Într-un editorial pentru IPN despre enigma evenimentelor din 7 aprilie 2009, Victor Pelin caracterizează acest moment ca fiind unul de referință după revolta tinerilor împotriva celei de a treia victorii absolute a Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) la alegeri. În opinia sa, acele evenimente au schimbat cursul de dezvoltare a țării. Totuși, au rămas neclarificate un șir de lucruri, cele mai importante referindu-se la: cine a stat în spatele deturnării protestelor pașnice în acte de vandalism și de ce investigarea pornită imediat de conducerea de vârf a țării și PCRM nu a fost în stare să elucideze cauzele și principalii actanți ai deturnării protestului pașnic în acte de vandalism, consideră Pelin. „Una dinte principalele lecții învățate de pe urma evenimentelor din 2009 este că totul ce începe cu o provocație riscă să se termine cu o dramă profundă”, conchide autorul.
Alina Radu scrie pentru Ziarul de Gardă un editorial despre răpirea judecătorului ucrainean. Ea scrie că știa că în R. Moldova nu funcționează instituțiile, că punctele vamale sunt filtre de contrabandă, că poliția reține, de regulă, oameni mici, iar judecătorii condamnă în fond infracțiuni minore, dar răpirea unui om în miezul zilei pe o stradă aglomerată, fiind transportat imediat în alt stat relevă faptul că autoritățile nu își mai îndeplinesc nici măcar misiunea elementară de a oferi cetățenilor siguranța pe timp de zi în locuri publice. „Acum îmi pun întrebări despre câți oameni o fi răpiți anual și nu ajungem să aflăm de ei? Oare cine va fi următorul răpit și când ne va ajunge rândul pe noi, ce vom face?”, subliniază autoarea.
Radio Chișinău citează mai mulți experți care consideră că Republica Moldova se îndreaptă spre alegeri anticipate. Dacă va fi declarată neconstituționalitatea stării de urgență, alegerile ar putea fi organizate chiar în următoarele luni, consideră analistul politic Anatol Țăranu. „Chiar dacă dizolvarea nu se poate produce în perioada stării de urgență, aceasta poate intra în vigoare imediat după încheierea acestei perioade, sau după declararea neconstituționalității acesteia”, a afirmat Anatol Țăranu. Și expertul Victor Ciobanu consideră că Partidul Socialiștilor, care se opune anticipatelor, nu le va putea bloca la nesfârșit. În opinia sa, lupta politică va continua, dar, cel mai probabil, anticipatele vor avea loc. „Este un joc pozițional, dar deocamdată nu este clară data și procedura de declanșare. Mai degrabă, aceste alegeri vor avea loc la sfârșitul verii - începutul toamnei, dar până atunci vom asista la tot felul de manevre, declarații dure, tentative de atragere a dividendelor politice”, a menționat expertul.
Într-un editorial pentru Gazeta de Chișinău, Adrian Ciubotaru scrie despre frica de Occident. Autorul vorbește despre riscurile și reacțiile adverse pe care le prezintă unele vaccinuri. În opinia sa, reacția clasei politice occidentale a fost, șocant pentru unii, previzibil pentru alții, stoparea vaccinării cu serul care le generase. „Cred că nu e vorba aici de ignorarea datelor statistice și nici a celor economico-sociale, ci de o elementară frică. Frica de a lua decizii dificile și, da, neunivoce, deseori pe contrasensul isteriei publice și al sentimentului personal. E vorba, mai curând, de o „rasă de oameni mici” care a populat azi coridoarele puterii în Occident și care acționează exclusiv după principiul „zero risk”, evitând orice responsabilitate majoră”, afirmă autorul. Ciubotaru consideră că ce manifestă ei nu este în niciun caz grija față de oamenii care vor avea de suferit de pe urma vaccinării, ci refuzul de a-și asuma acest preț pentru soluționarea tranșantă a unei probleme ce vizează soarta întregii omeniri. „Cum i-am putea îndemna pe cetățenii noștri să înțeleagă beneficiile globale și covârșitoare ale imunizării, dacă nici cei care conduc destinele lumii nu le înțeleg până la capăt?”, conchide autorul.
Într-o investigație pentru portalul Anticoruptie.md, autorii Mădălin Necșuțu și Ilie Gulca scriu că după pretinsul proces de privatizare în regiunea transnistreană, Victor Gușan și Ilya Kazmaly și-au deschis firme în Germania unde apar ei înșiși ca acționari. Autorii mai menționează că firmele nemțești ale celor doi oligarhi sunt prezentate actualmente drept investitori germani în regiunea transnistreană. În articol se subliniază că Victor Gușan și Ilya Kazmaly reprezintă, direct și prin interpuși, clientela anturajului Kremlinului. „De la echipamente de comunicații și televiziune până la imobiliare, caviar și textile, micul imperiu transnistrean Sheriff este legat ombilical de țări din Europa. Afacerile patronilor transnistreni Viktor Gușan și Ilya Kazmaly în Germania, Cipru și Rusia, sunt administrate de o serie de angajați, prieteni și parteneri”, se subliniază în investigație.
„Capcana de la Cuciurgan pentru furnizorii mici de energie electrică în Moldova” – așa este intitulat un material publicat pe portalul Mold-Street.com. În articol se scrie că eliminarea din procesul de achiziții de energie electrică a companiei Energocom (acționar 100% statul) pare a fi o veste bună pentru sectorul energetic al Republicii Moldova, însă acest lucru bate cu ricoșeu în furnizorii mici, care s-ar putea ruina, ceea ce ar putea pune cruce pe procesul de liberalizare a pieței. În material e citat expertul în energetică Ion Muntean care afirmă că dispariția intermediarului Energcom de pe piață implică schimbări pozitive pentru piață, dar și limitează din oferta furnizorilor mici, aceștia fiind constrânși să identifice individual capacități de balansare.
