Ministrul de Externe de la Kiev a spus că este „recunoscător” pentru decizia României de a dona un sistem Patriot Ucrainei.

„Este foarte importantă, pentru a consolida apărarea Ucrainei. Este un scut nu numai pentru Ucraina, cât și pentru Europa [...] Avem cazuri numeroase de încălcare a spațiilor aeriene ale statelor NATO de către rachetele sau dronele rusești. De aceea, acest sistem, mai ales în preajma iernii, ne va permite să consolidăm capacitățile noastre de apărare”, a spus Andrii Sibiha, transmite Agerpres.

Șeful diplomației ucrainene a subliniat că rachetele și dronele ruse trec sau cad în apropiere de centralele nucleare din Ucraina și pot fi extrem de periculoase.

„De aceea vreau să rog partenerii noștri din România să analizeze posibilitatea de a doborî dronele şi rachetele rusești în apropiere de spațiul aerian românesc”, a adăugat Sibiha.

• Te-ar putea interesa și: România numește atacul asupra unei nave cu grâne în Marea Neagră „escaladare fără precedent”

De cealaltă parte, ministrul de Externe român, Luminița Odobescu, a reafirmat „sprijinul total” al României „pentru apărarea independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei”, transmite News.ro.

„Am reconfirmat astăzi domnului ministru faptul că România va continua să fie alături de Ucraina, oferind sprijinul deplin, multidimensional și consistent pentru cauza ucraineană în lupta sa legitimă cu agresorul rus. Suntem în cea de-a 937-a zi a acestui război de agresiune declanșat de Rusia fără niciun motiv, în fiecare zi am văzut cum ordinea internațională bazată pe reguli este încălcată flagrant”, a declarat Luminiţa Odobescu.

Diplomații român și ucrainean au mai spus că discuțiile lor au vizat atât situația conflictului din țara vecină, cât și provocările aflate în fața Ucrainei odată cu apropierea iernii.

În plus, Luminița Odobescu, a afirmat că a primit asigurări de la Andrii Sibiha că autoritățile de la Kiev vor lua toate măsurile pentru menținerea drepturilor minorității române.

„Am discutat cu omologul meu ucrainean despre drepturile persoanelor aparținând minorității române din Ucraina, inclusiv dreptul la libertate religioasă. Am primit asigurări de la domnul ministru că autoritățile ucrainene vor lua toate măsurile necesare pentru menținerea dreptului la oficierea slujbelor în limba română”, a declarat Luminița Odobescu la finalul întâlnirii de la București cu noul ministru de Externe ucrainean, Andrii Sibiha.

Joi, 19 septembrie, noul ministru de Externe ucrainean va vizita Chișinăul, având programate discuții cu omologul său din R. Moldova, Mihai Popșoi și cu premierul Dorin Recean.

Știre cu informații de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi ar urma să fie al treilea pe buletinul de vot, potrivit ordinii prealabile stabilite de CEC. Ex-primarul de Bălți a prezentat la CEC peste 25 de mii de semnături în susținerea candidaturii sale.

În cadrul ședinței, vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a propus refuzul de a înregistra însemnul „Pentru Moldova” pe motiv că a fost utilizat ca publicitate politică, fapt interzis de lege.

Cu toate acestea, propunerea lui Postica nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Ex-premierul Vasile Tarlev, desemnat de Partidul „Pentru Viitorul Moldovei”, a prezentat la CEC peste 18 mii de semnături în susținerea candidaturii sale. În cazul său, președinta CEC, Angela Caraman, a spus că unele liste de subscripție au fost întocmite cu nereguli, ceea ce a dus la anularea a peste 2.500 de semnături.

• Vezi și: Tarlev poate colecta semnături pentru a candida la prezidențiale. CEC i-a înregistrat un nou grup de inițiativă

Comisia Electorală Centrală a înregistrat în total 13 grupuri de inițiativă care adună semnături de sprijin pentru potențialii candidați la funcția de președinte.

Până astăzi, au fost înregistrați doi candidați, fiind vorba despre fostul procuror general, Alexandr Stoianoglo, înaintat de Partidul Socialiștilor din R. Moldova și actuala președintă, Maia Sandu, desemnată de Partidul Acțiune și Solidaritate.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-un comunicat al formațiunii din 18 septembrie, socialiștii spun că demersul lor are la bază mai multe apeluri din partea diasporei moldovenești din Rusia. Ei fac trimitere la datele CEC care arată că din cele 21.682 de înregistrări prealabile, peste 8.230 au provenit din rândul cetățenilor moldoveni din Rusia.

„În pofida acestui fapt, în Rusia vor fi deschise doar 5 secții de votare, comparativ, de exemplu, cu Italia, unde vor fi organizate 60 de secții de votare pe baza a 2.495 de înregistrări sau cu Germania – 26 de secții de votare (1.993 de înregistrări) și Belgia – 4 secții de votare (228 de înregistrări)”, se menționează în comunicatul PSRM, care precizează că cererea de judecată a fost semnată de liderul formațiunii, ex-președintele Igor Dodon.

Socialiștii susțin că potrivit mai multor estimări, fără a le preciza, pe teritoriul Federației Ruse s-ar afla circa 400 de mii de cetățeni ai R. Moldova.

Prin deschiderea a doar 5 secții de votare ei susțin că este „limitat nejustificat” dreptul cetățenilor de a participa la alegeri.

În cursa electorală pentru prezidențialele din 20 octombrie, candidatul socialiștilor este ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo.

La 16 septembrie, CEC a decis deschiderea a 231 de secții de votare, alături de alte trei destinate votului prin corespondență, în 37 de țări, la scrutinul din 20 octombrie.

• Vezi și: Explainer | Cum votezi din diasporă la 20 octombrie

În Federația Rusă, din cauza riscurilor de securitate, vor fi deschise numai cinci secții de votare, iar în Ucraina, din cauza atacurilor rusești, numai două secții.

Cetățenii moldoveni aflați în străinătate pot vota la orice secție de votare, indiferent de statutul lor pe teritoriul țării gazdă. Alegătorii aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Norvegiei, Suediei, Finlandei și Islandei vor putea utiliza, ca metodă alternativă, votul prin corespondență.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Astfel, certificatul de înmatriculare provizoriu și permisul de conducere provizoriu vor putea fi generate în format digital și vor avea aceeași valoare pe teritoriul Republicii Moldova, ca și documentele eliberate fizic, potrivit secretarului general al Guvernului, Artur Mija.

Proiectul prevede și comasarea mai multor servicii și eliminarea unor proceduri, cu scopul de a simplifica birocrația din domeniu. Potrivit modificărilor, eliberarea, schimbarea și restabilirea permisului de conducere va costa mai mult, deoarece serviciul urmează să includă și eliberarea permisului provizoriu.

• Te-ar putea interesa și: R. Moldova și Grecia își recunosc reciproc permisele auto

Noile reglementări prevăd și unele majorări de prețuri. Astfel, pentru eliberarea, preschimbarea sau restabilirea permisului de conducere, șoferii vor trebui să scoată din buzunare cu 80 de lei mai mult. Sumele vor varia de la 400 la peste 2.000 de lei, în funcție de termenul ales pentru eliberare.

Prin urmare, pentru prestarea acestui serviciu în 20 de zile, tariful va fi de 420 de lei. Dacă se va alege varianta urgentării, solicitanții vor plăti mai mult. 760 de lei - dacă permisul va fi eliberat în 10 zile lucrătoare, 1.100 de lei - în 5 zile lucrătoare și 1.440 de lei în doar trei zile.

Tariful pentru eliberarea permisului în o zi lucrătoare va fi de 1.780 de lei, iar în ziua adresării acest serviciu va costa 2.120 de lei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Videoclipuri și imagini neverificate difuzate pe rețelele de socializare au arătat o „minge” uriașă de flăcări care se înălța pe cerul nopții și mai multe detonări propagate pe suprafața unui lac aflat la aproximativ 380 km vest de Moscova.

