Recolta de fructe va înregistra o pierdere de 20 la sută în comparație cu anul trecut, însă adevăratele pierderi urmează să fie estimate la finele anului, a declarat Europei Libere Vitalie Gorincioi, presedintele Asociaţiilei Moldova Fruct. Moldova Fruct, Federaţia Naţională a Fermierilor, Uniunea Republicană „Uniagroprotect” și Federaţia Naţională a Agricultorilor „FARM” au adresat recent o scrisoare către Guverul României în care au solicitat sprijin pentru agricultorii din Republica Moldova care au fost grav afectaţi în acest an de seceta dezastruoasă şi grindină.
Europa Liberă: Discutăm despre situația din agricultură și despre protestele fermierilor. În general, ce ne puteți spune despre această perioadă prin care trece agricultura Republicii Moldova?
Vitalie Gorincioi: „Anul acesta, în primăvară am împlinit 45 de ani de când muncesc în agricultură și vreau să zic că n-am mai întâlnit așa an cu totul deosebit prin multe, multe caracteristici pe care nu le-am mai văzut noi, agricultorii.
Trebuie să facem tot posibilul ca să micșorăm acest presing al schimbările climatice
Avem un studiu de la Banca Mondială care ne spune că schimbările climatice pentru Moldova au să aducă pierderi anuale de 600 de milioane de dolari. Trebuie să facem tot posibilul ca să micșorăm acest presing al schimbările climatice. Seceta predomină încă din anul trecut, plus la asta au fost înghețuri de primăvară, plus au fost ploi cu grindină care au distrus o parte din semănături, o parte din plantațiile multianuale, vorbesc de vii, livezi, adică plantațiile care au adus pierderi mari nu numai pentru anul acesta, dar și pentru ani înainte și la toate acestea, bineînțeles că criza economică, ca efect al acestei pandemii. Deci pentru toți este greu, dar când vorbim de agricultură trebuie să ne dăm seama că asta nu-i un business pe care poți să-l închizi pe jumătate de an, să plătești ceva, niște salarii, niște compensații muncitorilor și mai apoi să-l prelungești. N-ai făcut lucrările, n-ai prelucrat pământul, n-ai făcut protecția ș.a.m.d. – n-ai căpătat roadă, te-ai pierdut nu numai un an, dar cred că pentru câțiva ani înainte.”
Europa Liberă: Cunoaștem revendicările care au fost puse pe masa guvernanților de către protestatari, care câteva zile au ieșit în stradă, inclusiv cu tractoarele, ca să ceară mai mult de la guvernanți. Guvernanții exact asta explică – sunteți ca și ceilalți, toți au fost afectați, inclusiv de această pandemie de COVID-19. Ați obținut, totuși, 1500 de lei per hectar...
Vitalie Gorincioi: „La grâu 1500, 1600 la orz, 3000 la plantațiile multianuale, vorbesc de livezi și 3000 la plantațiile de viță-de-vie, 2000 la rapiță. Eu nu sunt adeptul ieșirilor în stradă, eu întotdeauna am fost adeptul discuțiilor pe o platformă bilaterală.”
Europa Liberă: Pe platforma guvernamentală ați discutat câteva zile.
Vitalie Gorincioi: „Exact!”
Europa Liberă: Ați găsit compromis?
Vitalie Gorincioi: „Nu cred că i-a satisfăcut pe toți. Păcat că am ajuns la aceea ca să ieșim cu tractoarele în stradă. Din primăvara anului acesta, noi, Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Fructe, am semnalizat de multe ori guvernarea asupra crizei care ne paște. Ridicăm toate aceste scrisori și vedem: am vorbit de o atenție deosebită asupra terenurilor care se pot iriga, am vorbit de protecția plantelor, am vorbit de ajutorarea celor care au suferit în urma înghețurilor, a grindinei și a secetei, evident. Nu-mi pare bine deloc când începem a ațâța pensionarii, medicii, profesorii împotriva agricultorilor. Eu cu asta am început o informație către primul ministru când am fost la întâlnire, că agricultorii sunt ai noștri. Noi ce avem alți agricultorii de cereale?...”
