Banii suplimentari ar trebui să vină în special din două credite, unul de la FMI și altul de la Federația Rusă. Pentru sănătate, guvernul planifică să cheltuie suplimentar 1,4 miliarde, pentru asistența socială – 1,6 miliarde, iar alte 2,1 miliarde în plus – pentru ajutorul mediului de afaceri, așa cum prevede un proiect de rectificare bugetară, adoptat vineri, 17 aprilie, de executiv, odată cu readoptarea unor prevederi mai controversate respinse anterior de Curtea Constituțională.
Cele mai importante modificări pe care le operează la buget guvernul în plină criză covid-19 sunt tăierea veniturilor estimate pentru anul în curs, cu 6,3 miliarde de lei, de la 44 la 37 miliarde, și creșterea deficitului, cu tocmai 8,6 miliarde, urmare a cheltuielilor pentru sănătate, sprijin social și economic. Încasările din TVA vor fi mai mici cu 15%, iar din accize – cu 11%, se arată în proiect. Din impozitul pe venit, se vor încasa mai puțin cu peste 1,3 miliarde de lei, mai estimează documentul. Ion Chicu:
„Este o rectificare fără precedent pentru R. Moldova. Nici în cel mai sumbru scenariu nu ne-am imaginat că o să venim cu o rectificare care să prevadă un deficit de 7,6% (...) Este o situație excepțională, când, pe de o parte, trebuie să sporim cheltuielile pentru a salva economia și pentru a asigura nivelul de protecție al cetățenilor, iar, pe de alta, suntem conștienți că un volum masiv de venituri vor decădea”.
Este o rectificare fără precedent...
Cu toate acestea, a mai spus prim-ministrul, guvernul are cu ce acoperi creșterea deficitului. Cele două surse mai importante pomenite de el sunt creditul rus, luat deja în calcul o dată la început de an și despre care deocamdată nu există altă certitudine că va fi alocat decât asigurările președintelui Igor Dodon, dar și un credit de urgență de la FMI:
„Rog toți acei experți care se vor grăbi cu comentariile să înțeleagă faptul că acest deficit nu înseamnă incapacitate de plată, întrucât sunt și sursele de acoperire, marea majoritate sunt împrumuturi. Două credite mari - mai mult de 4 miliarde de lei de la FMI și un credit suveran pe care îl angajam cu Federația Rusă, tot peste 4 miliarde de lei. Deci, acea creștere de deficit este în linii mari acoperită de aceste două credite. (...) Știm că la FMI s-au adresat peste 100 de țari. Trebuie să recurgem la aceste credite pentru a salva economia și a fi în stare să finanțăm, necesităţile cele mai elementare ale societății”, a mai spus Ion Chicu.
Nepomenite de prim-ministru au rămas 1,1 miliarde de lei pe care executivul speră să le obțină de la UE, în calitate de finanțări nerambursabile. În același timp, șeful cabinetului se așteaptă la o contractare a economiei mai pronunțată chiar decât a estimat recent FMI când a spus că descreșterea ar putea fi în acest an de 3% din PIB:
„Admitem o diminuare a PIB încă mai mare”, spune, pe de altă parte, premierul.
Și de această dată, criticile opoziției s-au centrat pe ideea că îndatorarea masivă pe care o admite guvernul prin această rectificare nu se justifică prin proporția beneficiilor oferite businessului, despre care toată lumea deja înțelege că va fi puternic lovit de criză, iar sprijinul promis până acum din partea guvernului ar conține doar niște măsuri virtuale, spune opoziția parlamentară. Vor stimula șomajul, în loc să-l prevină, a avertizat ea anterior în legătură cu măsurile deja luate. În același timp, guvernul nu ia în calcul o blocare totală a cheltuielilor neprioritare, așa cum s-ar fi așteptat toată lumea, a spus astăzi, drept reacție la rectificare, Partidul Acțiune și Solidaritate condus de fosta prim-ministră Maia Sandu, iar ministra de finanțe din acel cabinet Natalia Gavrilița a explicat Europei Libere ce se are în vedere:
„Guvernul intenționează să cheltuie 1,3 miliarde de lei pentru reparația drumurilor. Considerăm că aceasta denotă o lipsă a înțelegerii despre natura acestei crize, amploarea ei, pericolele pe care le aduce. Este foarte clar că guvernul se așteaptă la o situație de business as usual, adică pe o gestiune a treburilor publice ca și până acum, continuând să insiste pe proiectele electorale ale lui Igor Dodon și fără să realizeze responsabilitatea enormă pe care o ridică această criză”.
Așa cum a avertizat premierul, guvernul a revenit și la cele trei prevederi anterioare criticate de opoziție ca fiind avantaje economice oferite noilor aliați democrați ai puterii, fiind vorba despre magazinele duty-free, extracția de resurse naturale și comercializarea tutunului, dar măcar de această dată ele au trecut prin procedură obișnuită, fără asumare de răspundere, ceea ce înseamnă că măcar vor fi dezbătute în parlament, dacă tot cabinetul nu se lasă și insistă să le promoveze.