Sateliții agenției spațiale americane NASA au detectat surse intense de căldură emanând dintr-o zonă de aproximativ 14 kilometri pătrați la fața locului în primele ore ale zilei de miercuri, iar stațiile de monitorizare a cutremurelor au detectat ceea ce senzorii au considerat a fi un mic cutremur în zonă.

„Inamicul a lovit un depozit de muniții în zona Toropeț”, a declarat Iuri Podoliaka, un blogger militar pro-rus de origine ucraineană.

„Tot ceea ce e inflamabil deja arde acolo (și explodează)”.

Nu sunt informații cu privire la victime.

Presa de stat rusă - care n-a relatat despre noul atac - a menționat în trecut că în locul respectiv se află un arsenal important de arme convenționale.

Igor Rudenia, guvernatorul regiunii Tver, a declarat că au fost doborâte drone ucrainene, că a izbucnit un incendiu și că unii locuitori au fost evacuați. El nu a spus ce anume arde.

O femeie a declarat pentru Reuters că membrii familiei sale au fost evacuați din Toropeț.

„A început un incendiu cu explozii”, a spus femeia, dându-și doar prenumele, Irina.

O sursă din cadrul serviciului ucrainean de securitate de stat SBU a declarat pentru Reuters că atacul dronei a distrus un depozit în care erau depozitate rachete, bombe ghidate și muniție de artilerie. Guvernul ucrainean nu a făcut niciun comentariu, de îndată.

Rusia și Ucraina au raportat fiecare zeci de atacuri ale dronelor inamice asupra teritoriilor lor peste noapte.

„Explozie masivă”

Potrivit lui George William Herbert de la Middlebury Institute of International Studies din Monterey, California, mărimea exploziei principale prezentate în videoclipul neverificat de pe rețelele de socializare a fost compatibilă cu detonarea a 200-240 de tone de explozibili puternici.

Un chat din Toropeț de pe site-ul rusesc de socializare VK a fost inundat cu mesaje de susținere din alte părți ale țării și cu oferte de ajutor pentru persoanele care fug din oraș.

Unii întrebau dacă clădirile de la anumite adrese erau încă în picioare.

„Oameni buni, știe cineva ce s-a întâmplat cu satul Kudino??? Mi-au spus că nu a mai rămas nimic din casa noastră”, a postat o femeie.

O altă femeie a răspuns: „E de groază acolo”. Kudino este un sat situat la 4,5 km nord-est de Toropeț.

Unii bloggeri de război s-au întrebat cum au putut dronele să declanșeze explozii atât de mari la ceea ce se credea a fi o instalație puternic fortificată.

Potrivit unui raport al agenției de știri de stat RIA din 2018, Rusia construia deja atunci un arsenal pentru depozitarea de rachete, muniție și explozibili în Toropeț, un oraș vechi de 1.000 de ani, care are o populație de puțin peste 11.000 de locuitori.

Dmitri Bulgakov, pe atunci ministru adjunct al apărării, a declarat pentru RIA în 2018 că instalația ar putea apăra armamentul de rachete și chiar de un mic atac nuclear. Bulgakov a fost arestat la începutul acestui an pentru corupție, acuzație pe care o neagă.

„Acestea (instalațiile de beton) asigură depozitarea lor fiabilă și sigură, le protejează de loviturile aeriene și de rachete și chiar de factorii dăunători ai unei explozii nucleare”, a declarat Bulgakov la acea vreme, citat de RIA.

Unii ruși de pe grupurile de chat și-au exprimat furia.

„De ce muniția nu era în subteran?! Ce faceți???? În Kudino, casele au fost aruncate în aer! De ce arde pădurea și nu este nimeni acolo... ce fel de neglijență este asta!!!!”, a postat o femeie.

Rusia a raportat că unitățile sale de apărare aeriană au distrus peste noapte 54 de drone lansate împotriva a cinci regiuni ruse, fără a menționa Tver. Ucraina a declarat că a doborât 46 din cele 52 de drone lansate de Moscova peste noapte și că Rusia a folosit trei rachete aeriene ghidate care nu și-au atins țintele.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Reprezentanții întreprinderii, deținute integral de guvernul de la Chișinău, au anunțat că au rezervat în acest sens o parte din capacitatea lunară pentru luna octombrie în vederea achiziționării energiei electrice de la compania Nuclearelectrica, care deține Centrala nucleară de la Cernavodă din România.

În cadrul acestei proceduri a fost depusă o garanție bancară, urmată de participarea la o licitație organizată de operatorul sistemului de transport al României, Transelectrica, în urma căruia SA Energocom a fost declarată câștigătoare.

„Astfel, rezervarea pentru prima dată a capacității lunare are loc respectând regulamentele UE, procedeu similar utilizat și în cazul procedurilor de alocare a capacităților zilnice odată cu sincronizarea Republicii Moldova la sistemul european continental ENTSO-E, în martie 2022”, se menționează în comunicat.

Compania spune că începând cu luna octombrie va procura 10 MW bandă (intervalul de 24/24), iar în lunile următoare cantitatea ar putea crește în funcție de necesitățile interne. Prețul unui MWh furnizat de Nuclearelectrica este de 400 roni, fiind plafonat de guvernul român.

• Vezi și: R. Moldova vrea să investească în Centrala de la Cernavodă și să importe energie nucleară din România

În urmă cu un an compania de stat „Energocom” și societatea națională din România „Nuclearelectrica” au semnat, pe 18 iulie, un memorandum de înțelegere pentru a vedea care sunt opțiunile ca R. Moldova să primească energie nucleară de la unitățile 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, care urmează să fie puse în funcțiune în următorii ani.

Energocom a mai cumpărat energie electrică de la Nuclearelectrica în perioada octombrie 2022 - aprilie 2023.

Republica Moldova și Ucraina și-au sincronizat, în regim de urgență, sistemele energetice cu cel continental (ENTSO-E) în martie 2022.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Curtea Generală a Uniunii Europene a declarat că anulează sancțiunea din 2019 impusă de Comisia Europeană, care este principala autoritate antitrust a blocului cu 27 de țări membre.

„Curtea anulează decizia Comisiei în integralitatea sa”, a declarat acesta într-un comunicat de presă citat de Associated Press.

Decizia Comisiei se aplica unei părți restrânse a activității de publicitate a companiei Google: anunțurile pe care gigantul tehnologic american le vindea alături de rezultatele căutărilor Google pe site-uri web terțe.

Autoritățile de reglementare au constatat că Google a introdus în contractele sale clauze de exclusivitate care interziceau acestor site-uri web să difuzeze anunțuri similare vândute de rivalii Google.

Comisia Europeană, principala autoritate antitrust a blocului comunitar, a declarat, atunci când a emis sancțiunea, că prin acțiunile sale Google a dus la reducerea posibilităților de alegere ale agenților de publicitate și ale proprietarilor de site-uri web și, probabil, la creșterea prețurilor - care a fost transferată consumatorilor.

Anunțul de miercuri este doar unul din episoadele în care Google se confruntă cu UE.

AFP amintește că Bruxelles-ul a obținut o victorie săptămâna trecută, când cea mai înaltă instanță a UE de la Luxemburg a confirmat o amendă în valoare de 2,42 miliarde de euro aplicată în 2017 împotriva Google, pentru abuz de poziție dominantă prin favorizarea propriului serviciu de comparare a prețurilor.

Ca lider global autoproclamat în ce privește combaterea abuzurilor marilor companii tehnologice, Comisia Europeană a aplicat Google amenzi în valoare totală de 8,2 miliarde de euro între 2017 și 2019 pentru încălcări ale normelor antitrust.

Bătăliile juridice de lungă durată dintre Google și UE nu se încheie însă aici.

• Te-ar putea interesa și: Google și Apple, sancțiuni de miliarde după decizii istorice în justiția UE

Google contestă, de asemenea, o amendă de 4,3 miliarde de euro pe care Bruxelles-ul i-a aplicat-o pentru că a impus restricții pe smartphone-urile Android pentru a-și stimula activitatea de căutare pe internet.