Europa Liberă: Deci, 2800 de lideri agricoli vor beneficia de bani?
Vitalie Gorincioi: „Eu nu știu câți, noi am vorbit de mult: trebuie să implicăm direcțiile agricole raionale în aceste comisii, ca să evalueze pierderile și să fie distribuiți acești bani anume celor care au pătimit, căci mare greșeală ar fi, dar deja sunt semnale că se folosesc de acest moment și cei care nu chiar atât de mult au păgubit în urma secetei.”
Europa Liberă: Apar inechități și atunci o parte din lume este supărată că nu se ține cont de realități.
Vitalie Gorincioi: „Mă refer la acești 2800 de oameni, nu știu câți ei vor fi, pentru că trebuie comisiile raionale să stabilească acest contingent de producători care au suferit. Dacă vorbim de grupa I, vineri, după ce a fost o ședință comună între câteva asociații obștești de producători, ei au ajuns la concluzia că totuși să creeze un grup de lucru, să analizeze cum a fost plătit, la acest moment, și să vadă ce-i de făcut cu grupa a II-a. Vorbesc de porumb, floarea-soarelui și sfecla de zahăr, care tot au suferit foarte mult.”
Europa Liberă: Banii se dau, pentru că autoritățile spun că AIPA a și purces la repartizarea acestor bani?
Vitalie Gorincioi: „Exact. După câte știm, documentele vor fi primite până la 16 septembrie. Eu cred că cei care au ieșit, au manifestat, au blocat drumurile ș.a.m.d. înțeleg cât e de serios ca să prezinți documente, nu pur și simplu se dă că, iată, faci o listă și o să primească bani. Sunt niște cerințe care s-au simplificat, după câte înțeleg eu, la maximum...”
Europa Liberă: Dar nici nu trebuie să tergiverseze, pentru că încep alte lucrări agricole de toamnă și au nevoie de acești bani?
Vitalie Gorincioi: „Eu chiar m-am pronunțat de câteva ori că ar trebui acești bani folosiți pentru a procura semințe pentru anul viitor, pentru că nevoia nu vine de una singură. Deci, noi acum nu prea putem pregăti pământul, fiindcă în două treimi din republică, practic nu-i posibil de semănat.”
Europa Liberă: Din cauza lipsei de precipitații?
Vitalie Gorincioi: „Da. Avem sfârșitul lunii august, mâine-poimâine e 1 septembrie. Perioada optimă de semănat e 10 septembrie, pentru rapiță deja e perioada optimă, pentru grâu 10 septembrie –10 octombrie ar fi o perioadă optimă. O bună parte din producători nu au semințele, fiindcă nici semințe nu au putut căpăta. De aceea, cred că e normal...”
Europa Liberă: Semințe, motorină, îngrășăminte...
Vitalie Gorincioi: „Semințe, motorină, îngrășăminte, pentru că semănăm iarăși cu niște „semințe din pod”, cum zicem noi, moldovenii, de calitate proastă și căpătăm ceea ce ne dă Dumnezeu.”
Europa Liberă: Premierul Chicu a anunțat că trebuie să fie modificat bugetul și a mai anunțat că ar trebui să fie consultat și cu FMI tot ceea ce ține de alocarea acestor mijloace financiare pentru agricultură. Asta înseamnă că va mai fi luat timp?
Vitalie Gorincioi: „Vorbim de ceea ce se referă pentru grupa a II-a. Eu personal cu directorul executiv al Asociației „Moldova Fruct” am avut o întâlnire cu directorul regional al USAID, pentru că noi colaborăm cu ei, ne ajută APM-ul, întreprinderea care realizează Proiectul USAID Agricultura Performantă în Moldova. Am avut o întâlnire și ei ne-au spus că ei, de asemenea, monitorizează tot ce se petrece în Republica Moldova și-i garantat că și ei vor pune umărul pentru a explica și celor de la FMI ceea ce se întâmplă.”
Europa Liberă: Dar acest proiect care prevede modificări legislative, el trebuie să fie consultat cu FMI?
