oficial pe 17 iunie, dar șefa extremei drepte, Marine le Pen, a avut deja întâlniri cu alegătorii, de pildă pe 14 iunie, la Henin-Beamont, în nordul țării.
Campania pentru anticipatele din Franța începe oficial pe 17 iunie, dar șefa extremei drepte, Marine le Pen, a avut deja întâlniri cu alegătorii, de pildă pe 14 iunie, la Henin-Beamont, în nordul țării.

În Franța au avut loc luni primele manifestări electorale înaintea alegerilor parlamentare anticipate, convocate de președintele Emmanuel Macron după ce Adunarea Națională, condusă de Marine le Pen, a câștigat detașat alegerile pentru Parlamentul European.

Reuters notează că pariul politic al lui Macron, care a vrut să ia prin surprindere opoziția, lăsându-i puțin timp de campanie înaintea primului tur, din 30 iunie, ar putea să aibă efect de bumerang.

Un sondaj de opinie efectuat de Ifop pentru Journal du Dimanche sugerează că Adunarea Națională (Rassemblement National, RN) va câștiga 35% din voturi, urmată de o nouă alianță a forțelor de stânga cu 26%, în vreme ce partidul lui Macron ar ieși al treilea, cu numai 19% din voturi. Al doilea tur de scrutin va fi pe 7 iulie.

Aliații lui Macron și-au reiterat la început de campanie avertismentele că o eventuală victorie a RN sau a blocului stângii ar putea declanșa o criză financiară. Victoria oricărei extreme ar putea fi catastrofală „pentru Franța, pentru economia ei și pentru locurile de muncă”, a declarat premierul Gabriel Attal la radioul RTL.

Până și căpitanul echipei naționale de fotbal masculin a Franței, Kylian Mbappe, s-a implicat în dezbaterea politică, îndemnându-i pe tineri să „facă diferența” într-o vreme când „extremele” bat la ușa puterii.

„Cred că suntem într-un moment fără precedent în istoria țării”, a spus sportivul de 25 de ani la Dusseldorf, în Germania, unde naționala Franței începe luni turneul final Euro 2024, împotriva Austriei.

Unii politicieni de extremă dreapta au spus că jucătorul de fotbal nu știe despre ce vorbește.

Între timp, decizia șocantă a lui Macron de a convoca alegeri anticipate continuă să fie criticată chiar de unii din politicienii din propria lui tabără.

„Aceasta (dizolvarea parlamentului, n.red.) este prerogativa lui, a președintelui”, a spus ministrul de finanțe Bruno Le Maire, duminică, la radioul France Inter. „Dar ceea ce observ eu este că ea a creat în țara noastră, printre francezi, peste tot, grijă, confuzie, uneori mânie. Asta văd eu printre alegători.” (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Grosu face aluzie la sancțiuni împotriva Tiraspolului pentru că și-ar oferi băncile „grupărilor criminale organizate”

Banca centrală a regiunii separatiste transnistrene din orașul Tiraspol
Banca centrală a regiunii separatiste transnistrene din orașul Tiraspol

Președintele parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, afirmă că Tiraspolul ar putea fi sancționat pentru că ar permite „grupărilor criminale” să se folosească de infrastructura bancară a regiunii pentru a destabiliza R. Moldova.

Vorbind într-un interviu la Jurnal TV despre transferurile de bani din Rusia către pensionarii și angajații de stat din autonomia găgăuză, speakerul parlamentului a lăsat să se înțeleagă că „gruparea” oligarhului fugar Ilan Șor ar folosi în aceste scopuri băncile din stânga Nistrului.

Presa a scris anterior că beneficiarii acestor „alocații” își pot scoate banii de pe cardurile lor prin băncile din regiunea transnistreană.

„Vreau să le spun un lucru celor din administrația de la Tiraspol, care tare iubesc să facă comerț cu Uniunea Europeană: (...) dacă se confirmă că voi dați voie grupărilor criminale organizate și Kremlinului să folosească băncile voastre, asta va fi un argument în plus atunci când o să spunem că oferiți sistemul vostru bancar pentru finanțarea activităților subversive în R. Moldova. Sancțiunile vor fi pe măsură”, a spus Igor Grosu.

BNM spunea în aprilie că utilizarea cardurilor sistemului rusesc de plăți „Mir” nu este posibilă în Republica Moldova.