Google se află și în vizorul autorităților de reglementare din SUA.

Săptămâna trecută, concernul s-a confruntat cu al doilea proces antitrust major în mai puțin de un an, guvernul american acuzând Google de monopol în domeniul tehnologiei publicitare - sistemul complex care decide ce anunțuri online văd oamenii și costul acestora.

Acest proces vine după ce, în luna august, un judecător american a constatat că activitatea de căutare a Google este un monopol ilegal

În mod similar, UE a concluzionat anul trecut că Google denaturează concurența pe piață și a recomandat ca societatea să fie obligată să renunțe la activitățile sale în domeniul tehnologiei publicitare. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Propunerea a venit de la Sergiu Plop, secretar de stat la Ministerul Apărării, însă acesta nu a precizat motivul.

În aceeași ședință, Guvernul l-a numit pe Ghenadie Cojocaru în funcția de secretar de stat al Ministerului Apărării.

În iulie, Ohladciuc a spus într-un interviu pentru Europa Liberă că numărul cazurilor de violare a spațiului aerian moldovean de rachete și drone rusești „a fost mult mai mare” decât cel anunțat oficial, din cauza capacității reduse de detectare a acestora de către sistemele de monitorizare a spațiului aerian.

Generalul explica atunci că apartenența R. Moldova la un „bloc militar” ar fi o „soluție mult mai ieftină” de protejare a spațiului aerian, în condițiile în care apărare antiaeriană este la fel de costisitoare „ca și aviația”.

• Vezi și: „În esență...” | Generalul Ohladciuc, de ce mai e nevoie pentru a apăra „la sigur” spațiul aerian al R. Moldova

Eduard Ohladciuc a fost numit în fruntea Armatei Naționale a R. Moldova în noiembrie 2021, printr-un decret al președintei Maia Sandu, după demiterea lui Igor Gorgan.

În iunie 2024, autorii unei investigații publicate de „The Insider” susțineau că au intrat în posesia corespondenței de pe Telegram a lui Gorgan cu colonelul directoratului principal de spionaj din Rusia, Alexandr Makarov.

Din mesaje reieșea că Gorgan ar fi raportat în mod regulat despre situația politică internă din R. Moldova și a transmis date despre vizitele reprezentanților Ministerului ucrainean al Apărării, care ar fi cumpărat echipament militar și obuze pentru forțele armate ucrainene.

La scurt timp, Procuratura pentru combaterea criminalității organizate și cauze speciale a spus că a deschis o cauză penală privind transmiterea datelor ce țin de sistemul național de apărare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cel puțin opt persoane au murit și alte mii sunt rănite după ce pagerele portabile, folosite de Hezbollah pentru a comunica, au început să explodeze în Liban marți după-amiază, transmite BBC.

Cel puțin opt oameni au fost uciși și 2.750 au fost răniți când mii de pagere au explodat simultan în Liban, a declarat ministrul sănătății pe 17 septembrie, după ce gruparea militantă Hezbollah, susținută de Iran, a declarat că doi dintre membrii săi și o fată se numără printre cei uciși în exploziile „misterioase”.

Ministrul libanez al Sănătăţii, Firass Abiad, a declarat că 200 dintre persoanele rănite sunt în stare critică.

Agenția iraniană de știri Mehr a scris că ambasadorul Iranului la Beirut, Mojtaba Amani, a fost rănit de una din explozii.

Un oficial Hezbollah a declarat pentru Reuters, sub protecția anonimatului, că detonarea pagerelor este „cea mai mare breșă de securitate” la care gruparea a fost supusă în aproape un an de război cu Israelul.

Exploziile au avut loc pe fondul intensificării violenței dintre Israel și Hezbollah, implicate în lupte transfrontaliere de când războiul din Gaza a izbucnit în octombrie anul trecut, în cea mai gravă escaladare din ultimii ani.

Armata israeliană a refuzat să comenteze.

Hezbollah a acuzat Israelul pentru „agresiunea păcătoasă” și a promis că țara va primi „pedeapsa echitabilă”.

Ministerul Sănătăţii din Liban spune că 200 dintre cei răniţi sunt într-o stare critică.

Hezbollah, un grup armat susținut de Iran, s-a opus de mult prezenței Israelului în zonele de frontieră disputate. Luptele dintre cele două părți au escaladat în ultimele luni, stârnind temeri că ar putea izbucni un război total în regiune.

Pagerele detonate sunt cel mai recent model folosit de Hezbollah în ultimele luni, au declarat trei surse de securitate.

Un jurnalist Reuters a văzut ambulanțe trecând în grabă prin suburbiile de sud ale capitalei Beirut, o fortăreață a Hezbollah.

O sursă de securitate a spus că dispozitivele au explodat și în sudul Libanului.

La spitalul Mt. Lebanon, un reporter Reuters a văzut mai multe motociclete năvălind în camera de urgență, unde oameni cu mâinile însângerate țipau de durere.

Șeful spitalului public Nabatieh din sudul țării, Hassan Wazni, a declarat pentru Reuters că aproximativ 40 de răniți sunt tratați la unitatea sa. Rănile au inclus răni la nivelul feței, ochilor și membrelor.

Valul de explozii a durat în jur de o oră după detonările inițiale, care au avut loc în jurul orei 15:45, ora locală. Nu este clar cum au fost detonate dispozitivele.

Forțele de securitate libaneze au declarat că o serie de dispozitive de comunicații fără fir au fost detonate în Liban, în special în suburbiile de sud ale Beirutului, ducând la rănirea mai multor persoane.

Grupuri de oameni s-au înghesuit la intrarea clădirilor pentru a verifica persoanele pe care le cunoșteau și care ar fi putut fi rănite, relatează jurnalistul Reuters aflat la fața locului.

Radiodifuzorii regionali care transportau imagini CCTV care au arătat ceea ce părea a fi un mic dispozitiv portabil plasat lângă casierul unui magazin alimentar unde o persoană plătea și care a explodat spontan.

Cum încearcă Hezbollah să contracareze supravegherea de înaltă tehnologie a Israelului

Mesaje codificate. Telefoane fixe. După uciderea unor comandanți de rang înalt în atacurile aeriene țintite israeliene, gruparea militantă libaneză susținută de Iran, Hezbollah, a folosit câteva strategii low-tech pentru a încerca să evite tehnologia de supraveghere sofisticată a inamicului său, au declarat surse informate pentru Reuters.

De asemenea, a folosit propria tehnologie – dronele – pentru a studia și ataca capacitățile Israelului de culegere de informații în ceea ce liderul Hezbollah, Sayyed Hassan Nasrallah, a descris ca fiind o strategie de „orbire” a Israelului.

Părțile au făcut schimb de focuri de când aliatul palestinian al Hezbollah din Fâșia Gaza, Hamas, a intrat în război cu Israelul în octombrie. În timp ce luptele de la granița de sud a Libanului au rămas relativ limitate, atacurile intensificate din ultimele săptămâni au sporit îngrijorarea că s-ar putea transforma într-un război pe scară largă.

Zeci de mii de oameni au fugit de ambele părți ale graniței. Atacurile israeliene au ucis peste 330 de luptători Hezbollah și aproximativ 90 de civili în Liban, potrivit statisticilor Reuters. Israelul spune că atacurile din Liban au ucis 21 de soldați și 10 civili.

Multe dintre victimele Hezbollah au fost ucise în timp ce participau la ostilitățile aproape zilnice, inclusiv lansarea de rachete și drone explozive în nordul Israelului.

Hezbollah a confirmat, de asemenea, moartea a peste 20 de agenți - inclusiv trei comandanți de top, membri ai unității sale de elită a forțelor speciale Radwan și agenți de informații - în atacuri direcționate departe de liniile frontului.

Armata israeliană a declarat că răspunde unui atac neprovocat al Hezbollah, care a început să tragă în ținte israeliene a doua zi după ce Hamas a atacat Israelul pe 7 octombrie.

Forțele de Apărare Israelului (IDF) au declarat pentru Reuters că lovesc ținte militare și luarea „măsurilor de precauție fezabile pentru a atenua daunele aduse civililor”.