Vitalie Gorincioi: „Exact, dar tot ceea ce se modifică la parametrii bugetului, evident că este consultat cu FMI, altfel noi nu primim acele ajutoare, acele credite promise, 500 de milioane de dolari, dar când vorbim de FMI nu trebuie să-l avem ca o sperietoare, pentru că eu tot am făcut parte din grupurile de lucru când discutam cu FMI-ul. Se discută, se negociază, deci nu-i dictatura celor din FMI, dar se încheie un acord. De aceea depinde cum vom prezenta cerințele și nevoile noastre.”
Europa Liberă: Fermierii care au protestat au luat o pauză, dar asta nu înseamnă că nu ar putea să revină în stradă, asta am înțeles de la ei.
Vitalie Gorincioi: „S-a creat un grup de lucru din patru organizații, asociații ale producătorilor agricoli, care să poarte discuții pe revendicările pe care le-au depus fermierii.”
Europa Liberă: Și tot aceste patru entități despre care vorbiți Dvs. au venit cu un apel și către Guvernul României, în caz că se găsesc acolo posibilități, să întindă o mână de ajutor agricultorilor din Republica Moldova?
Vitalie Gorincioi: „Și de ce nu? Noi colaborăm foarte mult cu asociații similare din România, de câțiva ani deja mergem încolo, facem schimb de experiență, discutăm. Și de ce nu, dacă ar avea posibilitate, să ne acorde ajutor cu niște semințe, cu combustibil? Vorbesc, în primul rând, de fermierii mici care nu au alte posibilități, pentru că astăzi cel mai tare sunt afectați ei. Și cei mari sunt afectați, dar ei cumva mai pot ieși din situație, pot apela la bănci să ceară niște credite, cei mici nu prea au ce pune în gaj și ei ar avea nevoie, în primul rând, de ajutorare, fiindcă noi trebuie să înțelegem că fermierii nu sunt pur și simplu businessmeni, pentru ei acesta este modul de viață la țară. El dacă are 5-10 hectare de pământ sau mai arendează de la cineva și are 50 de hectare de pământ în administrarea lui, el altceva nu are posibilitate să facă, adică cu această secetă. El ori trebuie să lase absolut totul, să-și ia familia și să plece în străinătate, ori altă ieșire care este? Dar nici în străinătate nu poate pleca acum...”
Europa Liberă: Credeți că Guvernul de la București va reacționa la acest apel?
Vitalie Gorincioi: „Eu nu cred că nu va reacționa. În orice caz, încercarea vină n-are.”
Europa Liberă: Se zice că agricultură pe suprafețe mici, agricultură performantă nu se poate face și deseori experții sugerează că o agricultură performantă se face pe 100 de hectare, 200 de hectare.
Vitalie Gorincioi: „Nu-i adevărat! Noi vedem că astăzi, să zicem, cu 10 hectare de grâu sau de porumb mare business nu faci, dar cu 10 hectare de plantații multianuale, să zicem niște struguri de masă, sau niște pomușoare, sau niște mere, sau niște caise, sau niște cireșe, ba da, că noi conlucrăm foarte multă cu cei din Olanda, cu cei din Italia, care cu cinci hectare de meri trăiesc foarte bine, au case frumoase, au tehnică performantă, dar ei nu recoltează, nu primesc câte 10-15 tone la hectar de mere, dar recoltează câte 60, 70, 100 de tone la hectar. Iată de care agricultură ne-ar trebui nouă și dacă e vorba de grâu recoltează 10-11 tone la hectar.
Noi trebuie să avem business în agricultură
Noi, cu părere de rău, cu tehnologiile noastre deocamdată ne mărginim la aceea că avem media pe republică 13 tone de mere la hectar. E posibil să trăiești? Oricât ar fi prețul de achiziție de mare, oricum nu ieși cu mare profit. Iată de ce trebuie să le lămurim și să-i îndemnăm pe oameni să facă ceea ce le aduce profit. Noi trebuie să avem business în agricultură, nu să ne ocupăm cu agricultura, dar să facem business. Iată de ce noi în asociație îi învățăm pe oameni cum trebuie să-și aranjeze businessul în așa fel ca să nu lase businessul și să plece, dar chiar și în caz de calamități, cum au fost anul acesta, să avem irigare, să avem plasă antigrindină, să avem sistem anti-îngheț și atunci...”