În iunie, după ce primara orașului Orhei, Tatiana Cociu, a spus că pensionarii și lucrătorii din sectorul public, la fel ca și găgăuzii, vor primi „alocații” de 2 mii de lei prin banca rusească „Promsveazibank”, Banca Națională a declarat că ia în calcul faptul că la nivel internațional „se dezvoltă rapid” platforme de transferuri transfrontaliere și folosirea lor de către persoane sau entități din Federația Rusă.

Igor Grosu nu a explicat în interviu ce fel de sancțiuni și ce state le pot introduce împotriva regiunii transnistrene.

Dar timp de mai mulți ani, Chișinăul și-a menținut poziția de a nu impune sancțiuni împotriva politicienilor sau companiilor transnistrene, pentru a nu perturba procesul de negocieri cu privire la reglementarea transnistreană.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Netanyahu a desființat cabinetul de război tocmai când extrema dreaptă voia să i se alăture

Premierul israelian Netanyahu vorbind la 8 iunie la un spital despre eliberarea a patru ostatici ținuți de Hamas în Gaza, cea mai mare operațiune de acest fel reușită de armată după atacul din 7 octombrie.
Premierul israelian Netanyahu vorbind la 8 iunie la un spital despre eliberarea a patru ostatici ținuți de Hamas în Gaza, cea mai mare operațiune de acest fel reușită de armată după atacul din 7 octombrie.

Presa israeliană a relatat că premierul israelian Benjamin Netanyahu a desființat în noaptea de duminică spre luni cabinetul de război, un forum în format redus creat la 10 octombrie pentru a coordona campaniile împotriva milițiilor Hamas și Hezbollah.

Unul din cei trei membri ai cabinetului, șeful partidului Unității Naționale, Benny Gantz, a părăsit coaliția săptămâna trecută, luându-l cu sine și pe Gadi Eisenkot, unul din cei trei observatori ai cabinetului de război.

Times of Israel scrie că desființarea era anticipată, întrucât ministrul Securității, politicianul de extremă-dreapta Itamar Ben Gvir, făcuse eforturi să fie primit în cabinet.

Aceeași sursă informează că este de așteptat ca Netanyahu să ia deciziile importante referitoare la război la întruniri mici, ad hoc, fără participarea lui Ben Gvir, cerând apoi acordul cabinetului de securitate, o structură mai largă care rămâne în picioare.

Între timp, din Gaza s-a relatat că ziua de luni a adus un calm relativ, chiar dacă s-au putut auzi explozii sporadice, la o zi după ce musulmanii au marcat o mare sărbătoare musulmană.

Israelul a anunțat că declară în sudul Gazei, în preajma celor două puncte de trecere a frontierei cu Egiptul, o pauză umanitară în ostilități, în fiecare zi de la opt dimineață la șapte seara, până la o dată care încă nu a fost stabilită.

Anunțul a fost salutat de Națiunile Unite.

Un oficial israelian din domeniul securității a declarat pentru Agenția France Presse sub condiția anonimatului că impunerea pauzei umanitare nu semnalează vreo schimbare în tacticile armatei, iar luptele „vor continua conform planului”.

Într-un mesaj difuzat duminică seară, președintele SUA, Joe Biden, a făcut apel la implementarea planului de pace pe care l-a schițat luna trecută, spunând că este „cea mai bună cale spre încheierea violenței în Gaza” și de ajutorare a civililor care suferă „ororile războiului dintre Hamas și Israel”. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Un nou program al Băncii Mondiale pentru R. Moldova, în valoare de 40 de milioane de dolari

În total, Banca Mondială a acordat Republicii Moldova peste 2,1 miliarde de dolari pentru mai mult de 70 de operațiuni.
În total, Banca Mondială a acordat Republicii Moldova peste 2,1 miliarde de dolari pentru mai mult de 70 de operațiuni.

Banca Mondială (BM) a aprobat un nou program pentru creșterea rezilienței și sprijinirea agendei de reforme a Republicii Moldova, în valoare de 40 de milioane de dolari.

Noul program al BM va oferi asistență refugiaților și gospodăriilor casnice din Moldova, în contextul războiului din Ucraina, va susține agenda pe termen lung pentru integrarea economică a țării cu Uniunea Europeană (UE), precum și creșterea rezilienței la schimbările climatice.

Consiliul de directori ai BM a aprobat pe 14 iunie „Operațiunea de politici de dezvoltare pentru sprijinirea creșterii și rezilienței în Moldova” (OPD) – un nou program ce se bazează pe seria anterioară de OPD „Răspuns la situația de urgență, reziliență și competitivitate în Moldova” și este în concordanță cu noul Cadru de parteneriat de țară al BM cu Republica Moldova.