„Succesul acestor eforturi depinde de capacitatea IDF de a colecta informații detaliate și precise despre forțele Hezbollah, liderii săi, infrastructura teroristă a organizației, locația și operațiunile lor”, se arată în declarație.

IDF nu a răspuns la întrebările despre colectarea de informații și contramăsurile lui Hezbollah, invocând „motive de securitate a informațiilor”.

Pe măsură ce presiunea internă crește în Israel asupra barajelor lui Hezbollah, IDF și-a evidențiat capacitatea de a-i lovi pe agenții grupului de peste graniță.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) informează să inundațiile recente care au afectat mai ales localități din zonele de centru și sud, unde apa a pătruns în beciuri, fântâni și alte spații subterane, au generat „dificultăți majore și riscuri pentru populație”.

Potrivit unor informații preliminare, circa „100 de fântâni publice și individuale au fost inundate” în raioanele Cantemir, Leova, Hîncești, precizează instituția.

„Ploile abundente și inundațiile duc la înrăutățirea calității apei din fântâni și izvoare, la poluarea legumelor și fructelor de pe terenurile agricole, provocând riscul declanșării și răspândirii bolilor diareice acute, hepatitei virale A și altor afecțiuni gastro-intestinale, ca rezultat al contaminării apei din apeducte și fântâni în urma deteriorării sistemelor de canalizare, deversarea apelor reziduale menajere, inundarea latrinelor și revărsarea conținutului lor”, se spune într-un apel al ANSP.

Pentru a reduce riscurile epidemiologice, autoritățile sanitare recomandă populației să consume apă potabilă numai din surse sigure (apeduct), apă fiartă sau apă îmbuteliată; să spele bine sub apă curgătoare fructele și legumele înainte de a le consuma; să prelucreze termic produsele alimentare; să evite consumul produselor alimentare nesigure; să folosească apă potabilă sigură la prepararea bucatelor; să respecte regulile elementare de igienă personală.

ANSP a făcut recomandări și pentru autoritățile publice locale: să aprovizioneze instituțiile de educație, medicale, rezidențiale cu produse alimentare și apă potabilă sigură; să curețe și să dezinfecteze fântânile și izvoarelor inundate; să salubrizeze localitățile și să evacueze nămolul de pe străzi și din curțile instituțiilor preșcolare și școlare, interzicând accesul copiilor pe teritoriile acestora timp de 17-20 zile; să spele și să dezinfecteze rețelele de apeducte afectate; să evacueze apa și nămolul din fântânele comunale și să le dezinfecteze; să depoziteze nămolul evacuat în locuri special amenajate.

• Te-ar putea interesa și: Cum a afectat ciclonul Boris Republica Moldova

Tot pe 17 septembrie, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a anunțat că, după 72 de ore de activitate sporită în gestionarea intemperiilor naturale, Centrul de Dirijare în Situații Excepționale a revenit la regimul său obișnuit de funcționare.

Timp de 3 zile, subdiviziunile Ministerului Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, autoritățile publice locale și centrale au asigurat continuitatea intervențiilor în regim sporit, intervenind în mai mult de 400 de misiuni de lichidare a consecințelor ploilor abundente.

Administrația de Stat a Drumurilor a anunțat că, în prezent, pe toate drumurile naționale se circulă în siguranță.

Potrivit IGSU, pentru gestionarea și lichidarea consecințelor ploilor abundate au fost antrenate aproape 5 600 de persoane, angajați ai structurilor de forță și ai autorităților publice, și aproape 490 de unități de tehnică.

În prezent, Comisiile pentru Situații Excepționale teritoriale evaluează prejudiciile cauzate de ploile torențiale și planifică măsurile de recuperare în urma intemperiilor.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Proiectul de lege, introdus de partidul de guvernământ, Visul Georgian, la începutul acestui an, cuprinde interdicții privind căsătoriile între persoane de același sex, adopția de către cupluri de același sex, schimbarea genului, susținerea publică a relațiilor și persoanelor LGBTQ+ și prezentarea acestora în mass-media.

AFP scrie că este de așteptat ca această decizie să alimenteze și mai mult tensiunile din țară înainte de alegerile parlamentare cruciale programate în octombrie.

La votarea boicotată de opoziție, parlamentarii partidului de guvernământ au aprobat cu 84 de voturi pentru și nici unul împotrivă proiectul de lege „privind valorile familiei și protecția minorilor”, împreună cu modificările aferente la o serie de alte legi.

Proiectul mai trebuie să fie semnat de președinta pro-occidentală Salome Zurabișvili sau - în caz că refuză să o facă - de președintele parlamentului.

Măsura reflectă legislația similară utilizată în Rusia pentru a limita drepturile LGBTQ și „se referă la restricționarea, în instituțiile de învățământ și în emisiunile TV, a „propagandei relațiilor homosexuale și a incestului”.

Grupurile pentru drepturile omului au criticat formularea, inclusiv pentru că pune relațiile homosexuale pe picior de egalitate cu incestul.

În urmă cu peste un deceniu, autoritățile ruse au interzis, primele în regiune, susținerea publică a „relațiilor sexuale netradiționale”, precum și tranziția de gen, printre alte măsuri. Curtea Supremă a Rusiei a scos efectiv în afara legii activismul LGBTQ+ prin stigmatizarea a ceea ce autoritățile au numit „mișcarea” LGBTQ+, care deși nu există, este considerată în Rusia organizație extremistă.

Măsuri asemănătoare au adoptat de atunci și alte țări conduse de regimuri conservatoare, ca Ungaria sau, mai recent, Bulgaria.

Drumul spre UE, blocat

Uniunea Europeană a declarat la începutul acestei luni că pachetul de legi propuse în Georgia „subminează drepturile fundamentale ale georgienilor și riscă să stigmatizeze și să discrimineze în continuare o parte a populației”.

UE a mai declarat că adoptarea proiectului de lege ar avea „repercusiuni importante” asupra parcursului de integrare europeană al Tbilisi, care speră să adere la UE, și „va pune și mai multă presiune pe relațiile UE-Georgia”. Un emisar UE a confirmat că procesul de aderare a Georgiei este „înghețat”.

Președintele Parlamentului de la Tbilisi, Șalva Papuașvili - care a depus proiectul de lege - a declarat că el vizează „consolidarea mecanismelor de protecție a minorilor și a valorilor familiale care se bazează pe uniunea dintre o femeie și un bărbat”.

Măsura de marți urmează adoptării recente de către Tbilisi a unei legi anti-ONG privind „influența străină”, care a declanșat săptămâni de proteste antiguvernamentale în masă și condamnare occidentală.

Luni, secretarul de stat al Statelor Unite, Antony Blinken, a anunțat sancțiuni împotriva a doi oficiali ai guvernului georgian „pentru implicarea lor în încălcări grave ale drepturilor omului prin reprimarea protestelor pașnice împotriva legii privind influența străină”.

Blinken a declarat că Washingtonul „ia măsuri suplimentare pentru a impune restricții privind vizele pentru mai mult de 60 de persoane georgiene și membrii familiilor acestora responsabili sau complici în subminarea democrației în Georgia”.

„Rămânem îngrijorați de încălcările drepturilor omului și de acțiunile antidemocratice din Georgia și vom continua să luăm în considerare acțiuni suplimentare ca răspuns”, a spus el într-o declarație.

În mai, UE a avertizat Georgiei că „deraiază” de la calea sa de aderare la blocul comunitar prin promovarea unor măsuri care contravin valorilor europene.

După ce inițial a urmărit o agendă politică liberală pro-occidentală atunci când a venit la putere în 2012, Visul Georgian a început să prefere în ultimii doi ani poziții anti-occidentale și anti-liberale.

Criticii îl acuză că pune țara pe orbita Kremlinului și pune în pericol candidatura Georgiei la aderarea la UE. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Marta Kos, o politiciană și diplomată de 59 de ani din Slovenia, a fost propusă în postul de comisar cu extinderea - urmând să fie, dacă va fi aprobată, persoana-cheie pentru eforturile Moldovei și Ucrainei - ca și altor țări candidate - de a adera la UE.