Europa Liberă: Cât costă asta?
Vitalie Gorincioi: „Asta necesită foarte mari investiții.”
Europa Liberă: Cam la cât s-ar estima aceste investiții?
Vitalie Gorincioi: „O astfel de plantație de meri costă 40-45 mii de euro.”
Europa Liberă: De unde să ia agricultorul banii aceștia?
Vitalie Gorincioi: „Trebuie să avem acces la sursele de finanțare ieftine. Eu nu zic gratis, da, guvernul în ultimii ani dă posibilitatea să subvenționeze ramurile cele mai principale sau acele care se vede că are interes statul. Care interes? Să obțină recolte mari, exportul și, bineînțeles, să plătească impozite serioase. Sunt întreprinderi care pe 90-100 de hectare de pământ plătesc impozite mai mult decât cei care au cinci mii de hectare de pământ arabil de pe niște plantații de livezi sau la egal. Iată de ce trebuie atrase investiții și pentru asta noi trebuie să avem programe de dezvoltare și programe de restabilire a irigării. Irigam pe vremuri 400 de mii de hectare, acum irigăm 10 mii de hectare. Vă închipuiți ce rezerve avem noi? De multe ori se întreabă oamenii: Cum să irigăm dacă apa-i lângă Nistru, lângă Prut? Înseamnă că trebuie să ducem acele plantații care dau o valoare adăugată înaltă acolo unde este apă. Și în al doilea rând, noi nu vedem numai neajunsurile, noi întotdeauna venim cu propuneri.”
Europa Liberă: Dialogul cu guvernul va continua?
Vitalie Gorincioi: „Numaidecât! Altă ieșire din situație nu avem, altă variantă nu este, în toată lumea așa se face.”
Europa Liberă: Dvs. sunteți în fruntea Asociației „Moldova Fruct”. Iată tocmai începe sezonul pentru recolta fructelor, cele mai mari cantități se vor recolta acum, în toamnă. Aveți piață de desfacere, știți unde va ajunge marfa? Ce recoltă așteptați în acest an?
Vitalie Gorincioi: „Noi așteptăm o recoltă cu 15-20 la sută mai mică decât anul trecut, dar foarte important va fi cum vom recolta-o, unde vom vinde-o și cu ce preț vom vinde-o. Noi suntem membri ai Asociației Mondiale a Producătorilor și Exportatorilor de Mere și Pere. Am fost prezenți la conferința anuală mondială a producătorilor de mere și pere. Noi știm care sunt așteptările țărilor care ne fac concurență - și Polonia, și Italia, și Germania, și Olanda, și Ucraina, și Rusia. Noi știm ce se așteaptă pe piață, noi știm ce avem noi, aproximativ, adică am făcut o estimare...”
Europa Liberă: Ce arată estimările pe care le-ați făcut?
Trebuie să avem calitatea produselor
Vitalie Gorincioi: „Ne arată estimările că în Europa, aici unde suntem noi situați, nu-i chiar așa de grea situația, adică fructe sunt îndeajuns. De aceea, noi nu suntem cei mai așteptați și bineînțeles că nu ne ducem, cineva ne așteaptă și, poftim, plasați și vindeți. Trebuie să avem calitatea produselor, calitatea(!); trebuie să avem producție inofensivă; trebuie să avem producție ambalată așa cum o cere consumatorul; trebuie să păstrăm piețele de desfacere pe care le avem și să căutăm piețe alternative.”
Europa Liberă: În limbajul cifrelor, cât exportați pe piața occidentală și cât pe piața Federației Ruse?
Vitalie Gorincioi: „Dacă vorbim de mere, cred că noi exportăm 90 la sută pe piața Federației Ruse; dacă vorbim de sâmburoase - 60 la sută în Federația Rusă, restul se duc în alte direcții. Vorbesc de prune, caice, cireșe, piersici ș.a., adică, vrem noi sau nu vrem, noi avem cote stabilite pentru Uniunea Europeană, dar nici pe departe nu îndeplinim cotele pentru mere și supraîmplinim cotele pe prune și pe strugurii de masă. Am cerut să fie suplinite aceste cote, ne-au mers în întâmpinare și politica la noi e pe altă orbită.”