OPD va sprijini eforturile guvernului de la Chișinău de a oferi în continuare asistență categoriilor sociale vulnerabile, inclusiv prin intermediul programului „Ajutor Social” care sprijină angajarea în câmpul muncii a refugiaților și a femeilor, precum și familiile care găzduiesc refugiați, acoperindu-le parțial cheltuielile pentru consumul de energie.

„Moldova se confruntă cu provocări fără precedent din cauza șocurilor externe. OPD va aborda nevoile imediate, cum ar fi susținerea sprijinului acordat celor mai vulnerabili pentru a atenua impactul multiplelor crize, contribuind, de asemenea, la obiectivul mai amplu de promovare a unei economii mai competitive, mai reziliente și performanța sectorului privat”, a declarat Inguna Dobraja, directorul de țară al Băncii Mondiale pentru Moldova, potrivit unui comunicat al instituției financiare.

Potrivit estimărilor BM, după o recesiune în 2022 și o redresare lentă în 2023, economia moldoveană ar putea înregistra în 2024 o creștere „modestă”, susținută de redresarea veniturilor gospodăriilor casnice.

Totodată, OPD va susține măsurile guvernului privind consolidarea cadrului de reglementare în domeniul concurenței și al ajutoarelor de stat, de îmbunătățire a guvernanței și a concurenței în sectorul energetic și de consolidare a sistemului de garantare a depozitelor bancare.

„Operațiunea” promovează, de asemenea, eficiența energetică, energia regenerabilă, gestionarea durabilă a pădurilor și rezistența terenurilor agricole, contribuind astfel la eforturile de atenuare a schimbărilor climatice, precizează sursa citată.

„Operațiunea” face parte dintr-un pachet mai amplu de asistență financiară, beneficiind de sprijinul Fondului Monetar Internațional (FMI) și al UE.

În total, Banca Mondială a acordat Republicii Moldova peste 2,1 miliarde de dolari pentru mai mult de 70 de operațiuni. În prezent, portofoliul de țară include 14 proiecte active, cu un angajament total de 849 milioane de dolari, în domenii precum reforma de reglementare și dezvoltare a afacerilor, modernizarea serviciilor guvernamentale, administrația fiscală, înregistrarea terenurilor, educație, drumuri, sănătate, sectoarele sociale, inclusiv răspunsul de urgență COVID-19, agricultură, apă și canalizare, energie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Procesul jurnalistului american Evan Gershkovich în Rusia va începe la 26 iunie și se va ține fără public

Evan Gershkovich la o audiere într-un tribunal din Moscova, în aprilie 2024.
Evan Gershkovich la o audiere într-un tribunal din Moscova, în aprilie 2024.

În Rusia va începe procesul de spionaj al jurnalistului american, Evan Gershkovich, de la Wall Street Journal, luna aceasta, cu ușile închise, a anunțat luni un tribunal din Ekaterinburg.

Gershkovich a fost reținut de Serviciul Federal de Securitate (FSB) pe 29 martie 2023, într-un restaurant din orașul Ekaterinburg, din Urali, sub acuzația de spionaj pentru CIA, ceea ce i-ar putea aduce la până la 20 de ani de închisoare, notează Reuters.

„Conform anchetei, jurnalistul american de la The Wall Street Journal, Gershkovich, la instrucțiunile CIA, în martie 2023, a colectat informații secrete în regiunea Sverdlovsk despre activitățile întreprinderii de apărare JSC NPK Uralvagonzavod, legate de producerea și repararea echipamentelor militare,” a declarat Curtea Regională Sverdlovsk. „Procesul va avea loc cu ușile închise.”

Prima audiere este programată pentru 26 iunie, a mai spus instanța.

Rusia susține că Gershkovich a fost prins „în flagrant", iar FSB, principalul succesor al KGB-ului din era sovietică, a declarat că americanul încerca să obțină secrete militare.

Gershkovich, primul jurnalist american reținut sub acuzații de spionaj în Rusia după Războiul Rece, încheiat cu mai bine de trei decenii în urmă, neagă acuzațiile.