Kos a fost a doua propunere a slovenilor pentru un post de comisar. În prima fază, Ljubljana propusese un bărbat, pe Tomaz Vesel, iar Ursula von der Leyen a insistat că ar avea nevoie de o femeie, pentru a păstra echilibrul de gen al Comisiei.

De aceea, numele lui Kos a fost trecut pe lista noilor comisari cu asterisc, pentru că formal ea încă nu a primit acceptul parlamentului din țara sa.

Este de așteptat ca Marta Kos, care vine dintr-o fostă republică iugoslavă, să acorde mare atenție țărilor din Balcanii de Vest care așteaptă de multă vreme la poarta clubului occidental.

Marți, von der Leyen și-a exprimat încrederea că ea va primi cu bine aprobarea din partea comisiei parlamentare slovene, înainte să „meargă” și la votul din Parlamentul European.

În Comisia actuală, portofoliul extinderii i-a revenit maghiarului Oliver Varhely. În cea nouă, el va fi comisar pentru sănătate și bunăstarea animalelor.

Von der Leyen a numit-o pe spaniola Teresa Ribera în funcția de comisar antitrust, în timp ce Kaja Kallas, fosta prim-ministră din Estonia, va fi responsabilă cu politica externă.

Lituanianul Andrius Kubilius va fi primul comisar pentru apărare al UE - un nou rol menit să consolideze capacitatea europeană de producție militară în fața agresiunii ruse în flancul estic al Europei.

Comisia, amintește Reuters, este cea mai puternică instituție din cele 27 de țări ale Uniunii Europene. Ea are puterea de a propune noi legi europene, de a bloca fuziunile între companii și de a semna acorduri de liber schimb.

Fiecare stat membru al UE va avea un loc la masa Comisiei, un rol comparabil cu cel al unui ministru guvernamental, deși ponderea sa politică variază foarte mult în funcție de portofoliu.

Pe lista comisarilor UE se mai află ministrul francez de externe Stephane Sejourne, responsabil cu strategia industrială, în timp ce slovacul Maros Sefcovic va supraveghea politicile comerciale.

Toți candidații vor fi audiați de deputații din Parlamentul European, care trebuie să aprobe nominalizarea lor.

Presa anticipează că va trece prin legislativ cel mai greu italianul de extremă-dreapta Raffaele Fitto, numit vicepreședinte pentru coeziune și reforme.

Anunțarea Comisiei a fost precedată de tensiuni, mai ales legate de propunerile franceze.

Luni, comisarul francez Thierry Breton, care urma să revină pentru un al doilea mandat la Bruxelles, și-a dat demisia. El spune că von der Leyen a încercat să convingă guvernul francez să nominalizeze pe altcineva, deși Breton fusese anunțat ca opțiune a Franței de la bun început.

• Te-ar putea interesa și: Durerile facerii Comisiei Europene. Propunerea franceză, Thierry Breton, demisionează cu nervi

Românca Roxana Mînzatu a fost propusă să preia portofoliul muncii în noua Comisie Europeană, odată cu titlul de vicepreședintă. Ea are 44 de ani și este europarlamentar din partea Partidului Social Democrat începând din iunie 2024.

A fost președinte al Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, din septembrie 2015 și până în ianuarie 2016.

Între martie și septembrie 2015 a fost secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene.

În perioada iunie-octombrie 2019, ea a fost și ministru al fondurilor europene în guvernul condus de Viorica Dăncilă.

Potrivit CV-ului, Roxana Mînzatu este licențiată în Științe Politice în limba engleză la Universitatea din București (1998-2002). A făcut un master în Integrare Europeană (2003-2005) la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Principala revendicare a protestatarilor este către președinta Maia Sandu, căreia îi solicită să întoarcă în Parlament legea ce suspendă obligațiile de plată ale fermierilor față de creditori pe un termen de șase luni. Potrivit asociației „Forța Fermierilor”, numai circa 20% din agricultori ar putea beneficia de prevederile legii.

Liderii asociației afirmă că agricultorii au solicitat Parlamentului să adopte măsuri similare celor din România sau alte țări UE care au extins vacanțele fiscale până în octombrie 2025, însă propunerile lor au fost ignorate.

„Forța Fermierilor” a anunțat că „mai mulți agricultori din toată țara vor protesta în regiuni”, fără alte precizări. În ajun, liderul asociației, Alexandru Bădărău, a declarat Europei Libere că proteste vor avea loc în raioanele Cahul și Cantemir, și nu a exclus ca acestea să fie organizate și la Chișinău. Însă, video-uri postate pe rețele de socializare arată că protestele s-au extins și în alte raioane, cum ar fi Căușeni, Anenii Noi, Fălești și Drochia, dar și în autonomia găgăuză. Reprezentanții asociației afirmă că protestele vor crește în intensitate în zilele următoare.

• Te-ar putea interesa și: Guvernul aprobă ajutoare pentru fermierii afectați de secetă și arșiță, fermierii au spus dinainte că nu e destul

În ajunul protestului, pe 16 septembrie, ministrul moldovean al agriculturii, Vladimir Bolea, s-a întâlnit la Bruxelles cu comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, căruia i-a spus că resursele interne ale Chișinăului sunt limitate și insuficiente pentru a-i ajuta pe fermieri. Bolea a cerut crearea unui Fond de dezvoltare și solidaritate pentru agricultura din Republica Moldova, în contextul a ceea ce a numit „crizele tot mai frecvente” și „schimbările climatice” cu care se confruntă fermierii moldoveni.

Potrivit unui comunicat al ministerului agriculturii, la întâlnirea cu comisarul european s-au abordat „subiecte esențiale pentru dezvoltarea durabilă a sectorului agroalimentar din Moldova, cu accent pe modernizarea infrastructurii agricole, sporirea competitivității fermierilor locali pe piața europeană și adaptarea acestora la noile standarde de mediu și climă impuse de UE”.

Începând cu primăvara anului 2023, fermierii moldoveni afectați de intemperii și de perturbările grave ale pieței de cereale au organizat mai multe proteste față de ceea ce numesc lipsa de sprijin a autorităților, cerând de mai multe ori demisia ministrului Bolea.

Un apel în sprijinul fermierilor moldoveni a lansat pe 17 septembrie și premierul Dorin Recean, în discursul rostit la conferința ministerială a Platformei de Parteneriat pentru Moldova, desfășurată la Chișinău. Recean a fost, de asemenea, în repetate rânduri, ținta criticilor vehemente ale fermierilor.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Nelli Perutenco a figurat pe lista de sancțiuni luate de Departamentul american al Trezoreriei (ministerul de finanțe) împotriva a trei entități și doi indivizi care ar participa la propaganda Kremlinului, inclusiv în efortul de a destabiliza R. Moldova înaintea alegerilor prezidențiale și referendumului din octombrie.

Perutenco este prezentată în justificarea oficială a sancțiunilor americane drept contabila partidulului lui Ilan Șor, scos în afara legii.

Organizația Evrazia este acuzată că, în colaborare cu oligarhul fugar Ilan Șor, a introdus bani în mod ilegal în Moldova pentru a cumpăra voturi.

„Sub pretextul asistenței umanitare, Evrazia a orchestrat (...) o campanie de cumpărare de voturi menită să sprijine în mod ilicit candidații pro-Kremlin și să submineze astfel democrația din Moldova”, se spune în comunicatul Departamentului Trezoreriei de săptămâna trecută.

• Te-ar putea interesa și: Vara politică pe Facebook: Cine și cât a cheltuit pentru publicitate?

Decizia Meta din 17 septembrie de a aplica în practică sancțiunile guvernamentale SUA are ca principale ținte mari organizații de presă de stat rusești, în frunte cu Rossiya Segodnya, iar presa occidentală nu menționează, citând declarația firmei lui Mark Zuckerberg, dacă a fost scoasă de pe rețele și Evrazia, care s-a remarcat în Moldova mai ales prin trimiterea de tineri în excursie la Moscova.

