Primarul comunei Cărpineni din raionul Hâncești, Ion Cărpineanu, a adus în localitate zeci de proiecte, majoritatea finanțate de Uniunea Europeană. Comuna ar fi, potrivit primarului, cea mai mare unitate administrativă din țară, cu o suprafaţă de 50 de ha. Pentru îmbunătățirea infrastructurii e nevoie de mari investiții, spune alesul local.
Europa Liberă: Cum e să diriguiești treburile unei comunități atât de mari ca și Cărpineniul?
Ion Cărpineanu: „Este destul de complicat de a administra treburile într-o localitate atât de mare precum Cărpineniul, datorită faptului că este foarte extinsă comuna, avem peste 124 de kilometri de drumuri locale, ceea ce presupune și 124 de kilometri de sistem de alimentare cu apă potabilă, 124 de kilometri de trotuare de calitate, 124 de kilometri de iluminare stradală, de sistem de canalizare și astea costă bani enormi.”
Europa Liberă: Câte investiții ar solicita ca să faceți ordine?
Ion Cărpineanu: „Ca să avem o comună europeană, eu cred că e nevoie de mai mult de un miliard de lei.”
Europa Liberă: Și banii ăștia nu-s?
Ion Cărpineanu: „Evident, banii ăștia nu-i avem. Din păcate, dezvoltarea economică locală este destul de precară, businessul nu prea investește în localitățile rurale din mai multe motive.”
Europa Liberă: Din care motive?
Ion Cărpineanu: „Primul motiv este lipsa de infrastructură, al doilea motiv este lipsa resurselor umane calificate. Noi nu avem școli profesionale care să pregătească specialiști calificați, din contra, guvernările precedente au închis școlile profesionale care mai erau în Republica Moldova și mențin doar universitățile și, iată, ne-am pomenit în situația când Republica Moldova nu are forța de muncă de mijloc.
Noi avem ori manageri de top, care credem că sunt de top, ori oameni necalificați care, din păcate, și aceștia au plecat peste hotare. Am rămas o societate îmbătrânită, cu foarte mulți bătrâni care-s educați de un alt stat, un alt sistem, așteaptă ca cineva să vină să rezolve problemele locale și nu doar locale, dar și cele ale statului, pentru că, iată, și la alegerile parlamentare Dvs. vedeți cum toți așteaptă ori Europa să vină să ne rezolve problemele, ori Rusia să vină să ne rezolve problemele, nicidecum noi. Și asta demonstrează că noi nu avem capacitate ca de sine stătător să rezolvăm problemele nu doar locale, dar per general pe țară.”
Satul Cărpineni și oamenii lui
Europa Liberă: Și atunci, modernizarea statului în stil european este doar un vis?
Ion Cărpineanu: „Cu resursele financiare actuale și cu sistemul actual de administrație publică locală este doar un vis, este un mit, nici nu-i vis, dar e un mit. Atâta timp cât o să avem 898 de primării cu administrații publice locale care n-au atras niciun leu din afara țării noi nu avem șansă ca țară. Trebuie să mergem pe reforme drastice, reforme administrative teritoriale, amalgamarea localităților ca să avem primării cu 20, 30, 40 de mii de locuitori, așa cum este în Marea Britanie, cum este în foarte multe țări occidentale, care au demonstrat performanțe la capitolul respectiv.”
Europa Liberă: Deci se cere o reformă administrativ-teritorială, asta lăsați să se înțeleagă?
Ion Cărpineanu: „Acesta este primul pas, după care fortificarea sistemului financiar local. Toate impozitele, inclusiv taxa pe valoare adăugată trebuie să rămână pe loc, tot businessul care funcționează la nivel local trebuie să plătească bani în bugetul local, ca să putem crea pe urmă iarăși condiții pentru ei ca să se dezvolte.”
Europa Liberă: Autoritățile centrale spun că v-au dezlegat mâinile și că există această lege a finanțelor publice locale și că acum sunteți stăpânii banilor în teritoriu.
Ion Cărpineanu: „De acord, s-au mai dat încă 25% din impozitul pe venit, dar ținând cont că într-un sat mic, într-un sat cu o populație de până la 2.000 de locuitori eu vă asigur că nu există business care achită impozitul pe venit...”
Europa Liberă: OK, la Dvs., la Cărpineni, lucrurile stau altfel?
Ion Cărpineanu: „Da, bugetul a crescut cu 250 de mii. Asta ar fi în jur de 40 de metri de drum în asfalt.”
Europa Liberă: Aceștia și sunt factorii care fac ca cetățenii să abandoneze baștina?
Ion Cărpineanu: „Ca lumea să nu creadă în statul Republica Moldova, ca lumea să nu creadă în primărie, ca lumea să nu creadă în tot ce ține de țara noastră. Faptul că noi nu avem capacitate de a soluționa problemele pe care cetățenii în sondaje de fiecare dată le arată ca prioritare asta demonstrează incapacitatea statului Republica Moldova la toate nivelurile – la nivelul central, nivelul II, raioane, și nivelul I, iată, primării.”
Europa Liberă: Și atunci, lumea chiar își pierde încrederea în stat și spune că plecarea peste hotare e unica salvare?
Ion Cărpineanu: „Noi asta vedem deja și constatăm mai mult de 20 de ani, lumea pleacă.”
Europa Liberă: Dar aveți și soluții sau doar constatări de probleme?
Eu nu am ridicat mâinile în sus, nu am plecat peste hotare, am rămas, am revenit după universitate acasă...
Ion Cărpineanu: „Soluțiile noastre sunt să scriem foarte bine proiecte, să atragem bani din afara țării și să încercăm să schimbăm lucrurile aici, la noi, pe loc. Eu nu am ridicat mâinile în sus, nu am plecat peste hotare, am rămas, am revenit după universitate acasă, la Cărpineni, am rămas și tot timpul am trăit doar la Cărpineni și încerc să dezvolt satul meu. Noi avem grădinițe foarte bune, pe care am reușit cu 10 ani în urmă să le renovăm, avem sistem de alimentare cu apă potabilă peste 100 de kilometri, și asta iarăși niciun leu din bugetul Republicii Moldova, tot din afara țării; avem drumuri puțin mai bune decât am avut, fiindcă am reușit și la acest capitol câte ceva să facem și încercăm să motivăm mediul de afaceri să investească la Cărpineni.”
Europa Liberă: Ce investiții s-ar putea face în Cărpineni? Aveți deja mici întreprinzători care-și desfășoară activitățile, se cunosc aceste activități în întreaga Republică Moldova, dar se pare că-i numeri pe degete.
Ion Cărpineanu: „De acord, sunt foarte puțini, nu atât de mulți câți ne dorim noi. Propunem pe termen scurt să relansăm industria agroalimentară în localitate, ne dorim ca toate produsele care astăzi se produc la Cărpineni să aibă un lanț valoric mai mare, deci să le prelucrăm, să le împachetăm și să le vindem în rețelele de comercializare din capitală cu valoare adăugată. Acum avem brandul „Cărpineni”, dar o să mai fie un brand pentru alți producători. Ne dorim în industria alimentară prelucrarea cerealelor, prelucrarea laptelui, pentru că putem concentra circa 3.000 de litri de lapte în localitate și vrem să avem brânzeturi și lapte cu brandul „Cărpineni”. Asta pe industria alimentară, după care ne dorim foarte mult ca să putem să creăm și infrastructura necesară pentru industria turismului. Eu vreau cumva ca localitatea Cărpineni să fie dezvoltată economic multilateral, dar noi avem nevoie de bani din afară.”
Europa Liberă: Dvs. ați spus că, deocamdată, proiectele ar fi o salvare pentru comunitate.
Ion Cărpineanu: „Da, doar proiectele.”
Europa Liberă: Acum, finanțatorii, donatorii încearcă și ei să direcționeze asistența către cetățean, către administrația publică locală. E o abordare corectă? Nu s-ar supăra centrul că vin banii direct în teritoriu?
Ion Cărpineanu: „Centrul poate fi supărat și cu siguranță va fi supărat, fiindcă nu poate să controleze fluxul de bani, cu siguranță banii nu se vor duce după principii politice și după culoarea politică, dar noi avem și o altă situație când toți banii au fost gestionați de către centru și iată avem și rezultatul final – lumea pleacă și pleacă în continuare și nemulțumirea oamenilor față de statul Republica Moldova crește de pe zi pe zi. Deci este o altă abordare și eu cred că este o abordare corectă, doar că, deocamdată, despre mecanismul acesta doar se vorbește și nu se aplică.”
Europa Liberă: Dar cetățeanul la justa valoare percepe de unde vin avantajele – de pe urma apropierii de est sau de vest sau rămâne a fi rătăcit omul simplu?
Ion Cărpineanu: „Rămâne a fi rătăcit omul simplu.”
Europa Liberă: Și vina a cui este?
Trebuie să vorbim foarte simplu, aceștia sunt oamenii care au rămas în R. Moldova îi votează pe cei care vorbesc în limba lor...
Ion Cărpineanu: „Vina este a mass-media, pentru că mass-media vorbește în termeni prea complicați. Oamenii de la țară nu prea înțeleg ce se vorbește la televizor cu limbajul acesta al nostru și vocabularul occidental. Trebuie să vorbim foarte simplu, aceștia sunt oamenii care au rămas în Republica Moldova, că oamenii îi votează pe cei care vorbesc în limba lor. Și atâta timp cât cei care se numesc pro-europeni vorbesc foarte sofisticat, cu termeni neînțeleși de oameni, iată o să avem așa rezultate. Dacă la noi, în raionul Hâncești, de fiecare dată se vota pro-Occident, aș spune de dreapta, să vedem care o să fie rezultatul acum pe circumscripția 38. Eu mă tem că o să avem un rezultat, pentru prima dată în raionul Hâncești, o să avem un rezultat de stânga.”
Europa Liberă: Apropo, cetățeanul percepe politicianul după culoarea politică?
Ion Cărpineanu: „În satele mai mari, după culoarea politică îl percepe, în satele mai mici deja sunt instrumente de manipulare mai serioase.”
Europa Liberă: Mulți spun că se exagerează când se vorbește despre gradul mare de sărăcie. Dvs. cum ați defini sărăcia la țară?
Ion Cărpineanu: „Eu vă spun că noi suntem foarte săraci și oamenii la țară trăiesc foarte greu. La țară este mai scump de trăit decât la oraș.”
Europa Liberă: S-ar părea că nu, că omul la țară ține o orătanie, o pasăre, o văcuță...
Ion Cărpineanu: „Dacă să vă aduc statistica din anii trecuți, numărul de vaci și de ovine în localitatea noastră a scăzut drastic în ultimii 10 ani. Oamenii au îmbătrânit, tinerii au plecat, nu mai are cine să crească orătănii, nu mai are cine prelucra pământurile, cumva se concentrează prelucrarea pământurilor la liderii mari, care au potențial economic și pot să facă acest lucru și omul de la țară trăiește doar din veniturile de la pensie și ceva venituri de la cota care se prelucrează de marii arendași, le-aș spune. Deci este destul de dificil.”
Europa Liberă: Dar aceste probleme despre care discutăm le sunt cunoscute guvernanților? Ei mereu spun că s-ar întoarce cu fața la cetățean, că preocupările lor se reduc strict la interesul cetățeanului. De ce atât de greu ghemul acesta de probleme se deapănă?
Ion Cărpineanu: „Din cauza faptului că în politica Republicii Moldova vin oameni întâmplători, care nu sunt profesioniști. Ei nu au soluții, ei nu cunosc ceea ce votează, legile se elaborează nu de către toți deputații. Este un grup foarte îngust de deputați care înțeleg obiectivele și au agenda lor și iată restul vin și votează. Noi am auzit cum se făceau legile prin 2016, prin 2014, când erau înțelegeri de alianță și, pur și simplu, mașina de vot venea și aducea voturile. Eu nu am văzut niciodată ca un deputat să vină într-o localitate și să discute un proiect de lege cu un limbaj simplu, ca oamenii să-l înțeleagă. Și eu vă asigur că majoritatea cetățenilor de la țară nu consultă site-ul parlamentului ca să citească un proiect de lege și să vină cu o propunere.”
Europa Liberă: De aici și mica încredere a cetățeanului în instituția legislativă?
Bugetul, din păcate, nu crește, costurile pe probleme se măresc...
Ion Cărpineanu: „De aici vine neîncrederea cetățeanului, plus la asta este ruptura asta între teritorii și Chișinău, și parlament. Ei votează ceea ce oamenii nu înțeleg. Asta este Republica Moldova, demonstrăm că nu avem capacitate să ne autoconducem, așteptăm să vină de acolo sau de dincolo.”
Europa Liberă: În 10 ani, cum vedeți Cărpineniul: în dezvoltare, în stagnare, în conservare?
Ion Cărpineanu: „Până în 2015 eram sigur că Cărpineniul se dezvoltă, am depus toate eforturile necesare ca infrastructura localității să fie alta decât a fost până în anul 2010, dar din 2016 încoace îmi vine tot mai greu să fac față problemelor care sunt enunțate de cetățeni. Bugetul, din păcate, nu crește, costurile pe probleme se măresc, fiindcă este inflație și avem ceea ce avem astăzi în Republica Moldova și instrumente financiare nu avem. Asta e.”
Europa Liberă: Vă las pesimist?
Ion Cărpineanu: „Astăzi, da. Mâine o să fie optimist, fiindcă merg la primărie și trebuie să arăt optimist de fiecare dată când vin oamenii la mine. În caz contrar, dacă vom arăta pesimismul nostru, lumea o să plece și mai mult.”
