În principiu, Uniunea Europeană nu intervine în felul în care sunt calculate pensiile speciale în țările membre.Este genul de mecanism fiscal național care ține de ceea ce se numește în jargon european „subsidiaritate”, altfel zis dreptul fiecărui stat de a-și rezerva anumite sectoare ale legislației fără ca aceasta să trebuiască să fie armonizată la nivel european.
UE poate interveni numai acolo unde constată anumite discriminări, ceea ce a făcut de pildă în Grecia, când Curtea de Justiție a Uniunii Europene a avertizat Grecia că practica o formă de discriminare permițând femeilor care lucrează în forțele armate să iasă mai devreme la pensie decât bărbații.
Și tocmai felul în care sunt calculate pensiile speciale ale militarilor și ale unor funcționari publici diferă foarte mult de la o țară la altă.
Militarii și unii funcționari publici sunt privilegiați în materie de pensii...
În multe țări occidentale – într-o majoritate, de fapt - militarii și unii funcționari publici sunt privilegiați în materie de pensii și beneficii ulterioare ieșirii la pensie. În Franța, de pildă, unde în urmă ultimei reforme a legii pensiilor era deja nevoie de 40 de ani de cotizații la fondurile sociale pentru a avea dreptul la o pensie completă, iar acum Macron vrea să ridice vârsta de pensionare la 64 de ani, ceea ce a dus la grevele actuale, care durează de mai bine de o lună, în Franța un militar poate ieși la pensie după numai 15 ani de serviciu.
Sigur, pensia unui subofițer care se retrage după numai 15 ani de activitate este foarte mică pentru occident, plasându-se sub bară de 1000 de euro pe luna, însă „pensionarul” militar francez poate cumula asta cu o activitate suplimentară. El se poate angaja cu contract oriunde dorește, după ieșirea la pensie, cumulându-și astfel veniturile. Situația este însă valabilă numai în cazul subofițerilor. Gradele superioare trebuie să cotizeze 25 de ani pentru a ieși la pensie și, dat fiind că pensia unui colonel francez poate ajunge la 3000 de euro, ofițerii nu au voie să cumuleze asta cu o nouă slujbă.
În majoritatea țărilor occidentale, chiar și soția unui militar are, la rândul ei, dreptul la o pensie, sub anumite condiții. În unele țări, cei doi trebuie să fi fost căsătoriți cel puțin 10 ani pentru că soția să poată primi o pensie.
Până și conductorii de tren au o situație privilegiată în Franța...
Mai mult, în caz de divorț după ieșirea la pensie, tribunalul îi poate acordă soției despărțite o parte din pensia militarului. În general – deși calculul poate varia de la un stat la altul -, soția primește jumătate din pensia calculată pentru numărul de luni în care cei doi au fost căsătoriți.
La rândul lor, au dreptul la pensii speciale unii magistrați, ba chiar, pentru a rămâne în Franța, lucru de neînțeles în restul Europei, până și conductorii de tren au o situație privilegiată în Franța. Ei pot ieși la pensie la 52 de ani, lucru pe care alte categorii profesionale îl contestă.
***
Pensiile privilegiate care se plătesc în R. Moldova foștilor angajați din sistemul judecătoresc și cel militar, sunt excesiv de generoase, costisitoare şi creează inechității semnificative, constataseră într-un recent studiu experții Băncii Mondiale.
Pensiile militare reprezintă cea mai mare parte a pensiilor privilegiate dat fiind numărul beneficiarilor de peste 21 de mii de persoane. Militarii primesc în medie o pensie de 2,3 ori mai mare decât cea obişnuită, dar se pensionează cu aproape 20 de ani mai devreme decât celelalte categorii de cetăţeni. Experții Băncii Mondiale constată că o vârstă de pensionare mai mică este obișnuită în serviciul militar la nivel european, numai că diferența e, de regulă, de cel mult 10 ani, adică de două ori mai mică decât în R. Moldova. Militarii constituie în jur de trei procente din numărul total al pensionarilor, dar pentru ei se cheltuie 10 la sută din totalul fondurilor necesare pentru pensii.
Militarii constituie în jur de trei procente din numărul total al pensionarilor...
Începând cu anul 2017, când a fost reformat sistemul de pensii, militarii au început să contribuie la bugetul asigurărilor sociale obligatorii, până atunci fiind scutiţi de aceste contribuţii. Numai că pensiile militarilor nu se achită din bugetul asigurărilor sociale, ci exclusiv din bugetul de stat, remarcă experţii Băncii Mondiale. După părerea lor pensiile privilegiate ale militarilor ar trebui armonizate cu sistemul general de pensii, inclusiv prin majorarea vârstei minime de pensionare şi eliminarea acelor privilegii de care se bucură militarii care continuă să activeze după pensionare.
Prin ampla reformă a sistemului de pensii din 2017 s-a reuşit totuşi eliminarea pensiilor privilegiate pentru anumite categorii, cum ar fi deputați, membri de Guvern, funcționari publici, aleşi locali sau procurori. Modalitatea de calcul a pensiilor a fost unificată, adică pensiile tuturor cetăţenilor au început să fie calculate la fel, după o formulă nouă şi au fost egalate condiţiile de pensionare pentru toţi. Inițial regulile noi vizau şi judecătorii, numai că eliminarea condițiilor speciale de pensionare pentru magistrați a fost anulată ulterior de către Curtea Constituțională, care a statuat că „principiul independenței justiției apără pensia specială a judecătorilor”.
Prin urmare, condițiile privilegiate de pensionare au rămas neschimbate. Magistrații ies la pensie mai devreme, la 50 de ani şi beneficiază de prestații de 5,4 ori mai mari decât pensia generală. În cazul unor magistraţi cota pensiei ajunge la 80 la sută din salariul lunar. În medie, un judecător a ridicat în 2019 ridică o pensie de 19 mii de lei, în timp ce pensia medie generală a fost de sub cota de 2 mii de lei. Problema asigurării cu pensii a judecătorilor trebuie să fie o preocupare a statului, fără ca achitarea acestei categorii de pensii speciale să fie pusă pe seama celorlalți contribuabili, se spune într-un recent studiu realizat de comunitatea WatchDog. Iată ce recomanda anterior unul dintre autorii studiului Oleg Tofilat într-un interviu pentru postul nostru de radio:
„Prima necesitate care trebuie să se facă este să despărțim pensiile contributive de cele non-contributive, de cele speciale. Cele contributive, adică cele la care fiecare pensionar contribuie pe parcursul carierei sale trebuie plătite din bugetul de asigurări sociale, iar cele speciale ar trebui să fie separate de bugetul de asigurări sociale și plătite de bugetul de stat direct.”
Experţii de mai mult timp bat alarma în speranța să le fie auzite pledoaria pentru o veritabilă reforma a pensiilor de natura să evite colapsul sistemului, ceea ce ar presupune abolirea pensiilor privilegiate care subminează, spun experții, însăși principiile de echitate și de solidaritate pe care se bazează sistemul.