Luni dimineață, o primă cercetare a Europei Libere arăta că un cont de Facebook pe numele lui Nelli Perutenco nu putea fi accesat.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Este vorba despre împrumuturi de peste 300 de milioane de euro și credite nerambursabile de 80 de milioane pentru proiecte susținute de SUA, Canada, Franța, Germania, Suedia, Norvegia, Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Printre documentele semnate se află și cel privind finanțarea cu 200 de milioane de euro, de către BERD, a unui program național de împădurire inițiat de președinta Maia Sandu, prezentă și ea la ceremonie.

Alte acorduri de împrumut vizează, între altele, sprijinirea familiilor vulnerabile, integrarea refugiaților ucraineni, tranziția către energia verde, promovarea independenței mass-media, susținerea egalității de gen, dezvoltarea comerțului, consolidarea sectorului energetic, gestionarea deșeurilor.

Platforma de Parteneriat este o inițiativă lansată de România, Germania și Franța în sprijinul Republicii Moldova. Conferința ministerială a platformei a ajuns la a 5-a ediție și reunește peste 65 de delegați - miniștri, viceminiștri, secretari de stat ai ministerelor de externe din statele partenere, reprezentanți ai corpului diplomatic și ai organizațiilor internaționale.

• Te-ar putea interesa și: Analiză | Ce impact are șirul de vizite ale demnitarilor europeni la Chișinău

În discursurile rostite la eveniment, președinta Maia Sandu și premierul Dorin Recean s-au referit la prioritățile de dezvoltare a Republicii Moldova pe termen mediu și lung.

Maia Sandu a spus, între altele, că „Moldova are un potențial enorm”, însă acesta este dificil de valorificat, având un „război la hotar”. „Nicio țară nu a reușit să devină un succes economic fără un sprijin inițial solid și parteneriate de durată. Acesta este ajutorul pe care l-am cerut partenerilor noștri”, a mai spus șefa statului.

Discuțiile de la ministerială au loc în patru grupuri de lucru, axate pe următoarele domenii: Justiție, anticorupție și securitate; Energie, eficiență energetică și mediu; Dezvoltarea economică durabilă și infrastructura strategică; Reforma administrației publice și managementul finanțelor publice.

La finalul evenimentului este programată o conferință de presă a miniștrilor de externe ai Republicii Moldova, României, Germaniei și Franței.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cutremurul a avut loc la ora 17:40 și a avut o magnitudine de moment de 5,2, conform infp.ro.

Seismul s-a produs la o adâncime de aproximativ 140 de kilometri, în zona seismică Vrancea-Buzău din România.

Cutremurul a fost resimțit puternic și în Republica Moldova. La Chișinău, președinta Maia Sandu acorda un interviu în direct chiar în momentul cutremurului.

Deocamdată nu sunt informații cu privire la eventuale pagube provocate de acesta.

În această știre s-au folosit informații de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Fermierii afirmă că deputații au aprobat legea fără să-i consulte, ignorând toate propunerile pe care aceștia le-au înaintat. Ei spun că legea este discriminatorie și nu ar face decât să înrăutățească situația agricultorilor.

Parlamentul a aprobat, la propunerea guvernului, suspendarea obligațiilor de plată ale fermierilor față de creditori, în anumite condiții, pentru o perioadă de șase luni. Este vorba despre agricultorii care au luat împrumuturi, în ultimul an, și ale căror culturi au fost afectate de secetă în proporție de cel puțin 60%, iar suprafața prelucrată afectată constituie nu mai puțin de 50%.

Directorul executiv al asociației „Forța fermierilor”, Alexandru Bădărău, a declarat pentru Europa Liberă că mai puțin de 30% din agricultori s-ar încadra în criteriile acestei legi.

„Este o discriminare față de toți agricultorii. Practic, peste 70% din agricultorii din R. Moldova nu sunt eligibili să beneficieze de prevederile legii”, a declarat reprezentantul fermierilor.

• Te-ar putea interesa și: Guvernul aprobă ajutoare pentru fermierii afectați de secetă și arșiță, fermierii au spus dinainte că nu e destul

Alexandru Bădărău nu a exclus că fermierii vor organiza proteste și la Chișinău.

Potrivit lui, agricultorii au solicitat parlamentarilor să adopte măsuri similare celor din România sau alte țări UE care au extins vacanțele fiscale până în octombrie 2025.

Pierderile suportate de fermierii moldoveni în ultimii doi ani s-ar ridica la 10 miliarde de lei (peste 500 de milioane de euro), potrivit estimărilor asociației „Forța fermierilor”. Agricultorii acuză guvernul că i-a adus în pragul falimentului, ignorându-le propunerile sau adoptând măsuri mult întârziate.

În vara acestui an, după luni de proteste ale fermierilor, autoritățile au acceptat să introducă licențierea provizorie a importului de cereale și oleaginoase din Ucraina, menită să protejeze producătorii locali. (R.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Restricțiile fac parte dintr-o serie de măsuri pe care Germania le ia pentru combaterea migrației ilegale, în special a persoanelor care fug de război și sărăcie în Orientul Mijlociu, și a unei creșteri a sprijinului politic intern pentru opoziția de extremă dreaptă și conservatori.

Controalele se vor aplica de la 16 septembrie la frontierele terestre ale Germaniei cu Franța, Belgia, Luxemburg, Olanda și Danemarca pentru o perioadă inițială de șase luni, marcând un nou pas înapoi în calea liberei circulații în interiorul Uniunii Europene.

Controalele germane erau deja în vigoare la punctele de trecere estice și sudice, cu Polonia, Republica Cehă, Austria și Elveția.

• Te-ar putea interesa și: Germania reimpune controlul la granițe. Reacție de moment sau „sfârșitul spațiului Schengen”?

Berlinul spun că poliția federală va efectua controalele în mod flexibil, în funcție de situația de securitate și concentrându-se pe minimizarea perturbărilor pentru navetiști, călători și comerț.

Luni, traficul era normal la frontiere.

Ministerul german a recomandat călătorilor să aibă asupra lor documente de identitate valabile, iar cetățenii din afara UE ar trebui să aibă documentele de intrare, inclusiv vizele, pregătite pentru verificări.

Modificările vin, oarecum paradoxal, pe fondul scăderii numărului cererilor de azil în Germania, cu 21,7% în primele opt luni ale anului.

Ministra de Interne, Nancy Faeser, a declarat că numărul a scăzut în parte datorită controalelor introduse anul trecut la granițele estice, care ar fi blocat peste 30.000 de intrări neautorizate.

„Acesta este motivul pentru care vom extinde controlul temporar la frontiere”, a declarat ea.

„Ordinul meu este, de asemenea, menit să protejeze împotriva amenințării acute a terorismului extremist islamist și a criminalității transfrontaliere grave”, a adăugat ea.

Măsurile au provocat critici din partea vecinilor Germaniei. Premierul polonez Donald Tusk a solicitat consultări urgente cu alte țări afectate, care se tem că vor trebui să absoarbă mai mulți solicitanți de azil și vor avea probleme cu transportul de mărfuri.

• Te-ar putea interesa și: Tot mai multe țări europene reintroduc controalele la frontieră. Se tem mai ales de migranți și terorism

Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a avertizat că, în cazul în care Germania introduce măsuri pentru a trimite mai mulți imigranți înapoi peste granița comună, Austria va răspunde prin trimiterea mai multor persoane spre est, spre Balcani.

Controalele germane la frontiera cu Austria sunt programate să dureze până la 11 noiembrie 2024. La frontierele cu Polonia, Republica Cehă și Elveția, controalele ar urma să continue până la 15 decembrie 2024.

Ministerul de Interne al Germaniei a lăsat să se înțeleagă că vor exista prelungiri suplimentare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Comisia Electorală Centrală a decis să constituie secții de votare în 37 de țări. Cele mai multe vor fi deschise în Italia - 60, în Germania – 26, în Franța – 20, iar în Marea Britanie – 17 secții de votare.