Casa Albă a numit la rândul ei acuzațiile „ridicole", iar președintele Joe Biden a spus că detenția lui Gershkovich este „total ilegală". Wall Street Journal neagă și el că angajatul său ar fi spion și a cerut eliberarea sa imediată, la fel ca și familia sa. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Reuters a publicat ciorna comunicatului de la summitul pentru pace privind Ucraina

Participanții la summitul global pentru pace privind Ucraina din Elveția, 15 iunie 2024
Participanții la summitul global pentru pace privind Ucraina din Elveția, 15 iunie 2024

Reuters a publicat draftul comunicatului summitului de pace privind Ucraina, care are loc în Elveția în perioada 15-16 iunie. Agenția a precizat că este vorba de un proiect, care poate fi modificat până la sfârșitul summitului, dar este puțin probabil ca acestea să fie semnificative.

În draftul comunicatului se scrie că războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă să provoace distrugeri și suferințe pe scară largă și să reprezinte un risc pentru multe regiuni ale lumii. Participanții la summit amintesc rezoluțiile Adunării Generale a ONU care condamnă agresiunea rusă.

Ei își confirmă angajamentul față de principiile de protecție a suveranității și integrității teritoriale a oricăror state, inclusiv a Ucrainei, în cadrul granițelor recunoscute internaționale. Participanții la summit și-au exprimat acordul asupra mai multor aspecte.

În primul rând, este nevoie de a asigura siguranța în utilizarea energiei nucleare - inclusiv la centrala nucleară Zaporojie, care trebuie să funcționeze în conformitate cu cerințele AIEA și sub supravegherea acesteia.

În al doilea rând, pentru a menține securitatea alimentară globală, este necesar să se garanteze siguranța transporturilor comerciale în Marea Neagră și Azov. Atacurile asupra navelor comerciale și a porturilor comerciale civile sunt inacceptabile, iar securitatea alimentară nu ar trebui folosită în scopuri militare.

În al treilea rând, toți prizonierii de război trebuie să fie eliberați prin intermediul unui schimb „toți pentru toți”. Toți copiii și civilii adulți ucraineni deportați sau strămutați ilegal trebuie să se întoarcă acasă.

În comunicat se precizează că statele și organizațiile semnatare sunt pregătite să depună eforturi concrete în viitor pentru atingerea acestor obiective.

Zeci de lideri mondiali s-au reunit în orașul elvețian Lucerna pentru a încerca să găsească o cale de a pune capăt războiului de peste doi ani din Ucraina, însă absența oficialilor ruși și chinezi a redus perspectivele unui progres major.

Cu o zi înainte de deschiderea summitului de două zile din 15 iunie, președintele rus Vladimir Putin a cerut Kievului să renunțe la ambițiile sale în cadrul NATO și să predea întreaga suprafață a patru provincii revendicate de Moscova.

Propunerea, pe care Kievul a numit-o „manipulativă”, „absurdă” și echivalentă cu capitularea, a semnalat hotărârea lui Putin de a continua conflictul, aruncând o umbră suplimentară asupra întâlnirii.

Vicepreședinta SUA, Kamala Harris, și liderii Franței, Germaniei, Canadei, Italiei, Marii Britanii și Japoniei se numără printre cei care vor participa. India, Turcia și Ungaria, care întrețin relații mai prietenoase cu Rusia, sunt, de asemenea, așteptate să participe.

Elveția a fost de acord să găzduiască summitul la cererea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, încercând să pregătească terenul pentru un viitor proces de pace care să includă Rusia.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

SUA anunță 1,5 miliarde de dolari pentru Ucraina, o parte va fi destinată sectorului energetic

Vicepreședinta americană Kamala Harris (centru) în timp ce sosește la stațiunea Burgenstock pentru summitul privind pacea în Ucraina, în apropiere de Lucerna, la 15 iunie 2024.
Vicepreședinta americană Kamala Harris (centru) în timp ce sosește la stațiunea Burgenstock pentru summitul privind pacea în Ucraina, în apropiere de Lucerna, la 15 iunie 2024.

Vicepreședinta americană Kamala Harris a anunțat, în cadrul unui summit pentru pace desfășurat în Elveția, că Ucraina va primi 1,5 miliarde de dolari pentru a sprijini sectorul energetic, a răspunde nevoilor umanitare și a consolida securitatea civililor.

Peste 800 de milioane de dolari vor fi folosiți pentru a reconstrui infrastructura energetică afectată de război, pentru a crește producția de energie și pentru a proteja infrastructura energetică.

„Aceste eforturi vor ajuta Ucraina să răspundă la recentele atacuri ale Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, sprijinind restaurarea, sporind rezistența Ucrainei la întreruperile aprovizionării cu energie și punând bazele pentru repararea și extinderea sistemului energetic al Ucrainei”, a spus Harris într-un comunicat.

