La Chişinău, premierul Maia Sandu și ministrul de Externe, Nicu Popescu, comentează relațiile cu Rusia și chestiunea transnistreană, iar vicepremierul pentru Reintegrare, Vasili Șova, propune crearea unui grup de lucru pentru consolidarea încrederii în domeniul militar cu Tiraspolul și insistă că formatul 5+2 trebuie să înceapă să discute despre reglementarea politică a conflictului transnistrean. Pe 1 august 1992 s-a încheiat faza armată a conflictului militar de pe Nistru. Locuitori din regiunea transnistreană răspund la întrebarea: „De ce acest conflict nu a fost soluționat nici după 27 de ani?”
Pentru început, buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.
„Chişinăul va crea condițiile pentru ca anul viitor formatul 5+2 să se ocupe de obligațiile sale directe – de negocierea unei soluții politice a conflictului transnistrean”, a declarat vicepremierul pentru Reintegrare, Vasili Șova.
Vasili Șova: „Noi (în formatul 5+2) ne numim oficial reprezentanți politici, dar de mulți ani nimeni nu s-a mai ocupat de problemele politice. Este corect să revenim la acest subiect și astfel să restabilim funcțiile formatului 5+2”, a spus Vasili Șova. Potrivit lui, negocierile pe marginea așa-numitelor măsuri de promovare a încrederii ar urma să fie separate și să meargă în paralel cu discuțiile politice și nu să le substituie, a subliniat vicepremierul pentru Reintegrare, prezentând prioritățile mandatului său. Detalii, în continuare în emisiune.
Uniunea Europeană, prin intermediul PNUD, oferă granturi pentru realizarea, în următorii doi ani, a proiectelor de creare sau consolidare a platformelor de cooperare între asociațiile de afaceri și ONG-urile de pe ambele maluri ale râului Nistru. Sunt invitate să depună dosarele pentru finanțări în valoare de până la 25 de mii de euro organizațiile non-profit atât din dreapta, cât și din stânga Nistrului. Anterior, 8 platforme de cooperare între asociații de afaceri de pe malurile Nistrului au beneficiat de finanțare din fonduri europene.
Persoanele fizice au transferat în regiunea transnistreană în prima jumătate a acestui an peste 48 de milioane de dolari, transferurile înregistrând o creștere de peste 7,3 la sută față de anul precedent. Datele Băncii centrale de la Tiraspol arată că două treimi din transferuri vin din zona CSI, în special din Federaţia Rusă. Transferurile din țările Uniunii Europene s-au ridicat la 15,3 la sută din total, acestea înregistrând și cea mai mare creștere față de anul trecut, de peste 35 la sută. Transferurile de bani au venit din 115 țări, cele mai importante fiind Federaţia Rusă (62,8%), Israel (8,3%), SUA (4,9%), Italia (3,2%) și Germania (3,2%).
Averea fostului lider din regiunea transnistreană Evgheni Șevciuk ar putea fi confiscată și vândută, scrie presa din regiune, citată de TV8. Zilele trecute, executorii judecătorești au efectuat percheziții la fosta sa reședință, unde au avut acces și jurnaliștii transnistreni. Reședința lui Șevciuk include o parcelă mare de pădure cu un lac artificial și un râu, două conace, un parc și mai multe clădiri auxiliare, inclusiv un garaj pentru cinci mașini, o sală de sport, o cramă, un grajd pentru cai, un depozit de icoane și unul de arme, cu 44 de unități, inclusiv cinci automate și o mitralieră.
În 2016, Şevciuk a pierdut alegerile în favoarea lui Vadim Krasnoselski. În vara anului 2017, el a fugit din regiunea transnistreană. În decembrie 2018, Curtea Supremă de Justiție locală l-a condamnat în absență la 16 ani în colonie cu regim special în baza a cinci capete de acuzare, inclusiv corupție în proporții deosebit de mari și abuz în funcție. Mai mulți apropiați ai lui Evgheni Șevciuk au fugit din regiunea transnistreană, unii au fost arestați și închiși și au existat și câteva cazuri de decese considerate suspecte ale unor persoane care au lucrat în echipa lui Evgheni Șevciuk.