În România vor fi deschise 16 secții de votare, același număr ca în Statele Unite.

În Federația Rusă, din cauza riscurilor de securitate, vor fi deschise numai cinci secții de votare, iar în Ucraina, din cauza atacurilor rusești, numai două secții.

• Citește și: Cum se numără alegătorii

Cetățenii moldoveni aflați în străinătate pot vota la orice secție de votare, indiferent de statutul lor pe teritoriul țării gazdă. Alegătorii aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Norvegiei, Suediei, Finlandei și Islandei vor putea utiliza, ca metodă alternativă, votul prin corespondență.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În ultimele 24 de ore, fără energie electrică au rămas 18 localități, însă către dimineața zilei de luni, 16 septembrie, toate au fost reconectate la rețea, potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU).

Autoritățile continuă să monitorizeze situația în raioanele Leova și Cantemir, în special digurile de lângă Romanovca și Seliște. Există riscuri de cedare a barajului de la Sărata Nouă, raionul Leova, iar specialiștii depun eforturi pentru consolidarea digurilor de protecție pe râul Nistru din raionul Ștefan Vodă, în localitățile Răscăieți, Olănești, Crocmaz și Tudora.

Lucrări similare sunt întreprinse pe râul Prut, în raionul Cantemir, în preajma localităților Țiganca și Stoianovca.

• Te-ar putea interesa și: „Apa a urcat cu un metru în zece minute”. Orașe din Cehia și Polonia, lovite de puhoaie

Pentru lichidarea consecințelor intemperiilor sunt antrenați, în prezent, peste 1900 de angajați ai Ministerului Afacerilor Interne și 328 de unități de tehnică. Salvatorii ajută populația la pomparea apei, defrișarea arborilor căzuți și eliberarea traseelor, precizează IGSU.

La Chișinău, ploile au afectat circulația troleibuzelor și autobuzelor. Potrivit Primăriei capitalei, pe unele rute transportul circulă cu întârziere, iar unele unități de transport public staționează sau sunt redirecționate.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Autoritățile austriece au emis avertizări meteorologice cod portocaliu pentru ploi abundente, însoțite de vânt puternic, până pe 17 septembrie.

Precipitațiile semnificative ar putea cauza inundații și alunecări de teren, care la rândul lor ar putea duce la întârzieri sau anulări ale zborurilor pe aeroporturile afectate, blocarea liniilor de cale ferată și afectarea rețelelor de utilități publice.

• Te-ar putea interesa și: „Apa a urcat cu un metru în zece minute”. Orașe din Cehia și Polonia, lovite de puhoaie

Ambasada Republicii Moldova la Viena recomandă cetățenilor să urmărească sursele de informare locale pentru actualizări meteorologice; să ia în considerare posibilele întârzieri și perturbări în transportul rutier, feroviar și aerian; să fie pregătiți pentru eventualele întreruperi ale lanțului de aprovizionare; și să se asigure cu surse de curent pentru eventuale întreruperi prelungite de energie electrică. (R.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Agenții Serviciului Secret al SUA staționați în apropierea terenului de golf unde juca Donald Trump au observat țeava unei arme de tip AK care se ieșea printre arbuștii care înconjoară terenul, la aproximativ 400 de metri distanță, scrie AP.

Un agent a tras. Atacatorul a scăpat pușca și a fugit cu un autoturism, lăsând arma de foc în urmă împreună cu două rucsacuri, o lunetă folosită pentru țintire și o cameră GoPro, a declarat șeriful din comitatul Palm Beach, Ric Bradshaw. Bărbatul a fost oprit ulterior de forțele de ordine.

Pe 13 iulie, Trump a fost împușcat în timpul unui miting în Butler, Pennsylvania, iar un glonț i-a zgâriat urechea. Atentatul a ridicat întrebări legate de activitatea de protecție a Serviciului Secret după ce serviciul a recunoscut defecte de organizare și eșecul de a preveni tentativa de asasinat din această vară.

Bărbatul reținut după incidentul de la terenul de golf avea un comportament calm și a arătat puține emoții când a fost oprit, potrivit șerifului din comitatul Martin, William Snyder.

„Nu a întrebat niciodată: «Despre ce este vorba?»”, a spus Snyder.

Într-un e-mail către susținători, Trump a scris: „Au fost focuri de armă în apropierea mea, dar înainte ca zvonurile să înceapă să scape de sub control, am vrut să auziți mai întâi asta: SUNT ÎN SIGURANȚĂ ȘI BINE!”

El a mai scris: „Nimic nu mă va încetini. Nu mă voi preda niciodată!”

Președintele Joe Biden și vicepreședintele Kamala Harris au fost informați despre această chestiune și fiecare a transmis câte o declarație prin care condamnă violența politică.

Kamala Harris a adăugat că a fost „profund tulburată” de evenimentele din acea zi și că „cu toții trebuie să ne facem partea pentru a ne asigura că acest incident nu duce la mai multe violențe”.

Joe Biden, la rândul lui, a spus că și-a ordonat echipei lui să se asigure că Serviciul Secret „are toate resursele, capacitățile și măsurile de protecție necesare pentru a asigura siguranța continuă a fostului președinte”.

„Nu există loc pentru violență politică sau pentru orice violență vreodată în țara noastră”, a transmis Biden într-un comunicat.

După incident, Donald Trump a discutat cu aliații, inclusiv cu senatorul JD Vance, senatorul din Carolina de Sud Lindsey Graham și mai mulți gazde Fox News. Președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a spus că a petrecut câteva ore cu Trump și l-a numit „de neoprit”.

Incidentul de la terenul de golf vine după ce Donald Trump a beneficiat de o întărire a securității personale după prima tentativă de asasinat din iulie. La mitingurile în aer liber, el vorbește acum din spatele sticlei antiglonț.

Terenul de golf din Florida a fost parțial închis pentru Trump în timp ce juca, dar există mai multe zone în jurul perimetrului proprietății accesibile altor jucători de golf.

• Te-ar putea interesa și: Trump este „bine” după ce a fost atins de un glonț la o întâlnire electorală, într-o presupusă „tentativă de asasinat”

Duminică seara, Trump a postat un mesaj pe rețelele de socializare mulțumind Serviciului Secret și forțelor de ordine pentru că l-au ținut în siguranță, numindu-i „patrioți curajoși și dedicați”.

Foștii președinți SUA și soțiile lor au protecție pe viață din partea Serviciului Secret, dar securitatea în jurul foștilor președinți variază în funcție de nivelurile de amenințare și expunere, cele mai stricte măsuri fiind luate de obicei imediat după părăsirea funcției.

Protecția lui Trump a fost mai mare decât a altor foști președinți din cauza vizibilității sale publice și a campaniei sale de a candida din nou la Casa Albă.

Bărbatul aflat în custodie se numește Ryan Routh, au declarat trei oficiali de aplicare a legii pentru AP, sub protecția anonimatului.

Înregistrările arată că Routh, în vârstă de 58 de ani, a locuit în Carolina de Nord cea mai mare parte a vieții sale înainte de a se muta în Hawaii în 2018. În 2020, el a făcut o postare pe rețelele de socializare în care susținea realegerea lui Trump, dar în anii mai recenți postările sale și-au exprimat sprijinul pentru Biden și Harris.

Routh a încercat să recruteze soldați afgani care fugeau de talibani pentru a lupta în Ucraina și a petrecut câteva luni în țară, potrivit unui interviu acordat The New York Times anul trecut.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Orașul Hanušovice din regiunea Šumperk, în nord-estul Cehiei, a fost lovit de viitură duminică dimineața, iar majoritatea oamenilor au rămas în casele lor și nu au avut timp să evacueze. Totul s-a întâmplat în zece minute, când nivelul râului Morava a crescut cu aproximativ un metru, a declarat primarul Marek Kostka.

Centrul orașului Hanušovice, cu aproximativ 2.900 de locuitori, este sub apă. Primăria a interzis de-acum evacuarea, deoarece situația este periculoasă nu numai pentru locuitori, ci și pentru echipele de salvare. Oamenii au fost sfătuiți să rămână la etajele superioare și să aștepte instrucțiuni suplimentare.