Peste 379 de milioane sunt planificate pentru a fi utilizate pentru nevoile refugiaților și a zonelor afectate de război. 300 de milioane de dolari sunt destinate asigurării siguranței civile, în special pentru echipamentele de salvare pentru polițiștii de frontieră ucraineni și agenții de aplicare a legii.

În Elveția are loc un summit ucrainean pentru pace. În cadrul evenimentului, participanții vor discuta formula de pace propusă de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Lista sa include 10 puncte, printre care se numără restabilirea integrității teritoriale a țării și retragerea trupelor rusești din Ucraina. În plus, Kievul cere înființarea unui tribunal care să investigheze crimele comise de Rusia și plata de despăgubiri. Rusia nu a fost invitată la summitul din Elveția.

Înainte de acesta, Italia a găzduit summitul G7. Liderii țărilor membre ale organizației au spus că Rusia ar trebui să pună capăt războiului din Ucraina și să plătească Kievului 486 de miliarde de dolari pentru daunele cauzate în timpul operațiunilor militare.

Aceștia au confirmat, de asemenea, că intenționează să utilizeze veniturile provenite din activele rusești înghețate pentru a plăti și rambursa împrumuturile acordate Ucrainei. În special, țările G7 au promis să acorde Kievului un împrumut de 50 de miliarde de dolari până la sfârșitul anului 2024 (S.R.).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

România nu a eliberat vize pentru delegații ruși la sesiunea Adunării Parlamentare a OSCE

Rusia nu a participat la cel puțin patru reuniuni și sesiuni ale Adunării Parlamentare a OSCE, inclusiv cea de la Viena din acest an.
Rusia nu a participat la cel puțin patru reuniuni și sesiuni ale Adunării Parlamentare a OSCE, inclusiv cea de la Viena din acest an.

România a refuzat să elibereze vize membrilor delegației ruse pentru a participa la sesiunea anuală a Adunării Parlamentare a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), care va avea loc în perioada 29 iunie - 3 iulie la București.

Despre aceasta a anunțat pe contul său de Telegram, președintele Comisiei pentru Afaceri Internaționale a Consiliului Federației, Grigori Karasin.

El a precizat că Ministerul român de Externe a transmis că, din cauza agresiunii rusești împotriva Ucrainei, „niciunul dintre membrii delegației Federației Ruse nu va primi viză și nici nu va fi lăsat să intre în țară”.

Karasin a mai menționat că Moscova își va aminti această decizie a Bucureștiului.

Rusia nu a participat la cel puțin patru reuniuni și sesiuni ale Adunării Parlamentare a OSCE: în Marea Britanie în 2022, Canada și Armenia în 2023 și în Austria anul acesta.

Șeful Comisiei Dumei de Stat pentru Afaceri Internaționale și liderul LDPR, Leonid Slutski, declasare în februarie că membrii delegației ruse „nu sunt invitați nicăieri” în cadrul lucrărilor adunării.

Șeful delegației la AP OSCE, Petr Tolstoi, a propus suspendarea participării Rusiei la adunare și încetarea achitării cotizațiilor de membru. În aprilie, Consiliul Dumei de Stat a Rusiei a suspendat plata contribuțiilor către AP OSCE.

România găzduiește, în perioada 29 iunie – 3 iulie, sesiunea anuală a AP OSCE. La această ediție, a 31-a, se va dezbate agenda de securitate privind rolul OSCE în arhitectura europeană.

Tema generală a sesiunii anuale de la București este „Perspectiva parlamentară privind rolul OSCE în actuala arhitectură de securitate”. La eveniment vor fi prezenți delegați din 57 de state membre ale OSCE.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Țările UE au depășit opoziția Ungariei: R. Moldova și Ucraina încep oficial negocierile de aderare, la o ceremonie pe 25 iunie

Multe țări UE vor să dea startul oficial al negocierilor cu R. Moldova și Ucraina luna aceasta, înainte ca Ungaria premierului naționalist Viktor Orban, care se opune aderării Ucrainei, să preia președinția rotativă a UE, de la 1 iulie
Multe țări UE vor să dea startul oficial al negocierilor cu R. Moldova și Ucraina luna aceasta, înainte ca Ungaria premierului naționalist Viktor Orban, care se opune aderării Ucrainei, să preia președinția rotativă a UE, de la 1 iulie

Țările Uniunii Europene au căzut de acord vineri seara asupra cadrului negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, făcând posibil ca începerea oficială a negocierilor să aibă loc la o conferință interguvernamentală pe 25 iunie.