SUA și Rusia s-au retras oficial din acordul nuclear istoric, de acum 31 de ani, dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică, ce elimina o clasă întreagă de rachete nucleare și interzicea țărilor semnatare să producă sau să desfășoare rachete balistice cu o rază medie, cuprinsă între 500 si 5 500 de km. „Statele Unite nu vor rămâne parte a unui tratat care este în mod deliberat încălcat de Rusia”, a declarat secretarul de stat american Mike Pompeo. Statele Unite si Alianța Nord Atlantică au acuzat Rusia că încalcă acest tratat prin dezvoltarea rachetelor unor noi tipuri de rachete. Rusia neagă că ar fi încălcat tratatul INF și dă vina pe Statele Unite pentru anularea sa. Unii observatori spun că denunțarea acordului de către Washington și Moscova poate duce la o nouă cursă a înarmărilor între cele două capitale.
Poliția rusă a reținut sâmbătă sute de suporteri ai opoziției pentru a împiedica o nouă demonstrație, la Moscova, la o săptămână de la un protest asemănător, pentru alegeri libere, când au fost reținuți aproape 1400 de oameni. Sute de polițiști din forțele de intervenție OMON au împânzit străzile centrale ale capitalei ruse, după ce autoritățile au spus că vor face totul pentru a împiedica demonstrația interzisă. Poliția a reținut-o și pe o proeminentă membră a opoziției, Liubov Sobol, oprind taxiul în care aceasta se îndrepta către locul demonstrației. Sobol, care de pe 8 septembrie se află în greva foamei pentru că a fost exclusă din alegerile pentru Duma municipală din Moscova, a fost scoasă cu forța din taxi și urcată în duba poliției.
***
Europa Liberă: Subiectul transnistrean și cel al relațiilor cu Federaţia Rusă a fost abordat în cadrul unui interviu acordat de premierul de la Chişinău, Maia Sandu, agenției de presă ruse TASS.
Maia Sandu a declarat în interviu că va da curs invitației omologului său rus Dmitri Medvedev de a merge în vizită la Moscova în luna septembrie, menționând că în capitala rusă va aborda în primul rând relațiile comerciale, aflarea cetățenilor moldoveni în Rusia, problema reglementării transnistrene și pe cea a prezenței militare ruse în regiune, dar și lupta împotriva spălării de bani și cooperarea în restituirea banilor furați din bugetul public și scoși din țară de guvernarea Partidului Democrat. „Pentru noi este importat să discutăm și despre livrarea de gaze naturale și politica de prețuri, mai ales pentru anul viitor”, a spus Maia Sandu.
Ea a mai spus că regimul de comerț liber cu UE pe care îl are Republica Moldova este unul perfect compatibil cu piața rusească și că ține doar de disponibilitatea Rusiei de a ridica interdicțiile la comerțul cu Republica Moldova. Mai mult, apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană nu poate fi o amenințare pentru Rusia.
Premierul a mai subliniat și că retorica anti-rusească a lui Vladimir Plahotniuc nu l-a împiedicat să se ocupe de contrabandă și de spălare de bani împreună cu exponenți ai puterii și ai businessului din regiunea transnistreană, care se consideră pro-ruși. „Fiți de acord, acest lucru nu se înscrie în canoanele confruntării geopolitice”, spune Maia Sandu.
Să oprim contrabanda, regiunea să plătească pentru gaze, să fie lichidate schemele dubioase cu energia electrică, să fie asigurată libera circulație a cetățenilor...
Conflictul transnistrean, potrivit ei, a fost folosit ani de zile de către tot felul de afaceriști ca sursă comodă de venituri necontabilizate. „Pentru soluționarea problemei trebuie să începem să facem ordine – să oprim contrabanda, regiunea să plătească pentru gaze, să fie lichidate schemele dubioase cu energia electrică, să fie asigurată libera circulație a cetățenilor. În capul mesei trebuie puse procesele de producție, crearea locurilor de muncă, îmbunătățirea vieții oamenilor și nu schemele. Și atunci între cele două maluri ale Nistrului va apărea încrederea și negocierile vor merge altfel”, a spus Maia Sandu.
Premierul a mai spus că niciun Guvern moldovean nu va fi vreodată de acord cu staționarea trupelor ruse pe teritoriul țării. „Aflarea pe teritoriul nostru a Grupului operativ de trupe ruse (GOTR) contravine și legilor, și voinței guvernului țării. La noi demult nimeni nu mai amenință pe nimeni și nimeni nu mai trebuie apărat. O misiune de observatori civili ar fi fost una suficientă”, a mai declarat Maia Sandu în interviul pentru agenția rusească TASS.
***
Chişinăul vrea să creeze un grup de lucru cu reprezentanții administrației de la Tiraspol „pentru consolidarea încrederii în domeniul militar”. Un anunț în acest sens a făcut șeful Biroului de Reintegrare de la Chişinău, vicepremierul Vasili Șova.
„Este un subiect importat pentru garantarea stabilității, în special în Zona de Securitate”, a spus Șova marți în cadrul unui briefing. În prezent responsabilă de menținerea controlului asupra situației militare din Zona de securitate de pe Nistru este Comisia Unificată de Control, organism tripartit (Rusia, Chişinău și Tiraspol) la care participă și observatori militari ucraineni.
Șova a mai spus că „Chişinăul va crea condițiile pentru ca anul viitor formatul 5+2 să se ocupe de obligațiile sale directe – de negocierea unei soluții politice a conflictului transnistrean”. Astfel, negocierile pe marginea așa-numitelor măsuri de promovare a încrederii ar urma să fie separate și să meargă în paralel cu discuțiile politice și nu să le substituie.
Vasili Șova: „Noi (în formatul 5+2) ne numim oficial reprezentanți politici, dar de mulți ani nimeni nu s-a mai ocupat de problemele politice. Este corect să revenim la acest subiect și astfel să restabilim funcțiile formatului 5+2”.
Este corect să să restabilim funcțiile formatului 5+2...
Printre prioritățile mandatului său Șova a numit și adoptarea unei legi care să consfințească dreptul la proprietate al locuitorilor din regiunea transnistreană asupra locuințelor lor. Vasili Șova: „Este primul pas pentru a asigura drepturile și libertățile oamenilor de acolo, inclusiv a cetățenilor Republicii Moldova, numărul cărora ajunge la 330 de mii”, a spus Vasili Șova.
Vicepremierul a reamintit că Parlamentul a adoptat o lege prin care închide cele trei magazine duty free de pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, decizie pe care a plasat-o în contextul luptei actualului Guvern cu contrabanda și criminalitatea. „Vom continua să lucrăm cu colegii ucraineni și cu Misiunea EUBAM pentru ca această frontieră să fie transparentă pentru oamenii de afaceri corecți”, a spus Șova.
Oficialul a vorbit și despre două proiecte de infrastructură comune Chişinău-Tiraspol, care, potrivit lui, au primit și promisiuni de finanțare din partea partenerilor occidentali din formatul 5+2. Ar fi vorba despre extinderea liniei de troleibuz din orașul Tighina (Bender), oraș controlat de administrația transnistreană, spre satul Varnița, aflat sub jurisdicția Chişinăului, precum și reconstrucția drumului național Chișinău-Tiraspol-Cuciurgan.
Printre prioritățile actualului Guvern este și respectarea drepturilor omului, a liberei circulații și elemente de „democratizare a proceselor” din regiunea transnistreană. Vasili Șova este reprezentantul Partidului Socialiștilor în Guvernul Maia Sandu. Anterior el a fost consilier al președintelui Igor Dodon. Vasili Șova a mai fost responsabil de dosarul transnistrean în executivele din perioada când la guvernare era Partidul Comuniștilor al lui Vladimir Voronin, acum mai bine de 10 ani.
***
După ce vicepremierul pentru Reintegrare și-a prezentat prioritățile, Valentina Ursu a stat de vorbă cu președintele Asociaţiei profesioniștilor în Comunicare și Relaţii Publice, Valentin Balan, care a vorbit despre cum vede evoluţiile în rezolvarea conflictului transnistrean.
Europa Liberă: Conflictul transnistrean uneori se zice că ar fi în primele 10 priorități ale autorităților, alte ori se zice că nu ajunge să fie nici în primele 20. Dumneavoastră cunoașteți bine dosarul transnistrean, aveți o idee clară dacă cineva dorește la modul cel mai serios să rezolve în primul rând această problemă și, doi, dacă cele două maluri ale Nistrului mai au șansa să se reunifice?
Valentin Balan: „Probabil toți cetățenii Republicii Moldova și nu doar - zic și de alte state - și-ar dori ca problema transnistreană să fie rezolvată, să dispară de pe hartă.”
Europa Liberă: Cu ce preț?
În realitate, Chișinăul finanța Tiraspolul și Tiraspolul finanța Chișinăul. O mână spală pe alta...
Valentin Balan: „Politicienii noștri înțeleg foarte bine că din moment ce vor să dezoligarhizeze statul Republica Moldova, trebuie să taie și acele rădăcini care vin din Transnistria. Dacă și existau niște neînțelegeri dintre Chișinău și Tiraspol ele erau doar pe sticlă. În realitate, Chișinăul finanța Tiraspolul și Tiraspolul finanța Chișinăul. O mână spală pe alta. Acum, noua guvernare încearcă să taie rădăcinile, văd că sunt foarte dese deplasările Președintelui Igor Dodon la Moscova. Eu bănuiesc că este o modalitate de a ajuta Tiraspolul să supraviețuiască în lupta asta cu dezoligarhizarea din Republica Moldova. Cum se produce până la urmă, nu se știe.
Ați menționat agenda cetățeanului cu problema transnistreană, de pe locul 10 până pe 20. Au mai fost perioade când era și pe locul șapte, și pe locul trei, în 2015 în genere se discuta în anumite cabinete despre un pericol foarte grav. Era vorba despre probabilitatea unui război în sudul Ucrainei și inclusiv Transnistria - Republica Moldova. Atunci cu adevărat în agenda cetățeanului problema crescuse, dar în realitate cetățeanul este dominat, măcinat de problemele cotidiene: de salariu, de locuri de muncă, de copii. Cetățeanul nu prea are contact direct sau relație directă cu problema transnistreană, ea nu îl doare.
Problema transnistreană se îndepărtează și nu se caută rezolvată de nimeni. Ea în campaniile electorale doar poate fi ridicată ca și problemă. La moment eu nu știu dacă cineva o să-și dorească să rezolve sau, cel puțin, să pună pe tapet problema transnistreană.”
Europa Liberă: Șeful statului, Igor Dodon, care ați spus și dumneavoastră că merge de atâtea ori la Moscova, acolo, în capitala Federației Ruse, discută inclusiv problema transnistreană. Ar vrea el cu orice preț să găsească o soluție pentru această problemă transnistreană?
Valentin Balan: „Oricare din politicieni ar vrea soluția, dar nu cu orice preț. Noi știm foarte bine că nu președintele Dodon poate decide reîntregirea Republicii Moldova. Integrarea în baza de federalizare presupune un referendum. Referendumul trebuie să se producă cu votul electoratului, a cetățeanului, respectiv nu președintele decide.
Alte modalități de a întregi țara nu există, din moment ce se semnează acordul ăsta de neagresiune între partidele din alianță, nimeni n-o să vrea să atingă problema transnistreană, asta ar presupune anumite declarații dure, politice de stânga sau de dreapta. Doar că Moscova acum negociază, încearcă, nu știu prin ce metode, nu cunosc, să ajute prin intermediul, bănuiesc al lui Dodon, finanțarea sau susținerea Tiraspolului în continuare. Este vorba de Tiraspol, pentru că noi avem pe partea stângă a Nistrului teritoriile noastre, chiar până în Ucraina, la moment controlate de autoritățile Chișinăului.
Problema este foarte gravă, noi ne îngrijorăm de ce o să facă restul cetățenilor din Transnistria și nicidecum nu ne gândim de satele controlate de Republica Moldova în partea stângă. Acolo există probleme foarte mari, dacă noi am eliberat, de exemplu, plăcuțe neutre pentru orice transnistrean ca să poate circula în Uniunea Europeană, apoi moldovenii noștri din stânga Nistrului, cu numere moldovenești, nu pot circula gratuit prin Transnistria sau să vină încoace, peste pod, pentru că imediat trebuie să plătească vinieta. Vinieta ajunge la sume foarte mari, până la 100 de dolari pe an pentru mașinile de mici.
Agenții economici transnistreni au prioritate, au alte prețuri, și satele noastre economic se sufocă...