Situația este critică și în Jeseník, unde primăria a îndemnat locuitorii să se mute la etajele superioare sau pe acoperiș pentru a aștepta echipele de salvare. „Armata cehă intervine. Verificați-vă și vecinii", face apel orașul pe site-ul său special. Oamenii sunt îndemnați să nu-și părăsească locuințele, întrucât situația nu este sigură nicăieri în oraș.

În alte localități din Cehia, mii de oameni au fost evacuați la weekend. Duminică dimineață, televiziunea publică cehă a postat imagini dramatice dintr-una din localitățile lovite în plin de viitură, Ceska Ves.

Situație gravă în toată Europa Centrală

O persoană s-a înecat în sud-vestul Poloniei, iar un pompier din Austria Inferioară a fost, de asemenea, ucis, a declarat vicecancelarul austriac Werner Kogler duminică pe platforma de socializare X, în timp ce autoritățile au declarat provincia, care înconjoară Viena și se învecinează cu Republica Cehă și Slovacia, zonă calamitată.

Râurile s-au revărsat din Polonia până în România, unde patru persoane au fost găsite moarte sâmbătă, după zile de ploi torențiale provocate de un sistem de joasă presiune numit Boris.

Unele părți din Republica Cehă și Polonia s-au confruntat cu cele mai grave inundații din ultimele aproape trei decenii. În Republica Cehă, un sfert de milion de locuințe au rămas fără curent electric din cauza vântului puternic și a ploii. Poliția cehă a declarat că este în căutarea a trei persoane care se aflau sâmbătă într-o mașină care a căzut în râul Staric lângă Lipova Lazne, la 235 km est de Praga.

În Polonia, o persoană a murit în comitatul Klodzko, despre care premierul Donald Tusk a declarat că este cea mai afectată zonă din țară și unde 1 600 de persoane au fost evacuate. „Situația este foarte dramatică", a declarat Tusk reporterilor duminică, după o ședință în orașul Klodzko, care era parțial sub apă, râul local crescând la 665 cm duminică dimineața, mult peste nivelul de alarmă de 240 cm, înainte de a se retrage ușor. Acest nivel a depășit recordul înregistrat în urma inundațiilor puternice din 1997, care au afectat parțial orașul și au provocat 56 de decese în Polonia.

Orașul istoric Glucholazy, din apropiere, a ordonat evacuări duminică dimineața, deoarece râul care îl traversează a început să iasă din matcă. Pompierii și soldații au făcut eforturi începând de sâmbătă pentru a proteja un pod din oraș. Din păcate, duminică el a fost luat de ape, cum a relatat de la fața locului corespondentul televiziunii publice din Cehia.

La Budapesta, oficialii au ridicat prognozele pentru creșterea Dunării în a doua jumătate a acestei săptămâni, la peste 8,5 metri, apropiindu-se de recordul de 8,91 metri înregistrat în 2013, în timp ce ploile au continuat în Ungaria, Slovacia și Austria.

„Conform prognozelor, una dintre cele mai mari inundații din ultimii ani se apropie de Budapesta, dar suntem pregătiți să facem față", a declarat primarul Budapestei, Gergely Karacsony. În România, autoritățile au declarat că ploaia a fost duminică mai puțin intensă decât cea de sâmbătă, când inundațiile au ucis patru persoane și au avariat 5 000 de locuințe. Orașe și sate din șapte județe din estul României au fost afectate, iar autoritățile au declarat că se caută încă două persoane dispărute.

Într-un comunicat de presă intitulat „Alertând lumea asupra activităților secrete globale ale RT” (inițialele englezești ale televiziunii ruse Rossiya Segodnya, fostă Russia Today), guvernul SUA spune că sancționează trei entități și doi indivizi pentru legăturile lor cu acțiunile rusești de destabilizare în străinătate.

Este vorba de Rossiya Segodnya, TV-Novosti, Dmitri Kiselev (directorul RT), organizația Evrazia (nume complet: ANO Evraziya) și directoarea ei, Nelli Parutenko, numită în comunicat „fostă responsabilă cu finanțele în partidul lui Ilan Șor”.

Europa Liberă a scris în lunile mai și august că Parutenco și o deputată rusă cu trecut politic la Tiraspol, Aliona Arșinova, plimbă tineri moldoveni la Moscova pentru a fi „educați” să promoveze vectorul euro-asiatic la întoarcerea la Chișinău, postul RT jucând un rol în popularizarea excursiilor.

• _{Citește și: Cum sute de tineri moldoveni sunt duși în vizite la Moscova de o organizație a lui Șor}

Și în comunicatul de acum al autorităților americane, anunțând sancțiunile, se spune că aceste organizații și liderii lor participă la diferite acțiuni maligne în mai multe țări, începând cu efortul de a destabiliza R. Moldova înaintea alegerilor din octombrie.

„RT și angajații săi, inclusiv redactorul-șef Margarita Simonian, s-au coordonat direct cu Kremlinul pentru a sprijini eforturile guvernului rus de a influența alegerile moldovenești din octombrie 2024”, dar și pentru a „încerca să provoace tulburări în Moldova, probabil cu scopul specific de a determina transformarea protestelor în violențe (...) în cazul în care alegerile nu vor avea ca rezultat câștigarea președinției de către un candidat preferat de Rusia”, se mai spune în comunicat.

Organizația Evrazia este acuzată că, în colaborare cu oligarhul fugar Ilan Șor, a introdus bani în mod ilegal în Moldova pentru a cumpăra voturi.

„Sub pretextul asistenței umanitare, Evrazia a orchestrat (...) o campanie de cumpărare de voturi menită să sprijine în mod ilicit candidații pro-Kremlin și să submineze astfel democrația din Moldova”, se spune în comunicat.

Departamentul Trezoreriei a făcut publice la 13 septembrie și alte acuzații la adresa aparatului propagandistic al Kremlinului, legate de activități maligne în alte țări decât R. Moldova, menționând printre altele că televiziunea RT participă activ la strângerea de fonduri pentru cumpărarea de arme letale destinate armatei ruse invadatoare în Ucraina.

Sancțiunile constau în înghețarea eventualelor averi ale sancționaților în SUA și sancționarea entităților și persoanelor care fac vreo afacere cu ei. (MȚ)

După depunerea actelor, liderul partidului, primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, a anunțat într-o transmisiune live că partidul va participa la referendumul din toamnă și că „nu poate risca cu opțiunea „DA” în favoare unei alte opțiuni”.

Acesta a îndemnat alegătorii să participe la scrutin, iar partidul MAN va promova opțiunea „DA”.

Ceban a adăugat că „astăzi este o fereastră de oportunități care nu neapărat va exista în viitorul apropiat pentru locuitorii R. Moldova”, având în vedere procesul de integrare a țării în Uniunea Europeană.

Potrivit primarului, decizia privind participarea la referendum și promovarea opțiunii „DA” a fost luată loc joi, pe 12 septembrie, la ședința Consiliului Național al Partidului.

Până în prezent, CEC a înregistrat alte nouă partide care vor participa la referendumul republican constituțional din 20 octombrie. Este vorba de Partidul Comuniștilor din R. Moldova, și Partidul „Renaștere”, afiliat oligarhului fugar Ilan Șor, care vor promova opțiunea „Nu”.

• Citește și: Foști aliați, înregistrați separat la CEC ca suporteri ai opțiunii „Da” la referendum

Partidul Verde Ecologist, Mișcarea Respect Moldova, Partidul Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, Partidul Acțiune și Solidaritate, blocul „Împreună” și partidul Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB) vor promova opțiunea „Da”.

Deși a fost înregistrat ca participant la referendum și partidul „Șansă”, decizia în cazul formațiunii ar putea fi revocată după ce Curtea de Apel Bălți a menținut decizia de limitare a activității formațiunii pentru 3 luni, dispusă inițial la 16 august de Judecătoria Bălți.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te