Europa Liberă: Da, dar știți că…
Vitalie Gorincioi: „Noi știm că trebuie să avem cumpărătorul...”
Europa Liberă: …cu voie sau fără voie totuși despre politică se vorbește, că atunci când e vorba să fie selectați agenții care trebuie să exporte marfă pe piața rusă, ei aparțin, așa se zice, unei culori politice?
Vitalie Gorincioi: „Eu nu pot să confirm. În acest an au mărit încă cu 100 și ceva numărul de întreprinderi care au posibilitatea să exporte. Eu, care sunt membru al Consiliului economic pe lângă președintele republicii, am ridicat întrebarea de liberalizare a pieței ruse și am zis că nu o liberalizăm de-atâta că toți au să ducă și au să plaseze marfa pe piața Federației Ruse, doar să aibă posibilitate, pentru că după ce au liberalizat, au mai adăugat vreo 130 de companii, nici zece la sută din ele nu s-au dus cu marfa încolo, dar ca exemplu, noi avem producție de mere vreo 2000 și ceva de tone, n-am dus noi anul trecut decât două sau trei camioane la direct.”
Europa Liberă: De ce?
Nu toți cunoaștem cum se vinde marfa
Vitalie Gorincioi: „Pentru că, de fapt, în toată lumea cei care produc trebuie să producă mult, bun, calitativ, cei care știu a vinde trebuie să vândă, nu toți cunoaștem cum se vinde marfa. Încă în Federația Rusă mai vindem noi, cunoaștem limba, vorbim liber, dar când e vorba de piețe din Occident, nu ne pricepem prea bine la marketing, nu ne pricepem prea bine la întocmitul unui contract, nu ne pricepem prea bine la instrumentele financiare și multe altele. Deci, ca asociație suntem datori și noi facem acest lucru, să-i învățăm pe membrii asociației cum să comercializeze. Noi avem proiecte cu partenerii de dezvoltare: USAID, Banca Mondială, care ne ajută să-i învățăm pe oameni a comercializa suprafețe.”
Europa Liberă: Am înțeles că în ultimii ani piața României a devenit o piață foarte atractivă și că multă producție își găsește acolo solicitare?
Vitalie Gorincioi: „Exact. Piața României, piața Germaniei, partenerii din Germania ne-au descoperit ca un potențial producător, le convine producția noastră, prețurile cu care noi exportăm această producție și ne caută. Ei au fost aici, au văzut plantațiile noastre, au văzut structura noastră post-recoltă, adică avem frigidere, avem echipament pentru ambalare și exportăm în Germania. Eu cred că în acest an o să se ducă foarte multă producție în Germania, în Belgia, în alte state.”
Europa Liberă: Dar nu se aude că din Occident să se întoarcă marfă că nu ar corespunde calității, dar se aude foarte dese ori despre marfa returnată din Federația Rusă și ceea ce spun cei de la Moscova e că nu e de calitate producția care ajunge pe piața rusă.
Vitalie Gorincioi: „E politică...”
Europa Liberă: Este totuși politică?
Vitalie Gorincioi: „Este, într-adevăr, politică, dar eu știu foarte multe cazuri când producția în România nu s-a întors că era necalitativă, dar s-a nimicit și nimeni n-a spus niciun cuvânt, pentru că producătorul sau exportatorul își dă bine seama ce parametri trebuie să întrunească această marfă și el duce în Germania, ca exemplu, te duci și o predai marfa pe propria răspundere...”
Europa Liberă: Și în Rusia nu-i tot aceeași situație?
Vitalie Gorincioi: „Nu-i chiar așa.”
Europa Liberă: De ce?