Altă problemă este că există și o așa-numită lege de facilitare a satelor care se află în zona de securitate. Legea nr. 39 care este moartă din 2010 și nu funcționează. Nimeni nu vrea să finanțeze proiecte pe teritoriu în partea stângă a Nistrului. Satele acelea sunt lăsate. Există anumiți finanțatori din afară, dar finanțatorii din afară sunt pentru proiecte concrete și nu pentru viața de zi cu zi. Când spun acest lucru am în vedere infrastructura, alimentația în școli și grădinițe care trebuie să vină neapărat cu acel pod plutitor, dacă să treacă peste pod prin Transnistria, ei trebuie să plătească taxă, trebuie să plătească vămuirea. Atunci apare problema, produsul devine mult mai scump. Orice instituție, agent economic care vrea să deschidă afaceri în satele controlate de autoritățile de la Chișinău, este obligat să plătească TVA 20% și mai multe taxe în Republica Moldova pentru sunt egalați cu cetățenii din partea dreaptă, pe când în celelalte sate ale Tiraspolului TVA este exclus. Agenții economici transnistreni au prioritate, au alte prețuri, și satele noastre economic se sufocă.”
Europa Liberă: Dumneavoastră, în acești 28 de ani de independență, ați auzit măcar o singură declarație din partea autorităților tiraspolene care ar fi spus că vor reunificarea celor două maluri ale Nistrului?
Valentin Balan: „Niciodată! Politicienii noștri comentau acest fapt prin a explica că liderii de la Tiraspol se adresează propriului electorat. În realitate se discută, se negociază, există acele întâlniri fără cravate, la meciuri de fotbal și în restaurante, pe terase. Nu este chiar așa, era o minciună deja pentru electoratul nostru, în realitate Chișinăul alimenta Tiraspolul și Tiraspolul permitea să alimenteze Chișinăul, regimul.”
Europa Liberă: Intenția actualei guvernări este să aibă mai multe alternative pentru importul de resurse energetice și unii experți spun că dacă Republica Moldova ar înceta să importe electricitatea de la Cuciurgan, ar putea să fie înăbușit regimul secesionist de acolo. E adevărat?
Valentin Balan: „Este una dintre metode, este un pas, dar nu este unicul. Noi când spunem să nu mai preluăm electricitate de la Cuciurgan, problema nu constă doar în a prelua electricitatea, ci noi susținem regimul din Tiraspol și prin faptul că noi plătim pentru acel gaz care nu-l consumăm, care merge la Cuciurgan. Practic noi suntem impozitați dublu, cumpărăm electricitatea și plătim gazul din care se fabrică acea electricitate. Noi nu doar susținem regimul de la Tiraspol, noi mai și finanțăm buzunarele acelor lideri care se lăfăiesc la Tiraspol.”
Noi nu doar susținem regimul de la Tiraspol, noi mai și finanțăm buzunarele acelor lideri care se lăfăiesc la Tiraspol...
Europa Liberă: Iar autoritățile de acolo ne anunță că mai pun câteva puncte de control. Ce mesaje transmit ei prin aceste gesturi pe care le fac? Unii spun că chiar sfidează în mod grosolan celelalte părți care fac parte, cel puțin, din Comisia Unificată de Control.
Valentin Balan: „Am auzit din partea autorităților din partea stângă a Nistrului, din satele moldovenești, care spuneau că Comisia Unificată de Control nu-și îndeplinește rolul său acolo. Cu părere de rău, CUC nu este un mecanism, pentru că ori de câte ori se adresează cineva, spun „vom identifica, vom căuta să rezolvăm”, și nu se rezolvă nimic. Sunt declarație până la urmă și doar atât.”
Europa Liberă: Vocea Chișinăului acolo aproape că nu e luată în seamă?
Valentin Balan: „Este doar o singură voce a Chișinăului acolo. Există membri în acea comisie din toate părțile, asta e o problemă. O altă problemă - instalarea punctelor vamale sau de grăniceri a transnistrenilor. Lucrul ăsta nu este nou în politica rusească de agresiune, fusesem doi ani în urmă la Tbilisi, în Georgia, și exact aceeași problemă există acolo, în Osetia și Abhazia. La ei se numește „separatism târâtor”- "ползучая агрессия", ei zi de zi observă că stâlpii de graniță de la nord și de la sud a teritoriilor se mișcă spre Tbilisi. Când încearcă să se revolte oamenii din satele acelea, el azi, de exemplu, este în Georgia mâine se află în Abhazia.
Tactica pașilor mici nu este tactica rezolvărilor, ci este tactica cedării integrității Republicii Moldova cu pași mici...
Lucrul acesta se întâmplă extrem de vizibil și bănuiesc că, după ce a fost încercat în Georgia, se încearcă și aici. De mai multe ori au încercat să miște punctele de grăniceri ori să pună acele vagoane sau stâlpi, chiar de prin anul 2012. Primele încercări au fost, era și George Bălan, dacă nu greșesc atunci, șeful biroului de Reintegrare. El a fost internat în spital după altercațiile cu milițienii. I-au mutat înapoi, dar n-a durat mult și, acum, eu am înțeles că s-au schimbat iar. Au depășit teritoriul Tighinei și ei tot se mișcă. Ei ne încearcă de minte. Acea tactică a pașilor mici este în defavoare. Am zis-o de nenumărate ori și ani la rând - tactica pașilor mici nu este tactica rezolvărilor, ci este tactica cedării Republicii Moldova sau a integrității Republicii Moldova cu pași mici.”
***
Europa Liberă: Valentina Ursu a discutat relațiile moldo-ruse și situația cu reglementarea conflictului transnistrean și cu ministrul de Externe, Nicu Popescu.
Europa Liberă: Într-un interviu pentru TASS, șefa Executivului, Maia Sandu, a spus că va da curs invitației omologului său rus, Dmitri Medvedev, de a merge în vizită la Moscova în luna septembrie, dar tot d-nei a spus că înaintea ei ar putea să ajungă în capitala rusă șeful diplomației de la Chișinău.
Nicu Popescu: „Cât despre relația Republicii Moldova cu Federația Rusă, este în interesul Republicii Moldova să normalizeze această relație, astfel încât Republica Moldova să poată exporta mai mult pe piața Federației Ruse, pentru că exporturile pe orice piață – în Rusia, în Ucraina, în China, în Georgia, în Turcia – creează locuri de muncă și din aceste locuri de muncă se plătesc salarii pentru oameni. Anume din această cauză, Republica Moldova își dorește o relație mai stabilă cu Federația Rusă, însă, în această relație cu Federația Rusă, Republica Moldova dorește să exporte, dorește să renegocieze un nou contract la gaz, dar se va afla în poziție să își revizuiască obiectivele politicii sale externe. Republica Moldova continuă integrarea europeană, vrea o relație sănătoasă și calmă cu Federația Rusă, dar Republica Moldova nu se va angaja în integrarea în unele structuri post-sovietice, în integrare politică, noi dorim cooperare...”
Europa Liberă: Vă referiți la Uniunea Euroasiatică?
În niciun caz Uniunea Euroasiatică nu constituie un obiectiv de politică externă al Republicii Moldova...
Nicu Popescu: „Da, în niciun caz Uniunea Euroasiatică nu constituie un obiectiv de politică externă al Republicii Moldova. Relațiile bune cu Federația Rusă, cu Ucraina, cu Belarusul sunt obiective importante pentru politica externă, însă Republica Moldova nu-și dorește integrarea cu aceste state sau cu unele organizații post-sovietice, inclusiv Uniunea Economică Euroasiatică. Singurul obiectiv de integrare a Republicii Moldova rămâne Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Totuși, când mergeți în vizită la Moscova?
Nicu Popescu: „La începutul lunii septembrie voi merge la Moscova și următoarele mele două vizite – va fi o nouă vizită la București, la sfârșitul lunii august sunt invitat la Conferința ambasadorilor României, care va avea loc la București, va fi a treia vizită a mea la București în mai puțin de trei luni. Și la începutul lunii septembrie voi merge la Moscova și aceasta va fi prima mea vizită la Moscova.”
Europa Liberă: Și ce cuprinde agenda?
