Împrumutul ar urma să vină în două tranșe, iar angajamentele Chișinăului, grupate în cinci blocuri, au fost convenite zilele trecute cu Comisia Europeană, a precizat premierul. Referitor la reforma administrativă, Chicu a spus că ea este „absolut necesară” și că există un concept pregătit la guvern, pe care trebuie să se meargă înainte. Dar ce își propune de fapt cabinetul Chicu în acest domeniu și ce șanse sunt ca o astfel de reformă să fie promovată înainte de alegeri?
Atunci când a abordat pentru prima dată subiectul reformei administrative, în urmă cu două săptămâni, șeful guvernului Ion Chicu a spus că există sute de primării cu mai puțin de o mie de locuitori, pentru care se cheltuiesc irațional miliarde de lei anual. Și cel mai grav, a punctat premierul, serviciile prestate cetățenilor sunt necalitative. Ion Chicu a adăugat că de la anul, dacă acest concept va fi aprobat, ar trebui ca structura administrativ-teritorială să devină „rațională, similară celei de până la 2003”.
Luni șeful executivului nu a oferit prea multe detalii despre modelele de reformare pe care le pune la cale. Consilierul lui pentru comunicare, Vitalie Dragancea, a afirmat că este prematur să se anunțe câte primării sau raioane vor rămâne, conceptul la care s-a referit premierul ar fi încă în discuții. Cum poți să oferi descentralizare totală de vreme ce nu se cunoaște câte administrații locale pot gestiona fonduri mai mari, se întreabă Dragancea. La fel nu se cunoaște câte primării au juriști, specialiști în achiziții publice, în atragerea de investiții etc., continuă enumerarea consilierul lui Chicu.
...programul investițional în dezvoltarea infrastructurii regionale: drumuri, apeduct, canalizare, iluminat stradal, infrastructură socială
„Este vorba de creșterea eficienței administrațiilor publice locale și prestarea unor servicii mai calitative. Este vorba de reducerea numărului de primării, de regândirea modului de regionalizare. Avem sate cu câteva sute de locuitori și este absolut irațional să existe primărie, ea nu-și face treaba. Noi stăm prinși de primărie în loc să încercăm să pășim în ziua de mâine și să înțelegem cum trebuie să arate localitățile noastre mâine. De asta depinde inclusiv și programul investițional în dezvoltarea infrastructurii regionale: drumuri, apeduct, canalizare, iluminat stradal, infrastructură socială”.
Dezbaterea din jurul reformei administrative revine în actualitate după ce în 2018 a fost abandonată în prag de scrutin parlamentar, la fel s-a întâmplat și în 2015, în cazul discuțiilor inițiate de ex-premierul Vlad Filat, în ajun de alegeri locale și parlamentare. Ce șanse are promovarea acestei idei cu cinci luni înainte de prezidențiale? Iurie Ciocan, cel care a gestionat un centru de reformă a administrației publice în guvernarea democrată, este sceptic ca noua idee va avansa prea mult.
„Pentru că sunt riscuri, riscuri care bat și în rating și în tot restul. Nici într-o țară a lumii așa o reformă nu și-o asumă nimeni la sfârșit de mandat, ele se asumă de obicei la început de mandat. Sigur că o să se piardă și locuri de muncă la nivel de administrații. E o reformă dureroasă, pentru oameni în primul rând. Dar din punctul meu de vedere, ea este absolut necesară și nu doar sub aspectul de cheltuieli pe care le facem, dar sub aspectul că dacă vrem să ne dezvoltăm, noi trebuie să schimbăm această structură, pentru că în afară de faptul că ea generează cheltuieli foarte mari, ea ne pune pe noi în imposibilitatea de a ne dezvolta”.
Atunci când Iurie Ciocan patrona reformarea administrației centrale și locale se discutau două modele: varianta soft era ca o primărie să înglobeze o populație de 5.000 de locuitori și una mai radicală cu cel puțin 10 mii locuitori. Astăzi, în medie, o primăria are circa 3.000 de locuitori. De asemenea, se propunea înlocuirea raioanelor cu regiuni. Constituția R. Moldova prevede că administrația publică locală este două niveluri, indiferent cum se numesc. Unii primari au propus renunțarea la raioane, structuri, din punctul lor de vedere ineficiente, fiind o reminiscență a trecutului sovietic. În acest caz, ar trebui modificată Constituția.
Directorul executiv al Congresului Autorităților Publice Locale, Viorel Furdui, este de părere ca o astfel de reformă nu trebuie promovată în grabă și dă exemplul reformei din 1998, cu trecerea la județe. Atunci, spune Furdui, puterea nu s-a gândit că abandonează cetățenii singuri cu nevoile lor, având de parcurs zeci de km pentru un act sau serviciu. În secolul XXI această regionalizarea este posibilă, doar că trebuie pregătite din timp structurile statului ca să acorde servicii on-line. În plus, pentru a nu admite depopularea localităților rurale, odată cu dispariția unor primării, rezidenților din aceste sate trebuie să li se ofere condiții minime de trai. Așa a procedat Letonia, argumentează Furdui.
Care e conexiunea acestei reforme cu toate aceste lucruri?
„Oare reforma administrației publice locale se reduce numai la micșorarea numărului de primării? Aici sunt o sumedenie de aspecte: aspectul financiar – cum asigurăm mai departe cu finanțe localitățile acestea, economic, competențe, aspectul social, cultural, istoric. Mai ales vedeți ce se discută după cazul tragic de la Hâncești, problema cu veceuri, cu apeductele etc. Păi există vreo viziune în acest sens? Care e conexiunea acestei reforme cu toate aceste lucruri?”
De faptul că în R. Moldova este o fărâmițare excesivă nu sunt de vină primarii, ci decidenții politici care au menținut mai mult din considerente politice această structură, se arată convins Viorel Furdui. Faptul că marea majoritate a primăriilor nu sunt solvabile, la fel nu poate fi imputată sătenilor, ci mai curând politicienilor care au vrut neapărat să dispună de pârghii de control la nivel local, mai spune în concluzie directorul executiv al Congresului Autorităților Publice Locale.