Vitalie Gorincioi: „Câteodată chiar la frontieră se controlează și se depistează niște nereguli și noi întotdeauna o legăm cu politica, dar, uitați-vă, din 200 de mii de tone de mere care se duc în Federația Rusă, evident că și mai multe camioane pot să fie cu probleme și cu zece mii sau cât acolo exportăm în Occident, evident că-i mai puțin. Și-apoi, în conștiința noastră așa s-a creat că în Uniunea Europeană trebuie să ducem și să controlăm foarte bine că acolo nu pur și simplu îți întoarce marfa înapoi, ți-o nimicește, dacă ea nu este conformă și te pune într-o listă neagră și tu mai mult nu mai nimerești pe piața Germaniei. Adică trebuie să-ți dai bine seama că înainte de a exporta, noi am exportat anul trecut mai mult de jumătate din prune în Germania. Eu am fost în acea cooperativă cu un grup de producători de-ai noștri toamna trecută și am văzut condițiile în care ei primesc această, recepționează această marfă și ei n-o controlează deloc la inofensivitate. Organele respective merg prin rețeaua de distribuție, adică prin magazinele care distribuie această marfă și iau analize de pe tejghea. Mai mult ca atât, ca exemplu dacă vorbim de Germania, diferite rețele de magazine au cerințe deosebite față de calitatea mărfii, vorbesc de conținutul de reziduuri. Deci, sunt rețele de magazine în care conținutul de reziduuri nu-i la nivelul cerințelor Uniunii Europene, dar de zece ori mai mic și n-ai încotro, adică din asta eu cred că chiar nu trebuie să facem vorbă, ai trimis marfa, știi ce-ai încărcat, știi ce-ai trimis, cu poate a da Dumnezeu și a trece nu, nu merge.”
Europa Liberă: Vă întrebam dacă agricultorii ar putea să revină în stradă să protesteze.
Vitalie Gorincioi: „Da, ar putea, n-o să-i împiedice nimeni, dar asta nu-i cea mai bună formă de a hotărî întrebările. Eu întotdeauna am fost de părerea și am vorbit și la Consiliul economic de pe lângă prim-ministru: agricultura e o ramură deosebită și are cu mult mai multe întrebări, pentru că e o ramură sub cerul liber.”
Europa Liberă: Eu am reținut și declarația pe care o făcea șeful statului. Igor Dodon a spus că dacă vor continua protestele și dacă vor fi și revendicări politice, și dacă se va ajunge la demiterea Guvernului Chicu s-ar putea ca fermierii să nu obțină nici ceea ce au astăzi.
Vitalie Gorincioi: „Asta cred că așa, într-o fierbințeală... Tata cum îi ocărăște pe copii și spune că, dacă nu o să fiți cuminți, apoi nici ceea ce v-am promis nu vă mai dau. Dar dacă la modul serios, ultimatumurile n-au dat niciodată rezultate, aceștia sunt oameni vii care au familii și colective.”
Europa Liberă: Dar ce vreți să mai obțineți acum de la stat?
Vitalie Gorincioi: „Acum e vorba de grupa a II-a, care nu s-a luat în calcule. N-o să fie cred că nici a patra parte din recolta de porumb, nu pot să spun de floarea-soarelui, pe unde este mai bun, pe unde…, dar porumb, noi în două treimi…”
Europa Liberă: Îs compromise practic toate suprafețele...
Vitalie Gorincioi: „Două treimi din suprafețe îs compromise, pur și simplu s-a prelucrat…”
Europa Liberă: Autoritățile zic că securitatea alimentară va fi asigurată și că nu ar trebui să fie îngrijorări.
Vitalie Gorincioi: „Nu o să avem noi probleme...”
Europa Liberă: Luați în calcul că s-ar putea ajunge și la o criză alimentară?
Vitalie Gorincioi: „Nu, nu cred, pentru că astăzi este altă situație, chiar și în aceeași Românie au suprafețe mari care au rodit bine, după munți, în alte condiții climaterice. Astăzi e altă situație, nu-i anul ‘46-‘47, eu cred că tare…”
Europa Liberă: Dar prețurile vor crește?
Vitalie Gorincioi: „Prețurile evident că au să crească. Atunci când este producție mai puțină, crește prețul. Pentru că cel care a crescut pâinea asta cu atâta greu și în loc de patru tone a recoltat o tonă la hectar, el evident că ar vrea cât mai mult. Asta-i legea economiei de piață.”