Nicu Popescu: „Deocamdată n-am discutat agenda, dar din perspectivele Republicii Moldova, agenda noastră reiese din necesitatea de a debloca posibilitățile de export al produselor predominant agricole de pe piața Republicii Moldova pe piața rusă, pentru că acest lucru contează foarte mult pentru țăranii noștri care produc aceste produse, or, exporturile noastre înseamnă salarii, înseamnă locuri de muncă.”
Europa Liberă: Dosarul transnistrean este un subiect sensibil pentru dialogul Chișinău-Moscova?
Dosarul transnistrean este un subiect foarte sensibil pentru opinia publică din Republica Moldova...
Nicu Popescu: „Dosarul transnistrean este un subiect foarte sensibil pentru opinia publică din Republica Moldova, pentru partidele politice, pentru toți cetățenii Republicii Moldova. Nu există un consens național asupra modalităților de reglementare a conflictului transnistrean, există o preferință fermă în rândul cetățenilor Republicii Moldova de a nu ne angaja pe calea federalizării. Deci, există acest consens național împotriva federalizării, dar nu există un consens național în privința parametrilor soluționării conflictului transnistrean, cum exact încerci să reintegrezi Transnistria și, ținând cont de faptul că subiectul transnistrean este un subiect sensibil, este un subiect pe care opinia publică și cetățenii Republicii Moldova sunt divizați, guvernarea actuală nu își dorește niște mișcări rapide în această direcție.
Se merge pe politica unor pași mici, astfel încât să putem construi mai multe punți de legătură dintre cele două maluri ale râului Nistru, dar nu există o bază pe care cetățenii Republicii Moldova ar fi uniți în modul cum ar dori ei să vadă reglementarea transnistreană și de aceea Guvernul actual nu se grăbește și nu va face careva pași rapizi în direcția soluționării conflictului transnistrean, pentru că societatea noastră deocamdată nu știe în baza căror principii ne dorim să soluționăm acest conflict, cu excepția respectului integrității teritoriale a Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Asta înseamnă că în formatul de negocieri „5+2” nu va fi deschis coșul politic?
Nicu Popescu: „În formatul „5+2” se va discuta cum putem întări încrederea dintre cele două maluri ale Nistrului prin pași concreți și pași mici. Printre acești pași se numără și faptul că producătorii și companiile din Transnistria pot exporta bunuri pe piața Uniunii Europene, beneficiind de regimul de liber schimb, pe care Republica Moldova îl are cu Uniunea Europeană. Acest lucru ne ajută în legarea Transnistriei de spațiul economic european, la fel cum și restul Moldovei este ferm ancorat în spațiul european, deci ne dorim măsuri de astfel de gen, ne dorim respectarea acestor condiții prin care Transnistria continuă să exporte pe piața Uniunii Europene. Deci, aceștia sunt parametrii discuțiilor care vor avea loc în formatul „5+2”.”
Europa Liberă: Dvs. cunoașteți foarte bine opiniile experților, cunoscătorilor dosarului transnistrean, care mai degrabă acreditează ideea că acești pași mici ar însemna cedări din partea autorităților Republicii Moldova în favoarea regimului secesionist de la Tiraspol.
Este în interesul Republicii Moldova ca regiunea transnistreană să fie conectată la spațiul european via Chișinău...
Nicu Popescu: „Eu cred că este în interesul Republicii Moldova ca regiunea transnistreană să fie conectată la spațiul european via Chișinău, via restul, prin participarea la acele beneficii pe care Uniunea Europeană le oferă Moldovei, or peste jumătate din persoanele care au reședința în regiunea transnistreană au pașapoartele Republicii Moldova, cu aceste pașapoarte ei pot călători fără vize în Uniunea Europeană.
Deci nu cred că se pune problema retragerii acestor beneficii pentru acei oameni care trăiesc în stânga Nistrului. Conform legislației și a Constituției, sunt cetățeni ai Republicii Moldova, au dreptul să beneficieze de acele beneficii pe care le au cetățenii Republicii Moldova, același lucru se referă și la companii și nu cred că aici există unele riscuri majore care ar trebui să ne pună în gardă.”
Europa Liberă: Apropo, Adunarea Generală a ONU a adoptat anul trecut o rezoluție care prevedea retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană. Se pare că șeful statului, Igor Dodon, va merge în acest an la Adunarea Generală ONU.