Surse citate de editorul Europei Libere pe probleme europene, Rikard Jozwiak, spun că decizia a fost luată la nivel de ambasadori UE și că a fost găsit un compromis cu Ungaria, care se opunea începerii negocierilor cu Ucraina.

Guvernarea naționalistă de la Budapesta, a premierului Viktor Orban, a blocat până acum invitarea Ucrainei să înceapă negocierile de aderare, spunând că țara nu-și controlează granițele, este coruptă și nu respectă drepturile minorităților naționale, cum este și cea maghiară.

Budapesta a fost mereu favorabilă față de aderarea la UE a R. Moldova, care în această fază a extinderii UE este luată „la pachet” cu Ucraina, așa că unele acțiuni ale Budapestei de tergiversare a parcursului european al Kievului afectau și Chișinăul.

Citește și: Moldova și Ucraina mai fac un pas spre aderarea la UE

Cadrul de negocieri aprobat de ambasadorii UE pe 14 iunie și văzut de Europa Liberă include pentru Ucraina condiția că va asigura un „tratament nediscriminatoriu pentru persoanele aparținând minorităților naționale”. Într-un paragraf special, Ucrainei i se cere să adopte un plan de acțiuni pentru a apăra drepturile minorităților naționale, inclusiv la folosirea limbii materne și inclusiv în educație. Ucrainei i se mai cere să respecte „cu bună credință” acorduri bilaterale relevante cu țări membre ale UE.

Cadrul de negocieri pentru R. Moldova nu include asemenea prevederi.

Oficialii UE vor să țină ceremonia de începere a negocierilor cu Ucraina și R. Moldova pe 25 iunie, înainte ca președinția rotativă a UE să fie preluată la 1 iulie de Ungaria. Dar sursele Europei Libere spun că intrarea în capitolele propriu-zise de negociere va fi lăsată până după ce Ungaria nu va mai fi la cârma UE, adică după Anul Nou.

Atunci, va exista deja și o nouă Comisie Europeană, executivul UE, care urmează a fi instalată în urma recentelor alegeri pentru Parlamentul European (A.E).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Alertă cu bombă într-un avion cu simpatizanți ai lui Șor care se întorceau de la Moscova. Aeronava a aterizat de urgență la București

Fondatorul companiei aeriene, Vladimir Cebotari, a declarat că alerta cu bombă a fost falsă.
Fondatorul companiei aeriene, Vladimir Cebotari, a declarat că alerta cu bombă a fost falsă.

Un avion de pe cursa Erevan - Chișinău a aterizat de urgență la București. Presa română scrie că la bord ar fi avut loc un scandal și amenințări cu bombă din partea unor călători. La fața locului au intervenit echipe speciale care au verificat aeronava, însă alerta s-a dovedit a fi falsă.

Deputata Marina Tauber susține că avionul transporta participanți la congresul blocului „Victorie” și venea de la Moscova prin Erevan.

La bordul aeronavei se aflau 179 de pasageri, scrie antena3.

Potrivit stiripesurse.ro, motivul aterizării de urgență ar fi un colet suspect găsit la bordul avionului.

De asemenea, s-ar fi înregistrat și un apel la numărul unic de urgență 112 Republica Moldova, care anunța că la bordul aeronavei se află o bombă, scrie adevarul.ro. Avionul a aterizat de urgență pe aeroportul Otopeni. SRI a verificat aeronava și bagajele pasagerilor, cei mai mulți dintre ei find cetățeni din R. Moldova.

Fondatorul companiei aeriene, Vladimir Cebotari, a declarat pentru ProTV Chișinău că alerta cu bombă a fost falsă, iar câteva persoane au fost reținute.

Marina Tauber a scris pe Telegram că „Aeroportul din Chișinău a refuzat aterizarea unui zbor care venea de la Moscova prin Erevan și care transporta participanți la congresul blocului politic moldovenesc de opoziție Victorie, iar aeronava a fost redirecționată spre București”.

Pe de altă parte, Autoritatea Aeronautică Civilă a emis un comunicat de presă în care a precizat că compania care opera zborul respectiv nu a informat despre modificările de orar cu trei zile în prealabil, după cum prevede legislația. Ca urmare, acest zbor nu a primit aprobarea necesară de către autoritate.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG