După amânări repetate, Curtea de Apel nu a luat nici marți vreo hotărâre în privința contestării numărului prea mic de secții de votare pentru alegerile de la 11 iulie, anunțând că transmite chestiunea Curții Constituționale.
În altă dispută organizatorică pre-electorală, anume a deschiderii în premieră de secții de votare la Corjova și Bender, considerată riscantă de unele instituții ale statului, urma să anunțe tot marți o decizie Comisia Electorală Centrală. Dar ce s-a hotărât?
Comisia Electorală Centrală şi-a revăzut doar parţial decizia privind secțiile de votare în stânga Nistrului pentru anticipatele din 11 iulie. Autoritatea electorală a renunțat la controversata sa intenţie de a deschide din cele 44 de secţii planificate iniţial, trei secţii în zone pe care autoritățile constituționale practic nu le controlează, mai exact două la Bender şi una la Corjova. Comisia a motivat revizuirea prin îngrijorările semnalate în ajun de forţele de ordine, în special de Poliţie, că nu vor putea asigura securitatea votului în acele secții şi buna desfășurare a scrutinului. CEC a respins însă examinarea unei alte propuneri, formulată de unul dintre membrii săi, Dumitru Pavel, cea de a revedea radical lista secţiilor de votare şi de a o micşora până la 28, aşa cum recomandaseră inclusiv cea mai mare organizație de observatori electorali naționali - Asociația Promo-LEX, pornind de la numărul alegătorilor din stânga Nistrului, dar şi participarea lor la precedentele scrutine. Examinarea chestiunii a fost respinsă pentru că ea este obiectul unui proces judiciar iniţiat de competitorul electoral Platforma DA, care a contestat în general număr mare de secții de vot pentru alegătorii din regiunea transnistreană, nu doar cele trei controversate, între timp excluse, şi a cerut reducere lor.
Procesul vizând secțiile de votare din stânga Nistrului, iniţiat de Platforma DA, a fost transferat luni la Curtea Constituţională după ce luni Curtea Supremă de Justiţie a admis o cerere de neconstituționalitate, a contestatarului, şi a suspendat temporar examinarea cauzei.
Similar s-a procedat marţi în procesul iniţiat de mai mulţi competitori electorali care au contestat decizia CEC de a deschide un număr prea mic de secţii de votare în străinătate, 146, faţă de 190 câte a recomandat Ministerul de Externe. După mai multe amânări care s-au produs în acest proces din cauza neîncrederii actorilor politici față de cei care ar trebui să-l judece, Curtea de Apel a decis marţi să-l amâne din nou, de această dată, până la clarificările Curţii Constituționale pe marginea unor prevederi din Codul Electoral, clarificări cerute de unul din contestatarii deciziei CEC, Platforma DA.
Marți seara Curtea Constituţională a declinat solicitările legate de secţiile de votare din stânga Nistrului şi cele din diaspora, și astfel subiectele disputate au revenit în punctul de plecare. Între timp, în disputa legată de secţiile din străinătate, mai multe voci semnalează riscul tot mai vizibil de a se rata posibilitatea reală de a mări numărul secțiilor de votare peste cota deja permisă de CEC în lipsa timpului necesar pentru aranjamente logistice.