Nicu Popescu: „Retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova continuă să fie o prioritate majoră a politicii externe a Republicii Moldova. Republica Moldova este un stat neutru, categoric nu-și dorește trupe străine pe teritoriul său, orice prezență militară străină încalcă legislația Republicii Moldova, încalcă angajamentele internaționale ale Republicii Moldova, dar și ale Rusiei asumate în cadrul OSCE și încalcă și subminează statutul de neutralitate al Republicii Moldova, și este în interesul ferm al Republicii Moldova ca Rusia să-și retragă trupele de pe teritoriul nostru.”
***
Europa Liberă: Pe 1 august 1992 s-a încheiat faza armată a conflictului militar de pe Nistru. Locuitori din regiunea transnistreană răspund la întrebarea: „De ce acest conflict nu a fost soluționat nici după 27 de ani?”
- Până nu ne vor recunoaște, sau până nu se va reface Rusia cea mare și să ne primească la ea, doar atunci poate că vor fi ceva schimbări. Dar așa – ce se poate schimba? Pe de o parte, da, a fost război, conflict… Dar mă gândesc că dacă ne-ar fi alipit la Moldova cred că n-ar fi fost mai rău. Doar că din cauza conflictului situația este de așa natură că oamenii nu vor – mulți au murit de-ai noștri atunci…
Problema este că nu noi decidem. (...) Cineva a decis pentru noi...
- Eu vreau să fie un stat unitar. Eu nu numesc republica noastră PMR [republica moldovenească nistreană]. Eu o numesc Republica Moldovenească, ca să fie mereu moldovenească. Noi nu suntem „cei de acolo” și „cei de aici”. Noi suntem la fel. Eu știu și limba moldovenească, nicio problemă. Eu vreau ca oamenii să trăiască în prietenie – câți ani am trăit bine înainte! Problema este că nu noi decidem – noi suntem pur și simplu niște țărani muncitori care lucrăm, lucrăm… Iar cineva a decis pentru noi.
- O singură dorință am – ca Rusia să nu renunțe la noi. Și să ne recunoască. Și mai mult nu trebuie nimic, sincer – doar Rusia să ne recunoască și gata! Sincer! Alții nu ne interesează. Pentru că limba noastră este limba rusă, cultura este cea rusească, noi gândim în rusă și gata! Mie personal nu-mi trebuie nimic – să ne recunoască și gata. Și în plan politic pentru mine va fi suficient, sincer. Ei au o gândire românească, sunt orientați mai mult încolo. Acolo li se spun povești frumoase și ei le ascultă, e treaba lor dacă vor să privească încolo.
- Am o mică speranță doar legată de Dodon. Eu însumi sunt cetățean al Federaţiei Ruse, dar mă tem că nu ne va recunoaște nimeni, pentru că noi suntem la o margine, departe de Rusia. Abhazia, Osetia sunt aproape și le-au recunoscut.
- Politicienii spun așa: dacă Moldova va trece la România, atunci noi vom fi recunoscuți. Dar așa, toți ne spun: „Voi sunteți în componența Moldovei. Voi sunteți în componența Moldovei.” Și din cauza asta nici soluția nu este.
- Vă spun sincer – eu nu văd aici practic nicio perspectivă. Pentru că oriunde te-ai uita, peste tot sunt probleme. Nici măcar la lucru nu te poți angaja și e practic imposibil de trăit în regiunea noastră. De fapt asta se întâmplă nu doar în partea transnistreană. Vreau să spun că eu merg și în Moldova, în același Fârlădeni – peste tot aud că oamenii pleacă, pleacă și iar pleacă. Chiar nu înțeleg cum intenționează cei care de exemplu administrează fondul de pensii să mențină sistemul. Aici nu este nici de lucru și nici nu ai cum trăi – la modul real oamenii își abandonează casele, mai ales în sate, la abandonează și pleacă. În situația de la noi oamenii sunt frustrați și umiliți financiar și moral, pentru că noi aici suntem nici încolo, nici încoace.
- Transnistria nu poate fi independentă măcar și pentru faptul că teritoriul nostru este mic și nu avem nimic. Și nu ne va da nimeni nimic – nici Moldova, nici Ucraina, chiar dacă vom fi independenți. Noi nu avem posibilitatea să supraviețuim.
